Cuvîntul Nou, noiembrie 1968 (Anul 1, nr. 41-45)
1968-11-02 / nr. 41
ANUL I. nr. 41 Ct". íntol nou SUB SEMNUL UNEI ÎNALTE EXIGENŢE De cîtva timp comuniştii trăiesc din plin unul din cele mai importante evenimente din viaţa organizaţiilor de partid : adunările pentru dări de seamă şi alegeri. La cele 151 de adunări care s-au ţinut pînă în prezent în judeţ, au participat un număr de 1.978 membri de partid. Adunarea comuniştilor de la Inspectoratul şcolar judeţean Covasna s-a desfăşurat sub semnul unei înalte exigenţe care caracterizează cadrele didactice, a preocupării lor permanente pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce le-au fost "trasate de Congresul al IX- lea, de Conferinţa Naţională şi de plenara Comitetului Central al P.C.R. din luna aprilie a.c. Darea de seamă a fost o analiză temeinică, un spirit critic şi autocritic a activităţii biroului, a întregii organizaţii, de la constituirea sa şi pînă in prezent. Darea de seamă a constituit un stimulent pentru discuţii competente, axate pe problemele esenţiale ale activităţii politice, ideologice şi profesionale ale comuniştilor din această organizaţie de bază. Darea de seamă şi discuţiile au scos în evidenţă succesele obţinute de comunişti, precum şi neajunsurile care s-au manifestat în activitatea inspectoratului judeţean şi a inspectorilor şcolari. Una din problemele majore dezbătute a fost aceea a pregătirii profesionale a inspectorilor şcolari. Vorbind despre acest lucru tovarăşul I Kapui, a spus între altele că inspectorul şcolar trebuie să fie înarmat cu cele mai moderne, mai eficiente metode de muncă. Aceeaşi problemă a abordat-o şi profesorul Sorin Teodorescu. El a arătat că este necesar ca inspectorul şcolar să se pregătească permanent şi temeinic din punct de vedere profesional și politic, constituind astfel un exemplu pentru cei pe care-i controlează. Comunistul Teodor Mârza a recomandat fiecărui inspector un stil de muncă, propriu, bine definit, o puternică personalitate, încît să fie capabil să cuprindă o varietate mare de aspecte din activitatea celor pe care-i controlează şi îndrumă. Aceste cîteva spicuiri din luările de cuvînt ale comuniştilor vădesc o profundă cunoaştere a sarcinilor care revin îndrumătorilor procesului de educaţie şi învăţămînt din judeţul nostru. In discuţiile lor, membrii de partid au făcut propuneri concrete, menite să ducă la lichidarea unor lipsuri, la ridicarea nivelului activităţii inspectoratului pe o treaptă superioară. Astfel tovarășul Fr. Izsák a arătat că este necesar să se lucreze în * * 1 brigăzi compuse din doi-trei inspectori capabili să cuprindă, 1 să controleze și să îndrume activitatea din școală, înce- 1 pînd cu cea a directorului și 1 pînă la fiecare profesor aflat 1 la catedră. Inspectorii să fie 1 mai milt în mijlocul profeso- 1 iilor, cu sfatul, cu îndrumarea lor competentă. Atunci se va putea vorbi de o îmbunată- * ţire substanţială a activităţii. In aceeaşi ordine de idei to- o varăşul S. Teodorescu a spus: 1 ,.Pentru pregătirea permanentă a inspectorilor este necesară înfiinţarea unei biblioteci pe-dagogice şi de specialitate, în care să se găsească tot ce a- ^ pare nou, modern, în domeniul lor de activitate. In direcţia 4 asimilării unor metode noi, deosebit de eficiente, ar fi schimburile de experienţă cu inspectori din alte judeţe. Pentru îmbunătăţirea metodologiei de predare la diferite materii, inspectorii trebuie să folosească mai mult şi mai eficient scrisorile metodice“. „Accentul principal al muncii noastre — a spus tovarăşul T. Mârza — trebuie să cadă pe activitatea directorilor de şcoli care, în multe cazuri, nu-şi cunosc precis atribuţiile. Dacă-i vom îndruma cu competenţă pe directori să-şi organizeze bine munca, vom face un însemnat pas înainte pe drumul îmbunătăţirii activităţii noastre“. Luînd in dezbatere şi alte aspecte ale activităţii Inspectoratului şcolar judeţean, discuţiile comuniştilor din organizaţia de bază au relevat insuficienta atenţie acordată activităţii claselor I-a cu elevi de şase ani. „Din cele opt clase, cu copii de şase ani — a spus tovarăşul A. David — nu au fost inspectate pînă acum decit patru” Despre rezultatele inspecţiilor efectuate, despre necesitatea ridicării nivelului pedagogico-profesional al cadrelor didactice a vorbit şi comunistul A. Deine : „Din 35 de ore de chimie inspectate, doar zece au putut fi apreciate cu calificativul „bine“, ele puţind fi notate cu 9 şi 10. Alte zece ore abia depăşesc calificativul „suficient“, restul prezentîndu-se cu mult sub nivel mulţumitor.. Din păcate am intîlnit şi profesori care refuză să accepte propunerile şi recomandările făcute de noi. Cu aceştia trebuie să desfăşurăm, în primul rînd, o muncă politico-ideologică, privind rostul şi sarcinile pe care le au în procesul de învăţămînt. Apoi , a continuat acelaşi vorbi- tor — un paradox al activită- ţii şcolare îl constituie situa- ţia materialului didactic-in- tuitiv. Copiii văd în jurul lor viaţa îmbrăcând aspecte me- 1 reu mai moderne. In acelaşi timp, la şcoală se lucrează cu 1 material documentar-intuitiv învechit. Am întilnit oameni care lucrează în aceeaşi şcoală de 4—5 ani şi care nu şi-au făcut nici un fel de material, aşteptind totul de la forurile superioare“. „ Pe aceeaşi linie a interesu- 1 lui major pentru Îmbunătăţi- rea activităţii în şcoli, comu- niştii din organizaţiile de par- 1 tid au discutat despre califi- 1 carea pedagogilor, instruirea diriguiţilor, educaţia patrio- tică, moral-cetăţenească şi 1 ateist-ştiinţifică, probleme spre care trebuie să se îndrepte atenţia lucrătorilor Inspectora- tului şcolar judeţean în peri- 1 oada următoare. Arătînd că activitatea or- ganizaţiei de bază nu poate fi ruptă de cea profesională a inspectoratului, comunistul Fr. Izsák a sintetizat opinia tuturor celor care au analizat în cuvîntul lor activitatea biroului, a întregii organizaţii de bază, subliniind necesitatea 1 unei mai intense preocupări 1 din partea noului birou al 1 organizaţiei de bază pentru 1 întărirea malurilor partidu- 1 lui, sprijinirea mai eficientă 1 a organizaţiei U T.C. şi sindi- 1 catului etc. Vădind maturitate politico- ideologică, comuniştii din or- ganizaţia de partid a Inspec- toratului şcolar judeţean, au ales în organul conducător comunişti cu o temeinică pregătire politică şi profesională, cu iniţiativă, care, prin calităţile lor morale, prin corectitudinea şi conduita în muncă, familie şi societate, se bucură de autoritate şi prestigiu. Aceştia sunt comuniştii Murza Teodor, Francisc Konya şi Ana Ledan, membrii noului birou al organizaţiei de bază. GH. POPIŢA VIAŢA DE PARTID 1 Proiectul legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare în dezbatere publică !O contribuţie importantăla perfecţionarea activităţii organelor locale ale puterii de stat (Urmare din pag. la executiv se pun sarcini noi privind modalităţile de organizare şi conducere a întreprinderilor şi instituţiilor subordonate. Studiind în amănunţime proiectul de lege doresc să fac şi cîteva propuneri. In primul rînd, consider că este necesar ca în viitoarea lege care va fi supusă spre aprobare Marii Adunări Naţionale să se menţioneze drepturile consiliului popular judeţean de a aproba şi înfiinţa diferite cursuri pentru şcolarizarea şi calificarea muncitorilor specialişti, a acordării fondurilor necesare pentru pregătirea cadrelor ce lucrează în industria locală. Să aibă o totală competenţă în coordonarea şi aprobarea planurilor de producţie în industria locală, astfel, ca, în cazul apariţiei în cursul unui an a unor sortimente nerentabile şi greu vandabile să aprobe înlocuirea lor cu produse rentabile şi cerute de populaţie. Propun, de asemenea, înfiinţarea unor magazine care să aparţină de industria locală , şi sa desfacă produsele acesteia — în special bunurile de larg consum cerute de cetăţeni — realizate de aceste întreprinderi. în felul acesta s-ar putea cunoaşte mai bine şi mai operativ cerinţele cetăţenilor şi s-ar putea interveni cu operativitate pentru satisfacerea lor, în legătură cu articolul 43 al proiectului de lege de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, propun să se specifice cu mai multă claritate atribuţiile biroului permanent al comitetului executiv şi să se dea dreptul acestuia de a angaja şi transfera salariaţii din aparatul propriu în diferite funcţiuni, pînă la şef de birou. Pag. 3 Deplină egalitate in drepturi Printre aceste atribuţii, atit de cuprinzătoare, de o deosebită însemnătate pentru populaţia comunei Ozunea şi a multor alte comune din judeţul nostru, este stabilirea de atribuţii şi îndatoriri referitoare la înfăptuirea pe plan local a politicii naţionale marxist-leniniste a partidului şi statului. In comuna noastră, pe ogoarele cooperativelor agricole de producţie, în atelierele cooperaţiei meşteşugăreşti, in şcoli şi în celelalte instituţii, trăiesc şi muncesc laolaltă oameni ai muncii români şi maghiari. tRelevînd Înfrăţirea care domneşte între poporul român şi oamenii muncii apart inimi celorlalte naţionalităţi care trăiesc pe pămintul patriei noastre, proiectul de lege arată că consiliile populare vor asigura tuturor cetăţenilor, indiferent de naţionalitate, deplina egalitate în drepturi, in toate domeniile vieţii politice, juridice, sociale şi culturale. In modul cel mai concret, această egalitate se va realiza prin faptul că în organele locale ale puterii de stat şi în organele locale ale administraţiei, sunt aleşi şi oameni ai muncii din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare. La noi in comună, în consiliul popular vor fi aleşi alături de deputaţi români şi deputaţi maghiari. De asemenea, organele locale folosesc, oral şi scris, şi limba naţionalităţii respective, iar funcţionarii vor fi numiţi şi din rîndul acesteia sau din rîndul altor cetăţeni care cunosc limba şi felul de trai al populaţiei respective Am ales acest aspect al profundului democratism al politicii partidului nostru, oglindit în proiectul legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, pentru că el exprimă cel mai ilustrativ situaţia şi năzuinţele tuturor locuitorilor români şi maghiari din comuna noastră. (Urmare din pag. 1-a unităţii clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, întreaga activitate a consiliilor populare are drept scop întărirea orînduirii socialiste, buna gospodărire a resurselor materiale şi de muncă, dezvoltarea forţelor de producţie şi diversificarea economiei locale, creşterea continuă a bunăstării materiale şi culturale a poporului, asigurarea liKaví'iííí ci i îî n m uliii • Atribuții sporite consiliilor populare ► Proiectul de lege cu privire ► la organizarea şi funcţionarea consiliilor populare, constituie o nouă expresie a adîncirii ► democraţiei socialiste în fara noastră. Citind acest impor► tant document, m-am oprit un- 1 delung asupra unor capitole în care se subliniază cu o deo- sebită claritate ideile conform cărora organele de stat, intreprinderile şi organizaţiile economice, instituţiile social- culturale etc. au drepturi şi îndatoriri de a rezolva îm- preună probleme de interes co- 1 mun. I . Ca lucrător cu o vechime , destul de mare al consiliului , popular comunal, am studiat cu amănunţime atribuţiile acestor organe, de ac tivitatea cărora se leagă strîns dezvoltarea şi mai buna gospodărire a tuturor comunelor şi satelor. Consiliul popular comunal, se arată în articolul 36, litera a, conduce, îndrumă şi controlează întreaga activitate economică, social-culturală şi edilitar-gospodărească din cuprinsul comunei, urmărind dezvoltarea complexă a acesteia. În continuare, la litera b, se precizează că el înfiinţează, cu sprijinul organelor judeţene de specialitate, unităţi economice de valorificare a resurselor locale şi de prestări de servicii, precum şi de morărit, alimentaţie publică şi brutării, îngrijindu-se de dezvoltarea lor în vederea bunei serviri a populaţiei. Pornind de la aceste idei cit şi de la experienţa comunei noastre in care funcţionează o secţie de îmbuteliere a apei minerale, o carieră de piatră etc. Din acest an s-au construit şi pus aci în funcţiune poduri şi podeţe, s-a reparat căminul cultural de la Vîlcele şi drumul dintre Ariuşd şi Boci, creîndu-se astfel posibilităţile necesare pentru introducerea autobuzului pînă la Ariuşd) doresc să fac şi cîteva propuneri. In primul rînd, consider că ar fi bine ca în viitoarea lege, al cărei proiect îl dezbat în prezent cetăţenii, să se prevadă obligativitatea întreprinderilor industriale care îşi desfăşoară activitatea în raza comunei, de a vărsa o parte din beneficiile realizate suplimentar, la bugetul consiliilor populare comunale. în acelaşi timp, s-ar putea specifica o idee în baza căreia brigăzile de tractoare ar trebui să execute contribuţia voluntară în muncă şi în comuna unde îşi au sediul, nu numai la reşedinţa I.M.A. Ridic aceste probleme, întrucît tocmai secţiile sau întreprinderile amintite folosesc şi deteriorează cel mai mult drumurile şi participă într-o foarte mică măsură la refacerea şi întreţinerea lor, la buna gospodărire a comunei. Şi încă un fapt. Pornind de la aliniatul literei d, din articolul 36, în care se specifică : „se îngrijeşte (este vorba de consiliul popular comunal) de dezvoltarea armonioasă a comunei şi de construirea de locuinţe numai în vatra satelor", consider că este necesar ca la consiliile populare să-şi desfăşoare activitatea şi un tehnician care ar putea aduce o contribuţie de preţ în această privinţă. GLARA KEREKES, secretară a Consiliului popular al comunei Vîlcele