Cuvântul Liber, ianuarie 2015 (Anul 27, nr. 1-20)

2015-01-28 / nr. 17

N UNIREA LUI CUZA în frământata vreme, din secolul trecut, A noastră viţă veche prin veacuri preumblată A dat bărbaţi de seamă prin fapte ce-au făcut Rămâie-n cartea ţării o filă-nglobată. Din ei, în măreţie, pe-un Cuza-l ţinem minte Că a unit voinţa a două ţări române, Ca una fie ele cum fost-au mai ’nainte Când largă era ţara în graniţe străbune. Bărbat cu drag de ţară, de neamul lui cel bun, Preaplin de-nţelepciune şi sete de dreptate, Făcut-a începutul la multe ce-s acum Tot măreţindu-şi viaţa cu-a sale bune fapte. Atunci, cum mai făcut-au, şi-au dat mână cu mână Trudiţii cei de veacuri, mereu ne-ndreptăţiţi, Şi-au ridicat în slavă cea naţie română Când fiii ei ajuns-au să fie iar uniţi. A Milcovului maluri cuprinsu-le-au în horă Nicicând să mai separe în două vechiul neam, Legaţi fie-n vecie, ca frate bun c-o soră în cuib de veşnicie, muntean cu moldovean. Unirea e putere şi vis de înălţare La cel lovit de soartă căzut mereu în tină, E spadă neînfrântă şi scut de apărare Mândrie şi onoare, cât timpuri or să vină. MIRCEA DORIN ISTRATE MIERCURI, 211 IANUARIE 2015 • ANUL XXVII, NR. 17 (0.470) ,12 PAGINI, 1,50 LEI. ,.........................EDITORIAL: „Când şarpelui i se urăşte cu binele, ii iese in mijlocul drumului”! Sătui de îndelungata democraţie a cărei paternitate şi-au asumat-o, şi cu care au defilat de-a lungul multimilenarei lor existenţe, mai zilele trecute, grecii au dat un brânci nu tocmai amical bătrânului concept filosofic - la stadiul acesta rezumându-se, de fapt, „kratos"-ul (puterea!) bătrânei Eliade în concertul european dirijat de Bruxelles şi Berlin. La alegerile parlamentare, spre stupefacţia generală, victorioasă a ieşit Syriza - o formaţiune radicală de stânga, al cărei tânăr conducător (40 de ani), fost activist comunist şi lider al studenţilor, Alexis Tsipras, este ateu autodeclarat, refuză să poarte cravată, şi şi-a botezat unul dintre fii după idolul său, marxistul Che Guevara. Dar ce însemnătate are-dacă are! - victoria Syriza, în contextul crizei economice internaţionale (reală sau doar indusă de „illuminaţi"!)? „Dacă ne uităm pe cifre, vedem o Grecie radicalizată în care mai mult de 50 la sută din electorat a avut opţiuni politice radicale de extremă stânga, dar şi de extremă dreapta. Acest lucru reprezintă primul eşec major al democraţiei în Uniunea Europeană - niciodată nu am avut, într-o ţară membră a Uniunii Europene, un vot majoritar pentru opţiuni politice radicale şi ideologice nedemocratice" - scrie Bogdan Duca, în „Bloguri" (26 ianuarie 2015). Asta se întâmplă în situaţia în care, în vremea noastră, substantivul comun „democraţie" a devenit unul din cei mai vehiculaţi termeni ai locuitorilor planetei şi, mai cu seamă, ai politicienilor lumii. Winston Churchill spunea: „Nimeni nu pretinde că democraţia ar fi perfectă MARIANA CRISTESCU (Continuare în pag. a 3-a) STIMAŢI CITITORI! Nu uitaţi să vă reînnoiţi abonamentul la cotidianul .CUVÂNTUL LIBER! Preţul pe o lună este de 16 lei şi 23 de lei pentru persoane juridice, plus 2,35 lei taxe poştale. Secvenţ A venit ora socotelilor şi a condamnărilor! Afirmam, cu doi ani în urmă, că, pentru aceia care au furat, au pus mâna pe banul public, au făcut afaceri necurate, au trădat, s-au murdărit de mocirla tranziţiei postdecembriste, va veni o vreme când vor da socoteală pentru încălcarea legii româneşti şi vor plăti pentru matrapazlâcurile lor! Marţea trecută, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printr-o sentinţă definitivă, l-a condamnat pe fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş (la patru ani şi opţiuni LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) CIIV DE ORAŞUL NEU! în anii 70, în perioada formării mele profesionale, aflându-mă în trenul pe ruta Sibiu - Braşov, în compartiment, pe lângă colegul meu, se afla şi o familie din sudul ţării, care mergea în concediu. Din vorbă-n vorbă, ne-a întrebat şi de unde suntem, iar, când le-am răspuns că din Târgu-Mureş, cei doi soţi ne-au relatat, foarte încântaţi, despre o vizită în oraşul nostru - „al florilor, al civilizaţiei şi al oamenilor iubitori de frumos". Repartizat cu serviciul pe platforma chimică Târgu- Mureş, m-am format ca om al oraşului. Dacă, în trecut, se reparau străzile doar pe unde locuia prim-secretarul sau alte persoane cu funcţii, în timp ce existau multe străzi neasfaltate şi fără utilităţi, şi după Revoluţie, vreo 5-6 ani, a stagnat dezvoltarea oraşului, apoi au început lucrări de modernizare a străzilor, ajungându-se ȘTEFAN BUDAI DILEANUL (Continuare în pag. a 11-a) Biblic A te trezi vorbind... Papagalii de serviciu... ... Sau arta de a vorbi fără a spune nimic. Ori, mai pe înţelesul tuturor, purtătorii de vorbe goale. Aceştia sunt, în esenţă, politicienii români. Sigur, pentru a vorbi minute în şir fără a spune nimic, îţi trebuie oarece talent. Plus tupeu cât cuprinde. Capitol la care, să recunoaştem, nu suntem deficitari. Ba, dimpotrivă... Partea proastă a lucrurilor este alta: diferenţa dintre vorbe şi fapte este uriaşă. Ceea ce, în mod curent, se traduce prin expresia: a minţi cu neruşinare, cu varianta, fără a-ţi crăpa obrazul de ruşine! Spunem toate acestea, deoarece politicianul român vorbeşte dimineaţa, înainte şi după cafea, cu stomacul plin sau gol, la prânz şi seara (mai ales, la talk-show-uri), fără încetare. Nu contează că domeniul în care perorează îi este străin, el vorbeşte întruna, fie la tribuna Parlamentului (mai ales), fie în mass-media ori, repetăm, seara, pe la televiziuni. Exemple? Câte vreţi. Nu o dată, am auzit din gura fostului preşedinte al României următoarele: „Doresc să consolidăm rolul Justiţiei în România, ca instituţie independentă, nesupusă niciunei influenţe politice." Această placă uzată o tot auzim de vreo 24 de ani (dar, mai cu seamă, în ultimii 10 ani!), cu „independenţa" şi „rolul justiţiei", iar cât de nesupusă este la influenţele politice o simte (pe pielea proprie) numai cel care-i trece pragul. în plus, miile de procese (cauze) judecate la CEDO (şi nu în România) spun şi ele totul despre „independenţa" şi imparţialitatea actului de justiţie. Vorbe goale... CHEORGHE GIURGIU (Continuare în pag. a 3-a) COMENTARIU