Cuvântul Liber, octombrie 2015 (Anul 27, nr. 190-212)

2015-10-27 / nr. 208

I EDITORIAL­Ă NĂDEJDI SUB TRICOLOR D­in 1990 încoace, un popor apăsat până la umilinţă şi îngenunchere, de către pigmeii postdecembrişti,în postura unor noi vătafi, amintind de ceilalţi vătafi proletcultişti, de pe vremuri, aici, pe aceste meleaguri româneşti, mureşene, românul trăieşte jigniri de o uluitoare actualitate, din partea unei minorităţi sfidătoare, arogante, separatiste. Pe aici, pe unde Miklós Horthy încă face pui, unde nechează fantoma calului, purtând în şaua întoarcerilor în timp a neprietenilor, şi fantoma amiralului de Balaton, cam zadarnic mai sună clopotul de alarmă. Mai­­marii nu-l aud, iar hungaroautonomia aşa-zisului Ţinut Secuiesc nu-i îngrijorează, deloc. Păcat! Cu strigătul de asalt al „paşilor mici", din 1990 încoace, de când Ungaria îşi sărbătoreşte o zi naţională, la 15 martie, aici, în Ardeal, nu acasă, cum ar fi firesc, într-o perpetuă tendinţă de deromânizare a României, cei care ţin mereu Puterea în cleştele şantajului şi, privilegiaţi fiind, vrându-se mereu mai egali ca alţii, transformă, treptat­­treptat, aceste meleaguri într-un fel de Absurdistan contemporan, într-o Românie la răscruce. Aici, unde Iancu a fost cancelist, la „Tabla regească", aici, unde pământul strămoşesc al înaintemergătorilor păstrează urmele sfinţilor înaintaşi Petru Maior, Gheorghe Şincai, Alexandru Papiu Marian, sub bocancul ludei, sunându-şi arginţii, unii consilieri municipali români au ajuns, din păcate, să ceară scuze în maghiară unei minorităţi, tot mai agresive, şi dau mâna cu internaţionaliştii papricaşului în LAZĂR IA­DAR­IU­ ­­J (Continuare în pag. a 3-a) Demisia, domnule Oprea! Hotărâţi să calce cât mai vârtos prin străchinile conjuncturilor periculoase şi ale trădărilor, guvernanţii români au mai întors, o dată, spatelor acestui neam răbdător, tolerant şi naiv, de care, din 1990 încoace, toate guver­nele care s-au succedat la putere şi-au bătut joc! La dis­poziţia Ministerului Afacerilor Interne, condus de vicepre­­mierul Gabriel Oprea, generalul făcut la apelul de seară, a Inspectoratului Central pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul" al judeţului Harghita dă ordin ca, „în confor­mitate cu cererile Asociaţiei Sepsireform şi Asociaţiei Siculitas Egyesület, pe teritoriul adminis­trativ al primăriilor din Plăieşii de Jos, Sânmartin, Ciucsângeorgiu, Păuleni-Ciuc, Frumoasa, Lunca de Jos, Sândominic, Bălan, Gheorgheni, Tulgheş, Corbu, Bilbor, Topliţa, Subcetate, Remetea, Sândominic, Săcel, Secuieni, Cristuru Secuiesc, Mugeni, Dârjiu, Ulieş, Martiniş, să fie organizate mani­festări culturale vizând iluminarea delimitării geografice a Ţinutului Secuiesc. Acţiunea s-a desfăşurat în data de 24 octombrie 2015, între orele 17-22, iluminarea constând în aprin­derea, concomitentă, a unor instalaţii electrice, respectiv prin focuri deschise". îngrijoraţi nu de o clară manifestare antiromâ­­nească,în inimă de ţară, mai-marii zilei cer măsuri nu de stopare a pornirii minoritare, a unor jigniri şi insulte aduse Constituţiei României şi românilor, ci ca nu LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) Secvenţa. STIMAT! CITITORI! Nu uitaţi să vă reînnoiţi abonamentul la cotidianul „CUVÂNTUL LIBER”! Preţul pe o lună este de 16 lei pentru persoane fizice şi 23 de lei pentru persoane juridice, plus 2,56 lei taxe poştale. „De la creşterea economică până la buzunarul omului e un drum lung!” „Lumea se întreabă de ce avem creştere economică, dacă nu se simte în buzunarele oamenilor? Putem să le explicăm că de la creşterea economică până la buzunarul omului e un drum lung şi că indicatorul care trebuie să fie folosit­e venitul disponibil, ce rămâne omului în buzunar, după ce-şi plă­teşte impozitele. Păi, dacă am început, în sfârşit, să ne plătim impozitele şi nu mai luăm salarii pe alte căi, avem mai puţin venit disponibil, nu?" Explicaţia-răspuns aparţine Guvernatorului Băncii Naţionale a României, domnul Mugur Isărescu. Ea e corectă, însă pe români nu-i ajută cu nimic creşterea economică cu care se laudă guvernul actual. Aceasta nu ţine loc de bani, de venituri care să le asigure un nivel de trai mai bun. Sensul răspunsului dat de Mugur Isărescu are multe înţelesuri când afirmă „că de la creştere economică până la buzunarul omului în buzunar, (...) după ce-şi plăteşte impozitele." Realitatea este că populaţiei, salariaţilor, le rămân prea puţini bani în buzunar pentru a simţi efectul real, pozitiv pentru viaţa lor, al creşterii economice, care deocam­dată dă bine doar statistic în campania electorală IO­AN HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) ( Comentariu) Piaţa Trandafirilor din Târgu-Mureș __ ­Biblioteca Judeţeană. mureş" . 11 Jurnal de campanie agricola Din datele statistice de la DAR Mureş am reţinut, că în judeţul Mureş s-au semănat în această toamnă: 2.910 ha cu rapiţă de toamnă; orz de toamnă 1.900 ha; orzoaică de toamnă 350 ha; secară 115 ha. La aceste culturi lucrările de semănat sunt încheiate, în aceste zile campania de semănat la grâul de toamnă este în plină desfăşurare, dintr-un program de 28.100 ha, până la această dată sunt semănate 17.000 ha. La capitolul recoltat, sfecla de zahăr - din 2.092 ha, sunt recoltate 496 ha cu o producţie medie de 54.000 kg /ha; la porumb pentru boabe­­ din 75.386 ha sunt recoltate 46.000 ha, cu o producţie medie pe judeţ de 4.000 kg boabe stas/ha. La această cultură, producţii de peste 7.000 kg/ha au obţinut fermierii din Şăulia de Câmpie, Şăulia de Mureş, Sânpetru şi Iernut. în livezi, producţii de 10.000-12.000 kg/ha au obţinut ing. Vasile Hangan-SC Heliantus Reghin, ing. I. Ormenişan - S.C Sucmeron Reghin, ing. Farago­­ din Batoş, şi la acest capitol recoltatul este în plină desfăşurare. în ce priveşte valorificarea pro­ducţiei de cereale, ing. Silvia Jude - şef serviciu producţie vegetală la DADR Mureş, ne-a declarat că preţul la grâul pentru panificaţie este 0,75-0,80 lei /kg, în creştere, iar la porumb boabe - 0,70-0,72 lei/kg. Reamintim apicultorilor mureşeni­ că în data de 12 noiembrie, ora 10, în amfiteatrul Colegiului Agricol „Traian Săvulescu", din Târgu- Mureş va avea loc un simpozion ştiinţific, cu o temă de mare actualitate pentru stupari. Spe­cialişti din cercetare, de la Insti­tutul de Cercetări Apicole din Bucureşti, Universitatea Agricolă Cluj-Napoca şi dr. ing. Tofolyi Melinda - un renumit apicultor din Corund-Harghita, vor susţine referate privind Sănătatea Albinelor. Apicultorii interesaţi să participe se pot înscrie la sediul ACA Mureş şi la Cercurile Apicole din judeţ, până în data de 5 noiembrie 2015. VASILE BOTA

Next