Cuvîntul Nou, noiembrie 1968 (Anul 1, nr. 41-45)

1968-11-02 / nr. 41

ANUL I. nr. 41 Ct". íntol nou SUB SEMNUL UNEI ÎNALTE EXIGENŢE De cîtva timp comuniştii trăiesc din plin unul din cele mai importante evenimente din viaţa organizaţiilor de partid : adunările pentru dări de seamă şi alegeri. La cele 151 de adunări care s-au ţinut pînă în prezent în judeţ, au participat un număr de 1.978 membri de partid. Adunarea comuniştilor de la Inspectoratul şcolar judeţean Covasna s-a desfăşurat sub semnul unei înalte exigenţe care caracterizează cadrele di­dactice, a preocupării lor per­manente pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce le-au fost "trasate de Congresul al IX- lea, de Conferinţa Naţională şi de plenara Comitetului Cen­tral al P.C.R. din luna aprilie a.c. Darea de seamă a fost o analiză temeinică, un spirit critic şi autocritic a activită­ţii biroului, a întregii organi­zaţii, de la constituirea sa şi pînă in prezent. Darea de sea­mă a constituit un stimulent pentru discuţii competente, a­­xate pe problemele esenţiale ale activităţii politice, ideolo­gice şi profesionale ale comu­niştilor din această organiza­ţie de bază. Darea de seamă şi discuţiile au scos în evi­denţă succesele obţinute de comunişti, precum şi neajun­surile care s-au manifestat în activitatea inspectoratului ju­deţean şi a inspectorilor şco­lari. Una din problemele majore dezbătute a fost aceea a pre­gătirii profesionale a inspec­torilor şcolari. Vorbind despre acest lucru tovarăşul I Kapui, a spus între altele că inspec­torul şcolar trebuie să fie înar­mat cu cele mai moderne, mai eficiente metode de muncă. Aceeaşi problemă a abordat-o şi profesorul Sorin Teodo­­rescu. El a arătat că este ne­cesar ca inspectorul şcolar să se pregătească permanent şi temeinic din punct de ve­dere profesional și politic, con­stituind astfel un exemplu pentru cei pe care-i contro­lează. Comunistul Teodor Mârza a recomandat fiecărui inspector un stil de muncă, propriu, bine definit, o pu­ternică personalitate, încît să fie capabil să cuprindă o va­rietate mare de aspecte din activitatea celor pe care-i con­trolează şi îndrumă. Aceste cîteva spicuiri din luările de cuvînt ale comuniş­tilor vădesc o profundă cu­noaştere a sarcinilor care re­vin îndrumătorilor procesului de educaţie şi învăţămînt din judeţul nostru. In discuţiile lor, membrii de partid au fă­cut propuneri concrete, me­nite să ducă la lichidarea unor lipsuri, la ridicarea nivelului­­ activităţii inspectoratului pe o­­ treaptă superioară. Astfel to­­varășul Fr. Izsák a arătat că­­ este necesar să se lucreze în * * 1 brigăzi compuse din doi-trei­­ inspectori capabili să cuprindă, 1 să controleze și să îndrume­­ activitatea din școală, înce- 1 pînd cu cea a directorului și 1 pînă la fiecare profesor aflat 1 la catedră. Inspectorii să fie 1 mai m­ilt în mijlocul profeso- 1 iilor, cu sfatul, cu îndrumarea­­ lor competentă. Atunci se va­­ putea vorbi de o îmbunată- * ţire substanţială a activităţii.­­ In aceeaşi ordine de idei to- o varăşul S. Teodorescu a spus: 1 ,.Pentru pregătirea permanentă­­ a inspectorilor este necesară­­ înfiinţarea unei biblioteci pe-­­­dagogice şi de specialitate, în­­ c­are să se găsească tot ce a- ^ pare nou, modern, în domeniul­­ lor de activitate. In direcţia 4 asimilării unor metode noi,­­ deosebit de eficiente, ar fi schimburile de experienţă cu inspectori din alte judeţe. Pentru îmbunătăţirea metodo­logiei de predare la diferite materii, inspectorii trebuie să folosească mai mult şi mai eficient scrisorile metodice“. „Accentul principal al mun­cii noastre — a spus tovară­şul T. Mârza — trebuie să cadă pe activitatea directori­lor de şcoli care, în multe cazuri, nu-şi cunosc precis a­­tribuţiile. Dacă-i vom îndruma cu competenţă pe directori să-şi organizeze bine munca, vom face un însemnat pas înainte pe drumul îmbunătă­ţirii activităţii noastre“. Luînd in dezbatere şi alte aspecte ale activităţii Inspec­toratului şcolar judeţean, dis­cuţiile comuniştilor din orga­nizaţia de bază au relevat in­suficienta atenţie acordată ac­tivităţii claselor I-a cu elevi de şase ani. „Din cele opt clase, cu copii de şase ani — a spus tovarăşul A. David — nu au fost inspectate pînă acum de­cit patru” Despre rezultatele inspec­ţiilor efectuate, despre necesi­tatea ridicării nivelului peda­­gogico-profesional al cadrelor didactice a vorbit şi comunis­tul A. Deine : „Din 35 de ore de chimie inspectate, doar zece au putut fi apreciate cu cali­ficativul „bine“, ele puţind fi notate cu 9 şi 10. Alte zece ore abia depăşesc calificativul „suficient“, restul prezentîn­­du-se cu mult sub nivel mul­ţumitor.. Din păcate am intîl­­nit şi profesori care refuză să accepte propunerile şi reco­mandările făcute de noi. Cu aceştia trebuie să desfăşurăm, în primul rînd, o muncă po­­litico-ideologică, privind rostul şi sarcinile pe care le au în procesul de învăţămînt. Apoi , a continuat acelaşi vorbi-­­ tor — un paradox al activită-­­ ţii şcolare îl constituie situa-­­ ţia materialului didactic-in-­­ tuitiv. Copiii văd în jurul lor­­ viaţa îmbrăcând aspecte m­e- 1 reu mai moderne. In acelaşi­­ timp, la şcoală se lucrează cu 1 material documentar-intuitiv­­ învechit. Am întilnit oameni­­ care lucrează în aceeaşi şcoală­­ de 4—5 ani şi care nu şi-au­­ făcut nici un fel de material,­­ aşteptind totul de la forurile­­ superioare“. „ Pe aceeaşi linie a interesu- 1 lui major pentru Îmbunătăţi-­­ rea activităţii în şcoli, comu-­­ niştii din organizaţiile de par- 1 tid­ au discutat despre califi- 1 carea pedagogilor, instruirea­­ diriguiţilor, educaţia patrio-­­ tică, moral-cetăţenească şi 1 ateist-ştiinţifică, probleme spre­­ care trebuie să se îndrepte­­ atenţia lucrătorilor Inspectora-­­ tului şcolar judeţean în peri- 1 oada următoare.­­ Arătînd că activitatea or-­­ ganizaţiei de bază nu poate­­ fi ruptă de cea profesională a­­ inspectoratului, comunistul Fr.­­ Izsák a sintetizat opinia tutu­ror celor care au analizat în c­uvîntul lor activitatea birou­lui, a întregii organizaţii de bază, subliniind necesitatea 1 unei mai intense preocupări 1 din partea noului birou al 1 organizaţiei de bază pentru 1 întărirea malurilor partidu- 1 lui, sprijinirea mai eficientă 1 a organizaţiei U T.C. şi sindi- 1 catului etc. Vădind maturitate politico-­­ ideologică, comuniştii din or-­­ ganizaţia de partid a Inspec-­­ toratului şcolar judeţean, au ales în organul conducător co­munişti cu o temeinică pre­gătire politică şi profesională, cu iniţiativă, care, prin calită­ţile lor morale, prin corecti­tudinea şi conduita în muncă, familie şi societate, se bucură de autoritate şi prestigiu. A­­ceştia sunt comuniştii Murza Teodor, Francisc Konya şi Ana Ledan, membrii noului birou al organizaţiei de bază. GH. POPIŢA VIAŢA DE PARTID 1 Proiectul legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare în dezbatere publică !O contribuţie importantă­­la perfecţionarea activităţii organelor locale ale puterii de stat (Urmare din pag. l­a­ executiv se pun sarcini noi privind modalităţile de orga­nizare şi conducere a între­prinderilor şi instituţiilor sub­ordonate. Studiind în amănunţime proiectul de lege doresc să fac şi cîteva propuneri. In primul rînd, consider că este necesar ca în viitoarea lege care va fi supusă spre aprobare Marii Adunări Naţionale să se men­ţioneze drepturile consiliului popular judeţean de a aproba şi înfiinţa diferite cursuri pen­tru şcolarizarea şi calificarea muncitorilor specialişti, a a­­cordării fondurilor necesare pentru pregătirea cadrelor ce lucrează în industria locală. Să aibă o totală competenţă în coordonarea şi aprobarea planurilor de producţie în in­dustria locală, astfel, ca, în ca­zul apariţiei în cursul unui an a unor sortimente nerentabile şi greu vandabile să aprobe înlocuirea lor cu produse ren­tabile şi cerute de populaţie. Propun, de asemenea, înfiin­ţarea unor magazine care să aparţină de industria locală , şi sa desfacă produsele aces­teia — în special bunurile de larg consum cerute de cetă­ţeni — realizate de aceste în­treprinderi. în felul acesta s-ar putea cunoaşte mai bine şi mai operativ cerinţele ce­tăţenilor şi s-ar putea inter­veni cu operativitate pentru satisfacerea lor, în legătură cu articolul 43 al proiectului de lege de orga­nizare şi funcţionare a consi­liilor populare, propun să se specifice cu mai multă clari­tate atribuţiile biroului perma­nent al comitetului executiv şi să se dea dreptul acestuia de a angaja şi transfera sala­riaţii din aparatul propriu în diferite funcţiuni, pînă la şef de birou. Pag. 3 Deplină egalitate in drepturi Printre aceste atribuţii, atit de cuprinzătoare, de o deosebită însemnătate pentru populaţia comunei Ozun­ea şi a multor alte comune din judeţul nos­tru, este stabilirea de atribuţii şi îndatoriri referitoare la în­făptuirea pe plan local a po­liticii naţionale marxist-leni­­niste a partidului şi statului. In comuna noastră, pe ogoa­rele cooperativelor agricole de producţie, în atelierele coope­raţiei meşteşugăreşti, in şcoli şi în celelalte instituţii, trăiesc şi muncesc laolaltă oameni ai muncii români şi maghiari. tRelevînd Înfrăţirea care domneşte între poporul român­ şi oamenii muncii apart inimi celorlalte naţionalităţi care trăiesc pe pămintul patriei noastre, proiectul de lege arată că consiliile populare vor a­­sigura tuturor cetăţenilor, in­diferent de naţionalitate, de­plina egalitate în drepturi, in toate domeniile vieţii politice, juridice, sociale şi culturale. In modul cel mai concret, această egalitate se va realiza prin faptul că în organele lo­cale ale puterii de stat şi în organele locale ale administra­ţiei, sunt aleşi şi oameni ai muncii din rîndul naţionalită­ţilor conlocuitoare. La noi in comună, în consiliul popular vor fi aleşi alături de depu­taţi români şi deputaţi ma­ghiari. De asemenea, organele locale folosesc, oral şi scris, şi limba naţionalităţii respec­tive, iar funcţionarii vor­ fi numiţi şi din rîndul acesteia sau din rîndul altor cetăţeni care cunosc limba şi felul de trai al populaţiei respective Am ales acest aspect al pro­fundului democratism al poli­ticii partidului nostru, oglin­dit în proiectul legii de or­ganizare şi funcţionare a con­siliilor populare, pentru că el exprimă cel mai ilustrativ si­tuaţia şi năzuinţele tuturor lo­cuitorilor români şi maghiari din comuna noastră. (Urmare din pag. 1-a­ unităţii clasei muncitoare, ţă­rănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, întreaga activitate a consi­liilor populare are drept scop întărirea orînduirii socialiste, buna gospodărire a resurselor materiale şi de muncă, dez­voltarea forţelor de producţie şi diversificarea economiei lo­cale, creşterea continuă a bunăstării materiale şi cultu­rale a poporului, asigurarea liKaví'iííí ci i îî n m uliii • Atribuții sporite consiliilor populare ► Proiectul de lege cu privire ► la organizarea şi funcţionarea­­ consiliilor populare, constituie­­ o nouă expresie a adîncirii ► democraţiei socialiste în fara­­ noastră. Citind acest impor­► tant document, m-am oprit un- 1 delung asupra unor capitole în­­ care se subliniază cu o deo-­­ sebită claritate ideile conform­­ cărora organele de stat, intre­­­­prinderile şi organizaţiile e­conomice, instituţiile social­­- culturale etc. au drepturi şi­­ îndatoriri de a rezolva îm-­­ preună probleme de interes co- 1 mun. I . Ca lucrător cu o vechime , destul de mare al consiliului , popular comunal, am stu­­­­diat cu amănunţime atri­­­­buţiile acestor organe, de ac­­­ tivitatea cărora se leagă strîns dezvoltarea şi mai buna gospodărire a tuturor comunelor şi satelor. Consi­liul popular comunal, se a­­rată în articolul 36, litera a, conduce, îndrumă şi con­trolează întreaga activitate economică, social-culturală şi edi­lit­a­r-gospodărească din cuprinsul comunei, urmărind dezvoltarea complexă a a­­cesteia. În continuare, la li­tera b, se precizează că el înfiinţează, cu sprijinul or­ganelor judeţene de speciali­tate, unităţi economice de va­lorificare a resurselor locale şi de prestări de servicii, pre­cum şi de morărit, alimenta­ţie publică şi brutării, îngri­­jindu-se de dezvoltarea lor în vederea bunei serviri a populaţiei. Pornind de la aceste idei cit şi de la experienţa co­munei noastre in care func­ţionează o secţie de îmbute­­liere a apei minerale, o carie­ră de piatră etc. Din acest an s-au construit şi pus aci în funcţiune poduri şi podeţe, s-a reparat căminul cultural de la Vîlcele şi drumul din­tre Ariuşd şi Boci, creîndu-se astfel posibilităţile necesare pentru introducerea autobuzu­lui pînă la Ariuşd) doresc să fac şi cîteva propuneri. In primul rînd, consider că ar fi bine ca în viitoarea lege, al cărei proiect îl dezbat în prezent cetăţenii, să se pre­vadă obligativitatea întreprin­derilor industriale care îşi des­făşoară activitatea în raza co­munei, de a vărsa o parte din beneficiile realizate supli­mentar, la bugetul consiliilor populare comunale. în acelaşi timp, s-ar putea specifica o idee în baza căreia brigăzile de tractoare ar trebui să exe­cute contribuţia voluntară în muncă şi în comuna unde îşi au sediul, nu numai la reşe­dinţa I.M.A. Ridic aceste probleme, în­­trucît tocmai secţiile sau în­treprinderile amintite folo­sesc şi deteriorează cel mai mult drumurile şi participă într-o foarte mică măsură la refa­cerea şi întreţinerea lor, la buna gospodărire a comunei. Şi încă un fapt. Pornind de la aliniatul literei d, din ar­ticolul 36, în care se speci­fică : „se îngrijeşte (este vorba de consiliul popular comunal) de dezvoltarea ar­monioasă a comunei şi de construirea de locuinţe nu­mai în vatra satelor", consi­der că este necesar ca la con­siliile populare să-şi desfă­şoare activitatea şi un tehni­cian care ar putea aduce o contribuţie de preţ în această privinţă. GLARA KEREKES, secretară a Consiliului popular al comunei Vîlcele

Next