Cuvîntul Nou, iunie 1971 (Anul 4, nr. 342-367)

1971-06-25 / nr. 363

Pag. 2 FEMEIA ȘI VIAȚA La panoul evidențiaților de la Fabrica textilă „OltulI« Conştiinciozitate şi ambiţie — De la un an la­­altul, po­tenţialul material şi spiritual al judeţului nostru, Covasna, cunoaş­te noi creşteri, noi îmbogăţiri, în acest context, vă rugăm să ne relatiaţi cîteva aspecte privind participarea femeilor, ca specia­lişti, la continua îmbunătăţire şi perfecţionare a activităţii econo­mice din unităţile industriale ale judeţului.­ ­ Este cunoscut faptul că par­ticiparea tot mai insistentă a femei­lor la­ sporirea calitativă şi can­titativă a valenţelor tuturor dome­niilor de activitate, este un feno­men ireversibil al societăţii noas­tre socialiste, în plină dezvo­tare. Acest fapt este determinat, de alt­fel, de necesitatea obiectivă pri­vind mobilizarea întregului po­tenţial creator al poporului, la progresul continuu al ţării, precum şi prin ridicarea la rang de lege a principiilor de egalitate şi drep­tate socială. în acest context, noi femeile, participînd activ la pro­ducerea valorilor materiale şi spirituale, nu numai că ne aducem aportul la acest lucru, dar ne dez­voltăm propria noastră personali­tate, creîndu-ne astfel condiţii fa­vorabile pentru o prezenţă reală şi activă în viaţa politică şi so­cială a ţării. De la început, la întrebarea pe­­ care mi-aţi pus-o, aş dori să sub­liniez în răspuns, faptul că la noi, şi cînd spun la noi, mă refer la judeţul nostru, noi femeile ne bu­curăm în activitatea noastră de fiecare zi, de un sprijin substan­ţial din partea Comitetului jude­ţean de partid. Faptul că avem fe­mei care ocupă funcţii de condu­cere— directori, ingineri şefi, şefi de serviciu — atît în industrie cît şi în agricultură şi alte domenii, atestă deplin cele subliniate mai sus. Pot spune că, în fapt, partici­parea femeilor ca specialişti nu poate fi separată de efortul co­mun, al tuturor oamenilor muncii din judeţ — muncitori, ingineri, tehnicieni — la continua îmbună­tăţire şi perfecţionare a activităţii economice, situîndu-se totuşi, prin­tre factorii motori care determină în ultimă instanță ascensiunea. Cîteva exemple în acest sens, sînt cred, edificatoare. Inginerele Bar­­tha Dana, de la C.E.I.L. Tîrgu Se­cuiesc, Piroska Dobricza, de la I.I.Is. „Mobila", Gnasenco Viorica de la Fabrica de ţigarete, Maria Scoarţă de la Combinatul textil, economis­ta Veres Ecaterina de la Banca Na­ţională şi numele ar putea conti­nua încă, sunt doar cîţiva dintre principalii colaboratori ai Cabine­tului judeţean de organizare şi mai ales sunt printre primele care, la locul de muncă, în unităţile în care îşi desfăşoară activitatea, aplică cu competenţă şi perseve­renţă, studii de optimizare a pro­cu ing. ANA TOMUŞ, director al Cabinetului jude­ţean de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii ducţiei, de îmbunătăţire a pro­gramării, de colaborare şi coope­rare, studii la elaborarea cărora, au participat activ şi efectiv. De asemenea, faptul că la una dintre noile fabrici din judeţ — este vor­ba de Fabrica de amidon din Tîr­gu Secuiesc —, care ridică o serie întreagă de probleme complexe de organizare şi conducere, direc­torul este o femeie — m­annera Eva Richter — susţine încă o dată această contribuţie de care vor­beam. în încheierea răspunsului la a­­ceastă întrebare aş dori să subli­niez faptul că noi, toate specialis­tele din judeţ, indiferent de pro­fesiunea dobîndită, ne­ străduim să ne aducem o contribuţie cît mai substanţială la­­ obţinerea unor realizări cît mai bogate, să con­firmăm prin fppte încrederea pe care Comitetul judeţean de partid ne-a acordat-o, atunci cînd a apro­bat numirea noastră în funcţiile pe care le deţinem. — Ce alte, posibilităţi le sînt oferite femeilor din judeţ, pentru ca participarea lor activă, efec­tivă şi eficientă să fie cît mai rod­nică ? — îmi este foarte greu ca în cîteva fraze să relatez toate posi­bilităţile care ne sînt oferite pen­tru o participare activă şi efecti­vă. Aceste posibilităţi sînt nenu­mărate, ele cuprinzînd o largă arie de acţiune. Ne favorizează şi le influenţăm în bine, desigur, pen­tru, că noi, femeile reprezentăm o forţă pe care societatea noastră socialistă a reuşit să­ o atragă în rezolvarea multor probleme, în multe domenii de activitate. Pen­tru că,­­ este bine cunoscut faptul că femeile dispun de calităţi şi e­­nergii inestimabile. Sunt conştiin­cioase şi­ ambiţioase, ceea ce transformă femeia într-o activă participantă la obţinerea unor rea­lizări mereu mai bune, la desăvâr­şirea societăţii socialiste multila­teral dezvoltate în patria noastră. — Mulţumindu-vă pentru cele relatate, vă facem încă de pe a­­mmn un avans pentru o nouă con­fruntare privind activitatea femei­lor din judeţul nostru. — Cu plăcere. R. BRADEANU Salopeta este ultimul strigăt al modei estivale — şi nu numai pentru cei mici. Iată un model foarte mic din jerseu de bum­bac, lavabil. Remarcaţi buzuna­rele aplicate mai sus de ge­nunchi, din acelaşi material înflorat din care este croită şi bluziţa. ""'A* Ţesătoarea VIORICA COTOA­­RĂ, de la secţia „UTAS-54“ Ţesătoarea IRINA GODRI, de la secţia 1 Interviu realizat de: Reţetarul nostru culinar Sezonul conopidelor „Animalul se hrăneşte, omul mănîncă, dar nu­mai omul cu raţiune ştie ce mănîncă“ (După Brillat Savarin). Pentru ca mâncarea să fie bine apreciată, deci folositoare pentru organism, depinde de trei fac­tori : componenţa, cantitatea şi calitatea. Aspectul are un rol ho­­tărîtor pentru sucul gastric, pe care-l stimulează , deci omul mă­nâncă şi cu ochii! MlNCARE DE CONOPIDA. Pentru o persoană — Conţine 390—410 calorii, 250 g conopidă, 25 g untdelemn, 10 g făină, 100 g roşii sau 20 g pastă, 1/2 lin­gură pătrunjel tocat, 1/2 lingură mărar tocat, puţin piper pisat, o bucată coajă de­ pline. Conopida curăţată va fi fiartă în apă cloco­­tindă, fără sare, împreună cu coaja de pline (pentru degazare). în u­­leiul încins se pune făina. Se va frige numai pînă la spumegare. Se adaugă bulionul sau roşiile în felii şi zeama de conopidă ca să se formeze un sos bine legat, în­să nu prea dens. Conopida se scoa­te cu lingura de spumuit şi se adaugă în sosul pregătit, se pune verdeaţă deasupra. Nu se ames­tecă ! Vasul va fi scuturat din timp în timp. Fiind sărac în ca­lorii, la servit adăugăm 1 lingură cu vîrf de smintind. Cîteva felii de roşii deasupra. Sare, după plac. CONOPIDA CU OCHIURI. Pentru o persoană — Conţine 750 —760 calorii. Alimentele, ca la mîncarea de mai sus, plus 2 ouă. Din ouă facem ori ochiuri româ­neşti, ori ochiuri simple. între cele două ochiuri o lingură de smîntină cu o crenguţă de pă­trunjel deasupra. CONOPIDA LA CUPTOR CU OREZ. Pentru o persoană. — Conţine 800—820 calorii. Conopi­dă 300 g, un ou, lapte 100 g, fă­ină 10 g, orez 50 g, caş ras 30 g, ulei 30 g, 1 lingură de verdeaţă, sare Conopida fiartă se scoate din apă, în 15 g ulei, cu făină, se face un sos bine legat, însă nu prea dens, cu ajutorul zemii de la conopida fiartă. Peste ore­zul, spălat se toarnă 150 g zea­mă, sare, verdeaţă şi sub capac, la foc potrivit se fierbe. Ungem cu ulei un vas, care merge şi la cuptor, şi pentru servit. Punem jumătate din orez în vas, presa­răm cm 1/3 din caşul ras, punem conopida, presărăm cu 1/3 caşca­val deasupra punem orezul, în sus punem oul, restul de caşca­val, sare şi lapte. Se amestecă bine, pe urmă va fi turnat peste mîncare, stropind-o cu restul unt­delemnului. Acoperim cu o hîr­­tie şi ţinem în cuptor cam 45 mi­nute. CONOPIDA CU SLĂNINĂ PRĂJITĂ. Pentru o persoană. — Conţine 860—880 calorii. Materia­lul la fel, plus 100 g slănină, mi­nus smîntină. Din slănină se taie felii egale, care se prăjesc fru­­rm­os, rumen. Vor fi aşezate peste mîncarea gata, cu o parte din grăsime. Deasupra, verdeaţa to­cată, din abundenţă, pentru a vi­­taminiza. ALEXANDRU WOLFF­ ­ «253» VürKáB PT-fStm E ump. Mama: Nu lăsa pe mîine, ce poţi face astăzi, dragă Ionel! Ionel: Ei, mămică, atunci să mîncăm încă de azi tortul care-a mai rămas ! Tatăl: (foarte sever): Bine Gigi, în ce hal arăţi iarăşi? Gigi: Am căzut în noroi şi m-am murdărit. Tatăl: Cum, cu pantalonii noi? ■ Gigi: Tată dar, eu, n-am mai avut timp să-mi schimb pantalonii. Seara, tatăl îl duce pe micul Cornel în vîrstă de trei ani, în pat. Tatăl : Să-ţi povestesc un basm ? Cornel : Nu. Tatăl : Să-ţi cint un cîntec de leagăn ? Cornel : Nu. Tatăl : Ce să fac atunci cu tine ? Cornel : Ştii ce, răspunde micul Cornel, lasă-mă să dorm, sînt aşa de obosit! Familia stă la cină. Se servesc sardele. D-na Ionescu povesteşte copiilor: Peştii mari, dragi copii, prigonesc adesea aceste mici sardele şi le înghit. Micul Barbu se uită uimit la sardele, rămase pe gînduri şi spuse: Dar cum desfac peştii mari cutiile de conserve? MAMA - TATA Ani: Ce face mama ta acasă ? Lică: Face ce vrea ea. Ani: Şi ce face tatăl tău ? Lică: Şi el face ce vrea ea. BĂRBATUL ŞI FEMEIA Bărbatul zice: Bărbatul este capul; ceea ce el vrea trebuie să se facă. Dar femeia este gîtul; ea știe să-ntoarcă capul, să-l sucească. Femeia domină prin rugăminţi iar bărbatul prin poruncă, ea cînd vrea, el ... cînd poate. RITMUL VIEŢII A : Bărbaţii trăiesc mai repede decit femeile ! B: Bineînţeles. Cînd m-am căsătorit, soţia mea şi cu mine aveam aceeaşi vîrstă. Acum eu am cincizeci de ani, iar soţia mea douăzeci şi unu. PROCEDAŢI CA MINE Mark Twain conduce o doamnă la masă. El vru să fie deose­bit de politicos şi spuse: Ce frumoasă sînteţi! încrezuta persoană îi răspunde: Păcat că nu pot să vă întorc complimentul ! — Procedaţi ca mine, stimata mea s­iinţiţi! CUVÎNTUL NOU GASTRONOMIE ORIZONTAL : 1. în­gheţată — Locul de onoare la masă (ne­­art.); 2. Făuritor de vase din ceramică — Animale cu blană preţioasă ; 3. Prăjitu­ră — Gen de legumi­noase ; 4. Cadă —­ Duşman ; 5. Turn — Trăpaşi dobrogeni ; 11. Izbutit ! 7. Bate mai tare la îndrăgostiţi — în aceeaşi localitate; 8. Dînsa — Literă grecească — Mitru Mot în ... „Setea" ; 9. Ceapă oltenească — Nobil în Anglia ; 10. Tavă — A lua masa. VERTICAL: 1. E­foul unei fabule cu un vulpoi și o buca­tă de brînză — Car­nea de pe această parte a corpului este foarte gustoasă ; 2 Cocă — A povesti ; 3. Preparate alimen­tare în formă de bas­­ tonaşe — îrn halva 1 ; 4. A lucra pămîntul — Magazii ; 5. Puţin concentrat ; 6. Fruct aromat — Nap pe sfîrşite ! ; 7. în vilă 1 - Unealtă în­ croito­rie ; 8. Cuptoare de incinerare a rămăşiţe­lor alimentare ; 9. A­­cidulat — Produs de panificaţie ; 10. Privi­tor la peşti. CONSTANTIN DELIU ANUL IV. Nr. 363 FINALIZĂRI ÎN ASIGURAREA PROTECŢIEI MUNCII Asigurarea protecţiei muncii an­gajează, pe lingă răspunderea stipulată de lege în sarcina orga­nizatorilor şi conducătorilor pro­ducţiei de pe întreaga filieră a or­ganizării economice, şi participa­rea nemijlocită a organelor şi or­ganizaţiilor sindicale la elabora­rea şi aplicarea tuturor măsurilor menite să ocrotească capacitatea de muncă, sănătatea salariaţilor. Sindicatele folosesc, ca metodă de lucru pe deplin adecvată rolului şi sarcinilor lor, scopului urmă­rit în acest domeniu, de interes social deosebit, exercitarea con­trolului obştesc asupra aplicării şi respectării în fiecare întreprinde­­re a tuturor dispoziţiilor legii cu privire la protecţia muncii. în a­­cest context se înscrie, cu eficien­ţă evidenţă, preocuparea comite­tului sindicatului de la Fabrica de ţigarete — Sfîntu Gheorghe pen­tru îmbunătăţirea continuă a con­diţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. Cu sprijinul inspectorilor ob­şteşti de protecţie a muncii d­in bi­rourile grupelor sindicale, comi­tetul sindicatului a examinat cu atenţie situaţia locurilor de mun­că, cauzele care favorizează apa­riţia factorilor nocivi şi a ajuta, pe această bază, conducerea fabri­cii să stabilească măsuri pentru prevenirea şi eliminarea nocivită­ţilor de orice natură, în concor­danţă cu constatările directe, cu concluziile desprinse din consul­tarea muncitorilor, a cadrelor teh­nice, cu rezultatele determinări.­ La Fabrica de figarete Sfîntu Gheorghe lor de microclimat industrial, fă­cute acolo unde era necesar să se stabilească precis gradul de polu­are a atmosferei, s-au făcut pro­puneri comitetului de direcţie, care a luat o serie de măsuri teh­nice şi organizatorice. Iată cîteva dintre acestea. La secţia de con­fecţionare ţigarete, unde mediul nociv era depăşit de 3,8 ori faţă de procentul de reoncentraţie ad­mis, a fost realizată o instalaţie de ventilaţie şi condiţionare a ae­rului , la atelierul mecanic,­­ în cadrul căruia îşi desfăşurau acti­vitatea profesională peste 50 de muncitori, s-au amenajat­­ ateliere separate pentru tîmplărie, sudură, tratament termic etc.; a fost schimbată întreaga instalaţie de iluminat şi forţă. Totodată, mai menţionăm influenţa exercitată de comitetul sindicatului de aici pen­tru materializarea propunerilor fă­cute de către muncitori în adună­rile grupelor sindicale. Lunar, propunerile care se fac privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai sunt centrali­zate şi prezentate comitetului de ■direcţie, care stabileşte termene­le de rezolvare a problemelor so­licitate. Astfel, fiind receptiv la cerinţele angajaţilor, comitetul de direcţie a luat măsuri de amena­jare în cadrul secţiilor, a u­­nor vestiare pentru bărbaţi şi femei, o sală de mese pentru servirea micului dejun şi un bufet. în adunările lunare ale grupe­lor sindicale, salariaţii sunt infor­maţi asupra modului în care s-au rezolvat propunerile făcute de ei în adunarea precedentă, ceea ce contribuie la stimularea contribu­ţiei tuturor salariaţilor pentru re­zolvarea îprobolemelor care pri­vesc atît producţia cît şi îmbună­tăţirea condiţiilor de muncă. Ceea ce merită subliniat este preocuparea comitetului sindica­tului în scopul dezvoltării, la fie­care loc de muncă, a unui climat de înaltă exigenţă pentru respec­tarea cu stricteţe a legislaţiei de protecţie a muncii de către fieca­re salariat, în secţii este asigurată o bogată şi variată agitaţie audio­vizuală care îndeamnă muncitorii la însuşirea şi respectarea întoc­mai a normelor de protecţie. Cazu­rile de accidente sunt discutate în cadrul grupelor sindicale tocmai cu scopul de prevenire a acesto­ra, de prevenire a tuturor cauzelor care le generează. Inspectorii ob­şteşti cu protecţia muncii contro­lează permanent modul în care conducătorii proceselor de produc­ţie asigură instruirea oamenilor muncii cu normele de tehnică a securităţii, sesizînd comitetului sindicatului cazurile de formalism sau eschivarea de la această im­portantă sarcină. Așa, de pildă, inspectorul obștesc Gábor Sós a informat comitetul sindicatului a­­supra faptului că maistrul Ștefan Santa făcea un instructaj formal, necorespunzător, iar uneori cerea muncitorilor să semneze fişa de instructaj fără ca acesta să li se facă. La propunerea făcută de co­mitetul sindicatului, comitetul de direcţie a analizat acest caz şi, con­­statîndu-se că maistrul­ în cauză nu corespunde funcţiei respective, a fost schimbat. La Fabrica de ţigarete este de apreciat faptul că toate eforturile sunt conjugate în direcţia creării unor condiţii bune de muncă, de­ziderat esenţial în prevenirea ac­cidentelor şi îmbolnăvirilor profe­sionale . HA GROZA Ospitaliera staţiune balneară „Bálványos", vă aşteaptă. Foto : A. BARTHA Test pentru edilii comerţului Bine-a zis cin'le-a zis, că reclama-i sufletul comerţului! Serile trecute, curiozitatea ne-a îndemnat să dăm o raită prin cîteva oraşe ale judeţului, pentru a ne convinge „pe viu" — cum se spune — de modul cum se înfăptuieşte acest deziderat major al comerţului, în obiectiv, firmele oraşului — adică,­­acele elemente care subliniază urbanitatea, o ridică la nivelul pretenţiilor de azi ale oamenilor receptivi la fru­mos, la tot ce e nou şi eficient. Aşadar, iată-ne în oraşul Sfîntu Gheorghe — reşedinţă de judeţ, care, în ultimii ani a cunoscut o largă dezvoltare şi în sectorul comercial. Magazine noi, moderne, cu firme din neon, pentru care s-au cheltuit sume importante. Con­statăm însă cu regret că în cea mai mare parte ele nu func­ţionează, „dorm" stinse de „economul" gestionar care, — aşa-i place lui! — după ora închiderii îşi lasă unitatea în­ anonimat. ...E ora 21. O fi ea ziua lungă­ în luna lui ciresar, dar la această oră noaptea e atotcuprinzătoare. Enumerăm fir­mele aprinse ale oraşului. Una ... două ... trei... şase! Pe faţa­da frumosului Palat al telefoanelor „P.T.T.R."-ul din neon... doarme ! îi spunem somn uşor şi plecăm mai departe. La „Cafe-club" e deschis. Unitatea e în plină activitate şi, totuşi, firma „doarme" şi ep. Păcat! E construită într-un stil deosebit de altele şi lipseşte oraşul, strada, de o nuanţă de frumuseţe. La fel „Electrotehnice", „Alimentara", „Select“, „Librărie", „Chimicale" „Frizerie", „Tutungerie“ „încălţă­minte" ... Demne de o soartă mai bună, toate aceste firme (şi altele) ruginesc în van, nefolosite,, datorită unei neglijen­ţe condamnabile. Constaţi toate acestea şi te întrebi : De ce oare s-au mai cheltuit bani pentru procurarea şi montarea lor? Sau, poate firmele sunt stricate, şi atunci problema se poate pune şi altfel. Deocamdată însă, nu se ştie. Cert este că ele nu-şi îndeplinesc menirea. ... Continuîndu-ne vizita nocturnă, aflăm şi gestionari de o originalitate uimitoare. Puşi probabil pe glume, ei ne o­­feră cele mai veritabile......şarade" ! Faptul ne inspiră ideea de a propune edililor comerţu­lui următorul test : Ce înseamnă tovarăşi edili „GALA...IE", „ARTICOLE DE M..." (Sfîntu Gheorghe), „V...NDEG", „AR...A COOP" (Covasna)? ş.a.m.d. Trimiteţi răspunsurile dumneavoastră, ne adresa redac­ţiei noastre. Le aşteptăm !­ 1 VIFOR e 2.500 de elevi au absolvit anul acesta Şcoala generală de 10 ani din judeţul nostru, prima promoţie pe care o dă învăţămîntul nostru de 10 ani. O promoţie care a beneficiat de un mare volum de cunoş­tinţe de cultură generală şi tehnico-productivă, o mai bu­nă pregătire, deci, pentru viaţă. Noii absolvenţi au multe po­sibilităţi de a urma cursurile de cultură generală ale liceelor teoretice, de specialitate sau să intre direct în­ producţie pentru a se califica la locul de muncă. Ziarul „Cuvîntul nou“ a publicat recent, în numărul 359 din 20 iunie şco­­lile unde se primesc înscrieri ■ pentru concursul de admitere pe anul şcolar 1971—1972, pen­­ru şcolile post-generale. Fie are absolvent are de ales din ele 20 de şcoli din judeţ, şcol­­i preferată.­­ în acest an şcolar, în­­sectoratului şcolar judeţean i -a acordat un fond de peste 1.900.000 lei, în vederea do­tării laboratoarelor cu materi­ale didactice s-a prevăzut su­ma de 816.000 lei. Numai în acest an se vor procura 300 bănci, 100 dulapuri pentru la­borator, 86 dulapuri vestiare pentru internat, 30 dulapuri metalice pentru arhive, 300 mese pentru înzestrarea labo­ratoarelor, taburete şi altele De asemenea pentru înzestra­rea atelierelor şcolare s­au cu Agendă şcolară * 1 * 1 mandat 50 de tejghele de tîm­­plar, 30 bancuri şi altele. Pentru procurarea materia-lului sportiv a fost prevăzută suma de 138.000 lei, iar pen­­tru înzestrarea bibliotecilor cu ultimele noutăţi literare s-a acordat suma de 60.000 lei. „ Peste 200 de elevi, în fiecare serie, sînt şi vor fi oaspeţii taberei de la Olteni, oaspeţi veniţi din diferite ju­deţe : Galaţi, Teleorman, Neamţ, Suceava, Brăila, mu­­nicipiul Bucureşti. Pentru ei Inspectoratul şcolar în colabo­rare cu Consiliul judeţean al organizaţiei pionierilor au pre­gătit un minuţios program în care figurează între altele, drumeţii la Malnaş-Băi, izvo­rul de apă minerală de la Bo­­doc, apoi excursii la Băile Tuş­­nad, Braşov şi Poiana Braşo­vului, oraşul Sfîntu Gheorghe cu renumitul său muzeu şi obiectivele sale social-cultu­rale.­­ în prima jumătate a lu­nii iunie un grup de 1­57 de absolvenţi ai Şcolii profesio­nale textile din localitate, — fi­latori, ţesători şi finisori — au părăsit şcoala plecind in pro­ducţie după doi ani de pre­gătire teoretică şi practică. Din ei 26 au fost repartizaţi la întreprinderea textilă Ga­laţi, 66 la Fabrica de aţă din Odorheiu Secuiesc şi 65 la Fa­brica textilă ,,Oltul." din lo­calitate. GH­ERIOTA corespondent

Next