Cuvântul Liber, iunie 2019 (Anul 31, nr. 103-122)

2019-06-14 / nr. 112

IV La Colegiul Agricol „Traian Săvulescu”. Târgu-Mureş „Elev azi, antreprenor mâine” Ieri, 13 iunie, la Colegiul Agricol „Traian Săvulescu" din Târgu- Mureş, a avut loc evenimentul de diseminare organizat în ca­drul proiectului „Elev azi, antre­prenor mâine", realizat de Aso­ciaţia profesorilor Colegiului, Procats, cu sprijinul Fundaţiei Civitas. Astfel, elevi, profesori, agenţi economici, instituţii de învăţământ liceal şi superior şi-au împărtăşit experienţele, cu scopul de a sprijini formarea tinerilor în domeniul agricol, precum şi în domeniile conexe agriculturii, în aceeaşi sală s-au întâlnit elevi, profesori, părinţi, repre­zentanţi ai Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Mureş, ai Inspectoratului Şcolar Jude­ţean Mureş, precum şi agenţi economici. S-a discutat despre oportunităţile pentru absol­venţii de licee agricole în a-şi dezvolta afaceri proprii sau a fi angajaţi şi a lucra în domeniu. Detalii, într-unul din numerele viitoare ale cotidianului nostru. LETIŢIA BOTA CUVÂNTUL VINERI, 14 IUNIE 2019 VITAMINE ŞI MINERALE, DOAR DIN ALIMENTE, NU ŞI DIN SUPLIMENTE­­ Vitaminele şi mineralele, care joacă un rol important în scăderea riscurilor de deces prematur, trebuie să provină doar din alimente, nu şi din suplimente, susţin cercetătorii americani de la Universitatea Tufts (Massachusetts), citaţi de descopera.ro. Mai mult, consumarea unor doze mari de nutrienţi din suplimente poate fi periculoasă. „în cadrul cercetării noastre, au fost analizate informaţii provenite de la aproximativ 27.000 de adulţi din SUA, cu vârste de peste 20 de ani, care au participat la un studiu naţional de sănătate, între 1999 - 2010. La început, participanţii au fost întrebaţi ce au mâncat în ultimele 24 de ore şi dacă au luat suplimente alimentare în ultimele 30 de zile, apoi au fost urmăriţi pe o perioadă medie de şase ani. De-a lungul perioadei de studiu, 3.600 de oameni au murit, dintre care 945 din cauza unor boli de inimă şi 805 de cancer. Astfel, am constatat că persoanele care consumau cantităţi adecvate de vitamina K sau magneziu aveau un risc mai scăzut de deces din orice cauză, comparativ cu cei care nu aveau niveluri adecvate din aceşti nutrienţi. în plus, cei care consumau niveluri adecvate de vitamina A, vitamina K, zinc şi cupru aveau un risc mai scăzut de a muri din cauza unei boli de inimă, comparativ cu cei care nu atingeau aceste niveluri de nutrienţi. Surpriza a venit atunci când am analizat sursa acestor nutrienţi - alimente versus suplimente, constatând că doar nutrienţii proveniţi din alimente erau asociaţi cu un risc scăzut de deces din orice cauză, incluziv boli de inimă. în plus, studiul a arătat şi că, dacă se consumă suplimente cu niveluri ridicate de calciu, cel puţin 1.000 de miligrame pe zi, există un risc mare de deces provocat de cancer. Nu există însă nicio asociere între calciul obţinut din alimente şi riscul de a muri de cancer. Concluzia este că nutrienţii adecvaţi proveniţi din alimente au fost asociaţi cu o mortalitate redusă, în timp ce consumul excesiv de suplimente ar putea fi dăunător. Precizăm, însă, că nu am măsurat în mod obiectiv ce au consumat participanţii la studiu, ci ne-am bazat pe raportările subiecţilor, care ar putea să nu fie în întregime exacte. Recomandarea noastră este ca oamenii să nu ia suplimente fără prescriere medicală", afirmă oamenii de ştiinţă americani. O altă cercetare amplă, din anul 2011, a arătat că ingerarea suplimentelor cu vitamina E a fost asociată cu un risc crescut de cancer la prostată la bărbaţi. (L.P.) Cu toţii suntem de acord că avem o ţară frumoasă, dar murdara şi prost gos­podărită. O realitate tristă, care nu ne face deloc cinste ca europeni. Contrastul devine tot mai izbitor odată ce trecem graniţa spre vest, unde curăţenia, ordinea şi liniştea sunt la mare preţ in rândul comunităţilor locale. Dacă imaginea ţării, a localităţii în care trăieşti te interesează, vino şi tu alături de noi, luând atitudine! Ca om al legii sau ca simplu cetăţean. Faţă de cei care murdăresc strada, distrug bunul public, aruncă ţigări, coji de seminţe şi scuipă pe jos, care conturbă liniştea străzii şi a vecinilor de apartament etc. Dacă n-ai curajul intervenţiei pe loc, sună la 112. Poliţia, Poliţia Locală, Jandarmeria sunt obligate să intervină prompt. Indiferenţa şi tole­ranţa celor mulţi ucid spiritul civic. Pentru a învinge, avem nevoie de curajul şi sprijinul tău. Atitudinea ta ne inte­resează. Nu uita, doar unirea face putere! (Campania de asigurare a unui climat de viață civilizat). N /--------------------------------. IA ATITUDINE! . Mihai Eminescu -130 de ani... fiii „Luceafăr” „Atât de desăvârşită necunoaştere şi părăsire în viaţă (...), atâta zgomot, atâta solicitudine şi închinăciune după moarte!..." Am cunoscut foarte de-aproa­­pe un om (Mihai Eminescu - 15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889 -n.n.) de o superioară înzestrare intelectuală; rareori a încăput într-un cap atâta putere de gândire. Era pe lângă aceasta un mare poet; cu cea mai nobilă şi mai înaltă fantazie, ajutată de un rafinat instinct artistic, el a turnat într-o lapidară „formă nouă vorbă veche şi-nţeleaptă", pe care o cunoştea atât de bine şi o iubea atât de mult. De felul lui mândru, el fugea de onoruri, ştiindu-le câte con­cesiuni costă. Melancolic şi pasionat, deşi-n acelaşi timp iubitor de veselie şi de petreceri uşoare, ura din convingere aşa­­numitele convenienţe şi poleiala lumii. Niciodată nu primea bucu­ros laude, nici chiar de la puţinii prietini pe care-i avea şi-n jude­cata şi sinceritatea cărora cre­dea­­ dormite pe ale acelei mulţimi de seci fără talent, jude­cată, nici sinceritate, cari se tot vâră în biata noastră literatură ca microbii răufăcători în trupul omului sănătos şi cari nu se sfiesc a se fuduli cu un prieteşug ce nu le-a fost niciodată acordat! Laudele acelora îi inspirau de-a dreptul „dezgust". Dar dacă nu dorea onoruri, dacă fugea de zgomot şi de laude, asta nu era decât din pricina deşertăciunii lor, iar nu din vreo falsă modestie ce l-ar fi făcut să îi­ aibă deplină şi mani­festă încredere, faţă cu toată lumea, în talentul lui. Avea talent, şi o ştia mai bine decât oricine: nici o critică nu-l putea face să se-ndoiască de sine, iar aplauzele nu i-ar fi putut spune decât mai puţin de ce credea el însuşi (...) Şi iată ce gândea mai apoi despre mulţimea „ama­torilor" şi „cunoscătorilor": „De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu cumva / Oamenii din ziua de-astăzi să mă-nceapă-a lăuda: /Dacă port cu uşurinţă şi cu zâmbet a lor ură,/ Laudele lor desigur m-ar scârbi peste măsură". Sărmane omule! Dac-ai învia, ai vedea că de ce te temi nici moartea nu te poate scăpa! (...) Omul acesta a trăit, mai des mâhnit, mai rar vesel, într-un cerc foarte restrâns de prieteni. Dar era şi un om ciudat! El îşi făcea o plăcere din necaz şi din durere o voluptate. Dacă n-avea vreo supărare, şi-o căuta; dacă nu venea să-i întâmpine durerea dinafară, el ştia să şi-o scor­monească singur din rărunchi. Cu un astfel de caracter, mai era şi de tot sărac (...) (...) Astăzi, nu mai încape îndoială că el era osândit de la naştere să moară cum a murit; însă neajunsurile practice ale traiului, hrană ordinară, interior mizer, nevoie continuă de mun­că grosolană obligată şi ridicol plătită­­ cu acelaşi fin şi nobil instrument cu care trebuia să cânte „plutirea lumii pe mişcă­­toarea mărilor singurătate" - şi pofte arzătoare, atât de ieftine pentru alţii, atât de scumpe, mai adesea imposibile de mulţumit pentru el, i-au grăbit scurta cale către tristu-i sfârşit. (...) Creierul care a gândit despre soarta omului de geniu (...) n-a apucat încă să putre­zească bine, şi ce de asociaţii şi comitete care să-i garanteze trecerea la posteritate! ce zgo­mot! ce popularitate! ce de „mititei"! Ieri d-abia îl cunoşteau şi-l apreciau câţiva prietini de aproa­pe, şi astăzi e un nume la modă, universal cunoscut; ieri d-abia avea ce mânca, „în lipsă aproa­pe absolută de subzistenţă, ameninţat de cea mai mare mizerie"şi astăzi se mănâncă mulţi bani­­ direct, cu opera lui, indirect, sub pretextul numelui lui; ieri, s­abia haine şi hrană, astăzi, statuie şi monumente de bronz, de marmură, de... hârtie velină - mai ştiu eu de ce! Atât de desăvârşită necu­noaştere şi părăsire în viaţă, ş-apoi, într-o clipă, atâta zgo­mot, atâta solicitudine și închi­năciune după moarte!.. ION LUCA CARAGIALE­­ (fragmente din articolul „Ironie”, publicat în „Timpul”, 15 iulie 1890 - I. L. Caragiale, Opere, vol. I, Editura Minerva, București, 1971) Primăria comunei Râciu Foto: IOSIF TRIF

Next