Cuvîntul Nou, iunie 1971 (Anul 4, nr. 342-367)
1971-06-25 / nr. 363
Pag. 2 FEMEIA ȘI VIAȚA La panoul evidențiaților de la Fabrica textilă „OltulI« Conştiinciozitate şi ambiţie — De la un an laaltul, potenţialul material şi spiritual al judeţului nostru, Covasna, cunoaşte noi creşteri, noi îmbogăţiri, în acest context, vă rugăm să ne relatiaţi cîteva aspecte privind participarea femeilor, ca specialişti, la continua îmbunătăţire şi perfecţionare a activităţii economice din unităţile industriale ale judeţului. Este cunoscut faptul că participarea tot mai insistentă a femeilor la sporirea calitativă şi cantitativă a valenţelor tuturor domeniilor de activitate, este un fenomen ireversibil al societăţii noastre socialiste, în plină dezvotare. Acest fapt este determinat, de altfel, de necesitatea obiectivă privind mobilizarea întregului potenţial creator al poporului, la progresul continuu al ţării, precum şi prin ridicarea la rang de lege a principiilor de egalitate şi dreptate socială. în acest context, noi femeile, participînd activ la producerea valorilor materiale şi spirituale, nu numai că ne aducem aportul la acest lucru, dar ne dezvoltăm propria noastră personalitate, creîndu-ne astfel condiţii favorabile pentru o prezenţă reală şi activă în viaţa politică şi socială a ţării. De la început, la întrebarea pe care mi-aţi pus-o, aş dori să subliniez în răspuns, faptul că la noi, şi cînd spun la noi, mă refer la judeţul nostru, noi femeile ne bucurăm în activitatea noastră de fiecare zi, de un sprijin substanţial din partea Comitetului judeţean de partid. Faptul că avem femei care ocupă funcţii de conducere— directori, ingineri şefi, şefi de serviciu — atît în industrie cît şi în agricultură şi alte domenii, atestă deplin cele subliniate mai sus. Pot spune că, în fapt, participarea femeilor ca specialişti nu poate fi separată de efortul comun, al tuturor oamenilor muncii din judeţ — muncitori, ingineri, tehnicieni — la continua îmbunătăţire şi perfecţionare a activităţii economice, situîndu-se totuşi, printre factorii motori care determină în ultimă instanță ascensiunea. Cîteva exemple în acest sens, sînt cred, edificatoare. Inginerele Bartha Dana, de la C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc, Piroska Dobricza, de la I.I.Is. „Mobila", Gnasenco Viorica de la Fabrica de ţigarete, Maria Scoarţă de la Combinatul textil, economista Veres Ecaterina de la Banca Naţională şi numele ar putea continua încă, sunt doar cîţiva dintre principalii colaboratori ai Cabinetului judeţean de organizare şi mai ales sunt printre primele care, la locul de muncă, în unităţile în care îşi desfăşoară activitatea, aplică cu competenţă şi perseverenţă, studii de optimizare a procu ing. ANA TOMUŞ, director al Cabinetului judeţean de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii ducţiei, de îmbunătăţire a programării, de colaborare şi cooperare, studii la elaborarea cărora, au participat activ şi efectiv. De asemenea, faptul că la una dintre noile fabrici din judeţ — este vorba de Fabrica de amidon din Tîrgu Secuiesc —, care ridică o serie întreagă de probleme complexe de organizare şi conducere, directorul este o femeie — mannera Eva Richter — susţine încă o dată această contribuţie de care vorbeam. în încheierea răspunsului la această întrebare aş dori să subliniez faptul că noi, toate specialistele din judeţ, indiferent de profesiunea dobîndită, ne străduim să ne aducem o contribuţie cît mai substanţială la obţinerea unor realizări cît mai bogate, să confirmăm prin fppte încrederea pe care Comitetul judeţean de partid ne-a acordat-o, atunci cînd a aprobat numirea noastră în funcţiile pe care le deţinem. — Ce alte, posibilităţi le sînt oferite femeilor din judeţ, pentru ca participarea lor activă, efectivă şi eficientă să fie cît mai rodnică ? — îmi este foarte greu ca în cîteva fraze să relatez toate posibilităţile care ne sînt oferite pentru o participare activă şi efectivă. Aceste posibilităţi sînt nenumărate, ele cuprinzînd o largă arie de acţiune. Ne favorizează şi le influenţăm în bine, desigur, pentru, că noi, femeile reprezentăm o forţă pe care societatea noastră socialistă a reuşit să o atragă în rezolvarea multor probleme, în multe domenii de activitate. Pentru că, este bine cunoscut faptul că femeile dispun de calităţi şi energii inestimabile. Sunt conştiincioase şi ambiţioase, ceea ce transformă femeia într-o activă participantă la obţinerea unor realizări mereu mai bune, la desăvârşirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. — Mulţumindu-vă pentru cele relatate, vă facem încă de pe ammn un avans pentru o nouă confruntare privind activitatea femeilor din judeţul nostru. — Cu plăcere. R. BRADEANU Salopeta este ultimul strigăt al modei estivale — şi nu numai pentru cei mici. Iată un model foarte mic din jerseu de bumbac, lavabil. Remarcaţi buzunarele aplicate mai sus de genunchi, din acelaşi material înflorat din care este croită şi bluziţa. ""'A* Ţesătoarea VIORICA COTOARĂ, de la secţia „UTAS-54“ Ţesătoarea IRINA GODRI, de la secţia 1 Interviu realizat de: Reţetarul nostru culinar Sezonul conopidelor „Animalul se hrăneşte, omul mănîncă, dar numai omul cu raţiune ştie ce mănîncă“ (După Brillat Savarin). Pentru ca mâncarea să fie bine apreciată, deci folositoare pentru organism, depinde de trei factori : componenţa, cantitatea şi calitatea. Aspectul are un rol hotărîtor pentru sucul gastric, pe care-l stimulează , deci omul mănâncă şi cu ochii! MlNCARE DE CONOPIDA. Pentru o persoană — Conţine 390—410 calorii, 250 g conopidă, 25 g untdelemn, 10 g făină, 100 g roşii sau 20 g pastă, 1/2 lingură pătrunjel tocat, 1/2 lingură mărar tocat, puţin piper pisat, o bucată coajă de pline. Conopida curăţată va fi fiartă în apă clocotindă, fără sare, împreună cu coaja de pline (pentru degazare). în uleiul încins se pune făina. Se va frige numai pînă la spumegare. Se adaugă bulionul sau roşiile în felii şi zeama de conopidă ca să se formeze un sos bine legat, însă nu prea dens. Conopida se scoate cu lingura de spumuit şi se adaugă în sosul pregătit, se pune verdeaţă deasupra. Nu se amestecă ! Vasul va fi scuturat din timp în timp. Fiind sărac în calorii, la servit adăugăm 1 lingură cu vîrf de smintind. Cîteva felii de roşii deasupra. Sare, după plac. CONOPIDA CU OCHIURI. Pentru o persoană — Conţine 750 —760 calorii. Alimentele, ca la mîncarea de mai sus, plus 2 ouă. Din ouă facem ori ochiuri româneşti, ori ochiuri simple. între cele două ochiuri o lingură de smîntină cu o crenguţă de pătrunjel deasupra. CONOPIDA LA CUPTOR CU OREZ. Pentru o persoană. — Conţine 800—820 calorii. Conopidă 300 g, un ou, lapte 100 g, făină 10 g, orez 50 g, caş ras 30 g, ulei 30 g, 1 lingură de verdeaţă, sare Conopida fiartă se scoate din apă, în 15 g ulei, cu făină, se face un sos bine legat, însă nu prea dens, cu ajutorul zemii de la conopida fiartă. Peste orezul, spălat se toarnă 150 g zeamă, sare, verdeaţă şi sub capac, la foc potrivit se fierbe. Ungem cu ulei un vas, care merge şi la cuptor, şi pentru servit. Punem jumătate din orez în vas, presarăm cm 1/3 din caşul ras, punem conopida, presărăm cu 1/3 caşcaval deasupra punem orezul, în sus punem oul, restul de caşcaval, sare şi lapte. Se amestecă bine, pe urmă va fi turnat peste mîncare, stropind-o cu restul untdelemnului. Acoperim cu o hîrtie şi ţinem în cuptor cam 45 minute. CONOPIDA CU SLĂNINĂ PRĂJITĂ. Pentru o persoană. — Conţine 860—880 calorii. Materialul la fel, plus 100 g slănină, minus smîntină. Din slănină se taie felii egale, care se prăjesc frurmos, rumen. Vor fi aşezate peste mîncarea gata, cu o parte din grăsime. Deasupra, verdeaţa tocată, din abundenţă, pentru a vitaminiza. ALEXANDRU WOLFF «253» VürKáB PT-fStm E ump. Mama: Nu lăsa pe mîine, ce poţi face astăzi, dragă Ionel! Ionel: Ei, mămică, atunci să mîncăm încă de azi tortul care-a mai rămas ! Tatăl: (foarte sever): Bine Gigi, în ce hal arăţi iarăşi? Gigi: Am căzut în noroi şi m-am murdărit. Tatăl: Cum, cu pantalonii noi? ■ Gigi: Tată dar, eu, n-am mai avut timp să-mi schimb pantalonii. Seara, tatăl îl duce pe micul Cornel în vîrstă de trei ani, în pat. Tatăl : Să-ţi povestesc un basm ? Cornel : Nu. Tatăl : Să-ţi cint un cîntec de leagăn ? Cornel : Nu. Tatăl : Ce să fac atunci cu tine ? Cornel : Ştii ce, răspunde micul Cornel, lasă-mă să dorm, sînt aşa de obosit! Familia stă la cină. Se servesc sardele. D-na Ionescu povesteşte copiilor: Peştii mari, dragi copii, prigonesc adesea aceste mici sardele şi le înghit. Micul Barbu se uită uimit la sardele, rămase pe gînduri şi spuse: Dar cum desfac peştii mari cutiile de conserve? MAMA - TATA Ani: Ce face mama ta acasă ? Lică: Face ce vrea ea. Ani: Şi ce face tatăl tău ? Lică: Şi el face ce vrea ea. BĂRBATUL ŞI FEMEIA Bărbatul zice: Bărbatul este capul; ceea ce el vrea trebuie să se facă. Dar femeia este gîtul; ea știe să-ntoarcă capul, să-l sucească. Femeia domină prin rugăminţi iar bărbatul prin poruncă, ea cînd vrea, el ... cînd poate. RITMUL VIEŢII A : Bărbaţii trăiesc mai repede decit femeile ! B: Bineînţeles. Cînd m-am căsătorit, soţia mea şi cu mine aveam aceeaşi vîrstă. Acum eu am cincizeci de ani, iar soţia mea douăzeci şi unu. PROCEDAŢI CA MINE Mark Twain conduce o doamnă la masă. El vru să fie deosebit de politicos şi spuse: Ce frumoasă sînteţi! încrezuta persoană îi răspunde: Păcat că nu pot să vă întorc complimentul ! — Procedaţi ca mine, stimata mea siinţiţi! CUVÎNTUL NOU GASTRONOMIE ORIZONTAL : 1. îngheţată — Locul de onoare la masă (neart.); 2. Făuritor de vase din ceramică — Animale cu blană preţioasă ; 3. Prăjitură — Gen de leguminoase ; 4. Cadă — Duşman ; 5. Turn — Trăpaşi dobrogeni ; 11. Izbutit ! 7. Bate mai tare la îndrăgostiţi — în aceeaşi localitate; 8. Dînsa — Literă grecească — Mitru Mot în ... „Setea" ; 9. Ceapă oltenească — Nobil în Anglia ; 10. Tavă — A lua masa. VERTICAL: 1. Efoul unei fabule cu un vulpoi și o bucată de brînză — Carnea de pe această parte a corpului este foarte gustoasă ; 2 Cocă — A povesti ; 3. Preparate alimentare în formă de bas tonaşe — îrn halva 1 ; 4. A lucra pămîntul — Magazii ; 5. Puţin concentrat ; 6. Fruct aromat — Nap pe sfîrşite ! ; 7. în vilă 1 - Unealtă în croitorie ; 8. Cuptoare de incinerare a rămăşiţelor alimentare ; 9. Acidulat — Produs de panificaţie ; 10. Privitor la peşti. CONSTANTIN DELIU ANUL IV. Nr. 363 FINALIZĂRI ÎN ASIGURAREA PROTECŢIEI MUNCII Asigurarea protecţiei muncii angajează, pe lingă răspunderea stipulată de lege în sarcina organizatorilor şi conducătorilor producţiei de pe întreaga filieră a organizării economice, şi participarea nemijlocită a organelor şi organizaţiilor sindicale la elaborarea şi aplicarea tuturor măsurilor menite să ocrotească capacitatea de muncă, sănătatea salariaţilor. Sindicatele folosesc, ca metodă de lucru pe deplin adecvată rolului şi sarcinilor lor, scopului urmărit în acest domeniu, de interes social deosebit, exercitarea controlului obştesc asupra aplicării şi respectării în fiecare întreprindere a tuturor dispoziţiilor legii cu privire la protecţia muncii. în acest context se înscrie, cu eficienţă evidenţă, preocuparea comitetului sindicatului de la Fabrica de ţigarete — Sfîntu Gheorghe pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. Cu sprijinul inspectorilor obşteşti de protecţie a muncii din birourile grupelor sindicale, comitetul sindicatului a examinat cu atenţie situaţia locurilor de muncă, cauzele care favorizează apariţia factorilor nocivi şi a ajuta, pe această bază, conducerea fabricii să stabilească măsuri pentru prevenirea şi eliminarea nocivităţilor de orice natură, în concordanţă cu constatările directe, cu concluziile desprinse din consultarea muncitorilor, a cadrelor tehnice, cu rezultatele determinări. La Fabrica de figarete Sfîntu Gheorghe lor de microclimat industrial, făcute acolo unde era necesar să se stabilească precis gradul de poluare a atmosferei, s-au făcut propuneri comitetului de direcţie, care a luat o serie de măsuri tehnice şi organizatorice. Iată cîteva dintre acestea. La secţia de confecţionare ţigarete, unde mediul nociv era depăşit de 3,8 ori faţă de procentul de reoncentraţie admis, a fost realizată o instalaţie de ventilaţie şi condiţionare a aerului , la atelierul mecanic, în cadrul căruia îşi desfăşurau activitatea profesională peste 50 de muncitori, s-au amenajat ateliere separate pentru tîmplărie, sudură, tratament termic etc.; a fost schimbată întreaga instalaţie de iluminat şi forţă. Totodată, mai menţionăm influenţa exercitată de comitetul sindicatului de aici pentru materializarea propunerilor făcute de către muncitori în adunările grupelor sindicale. Lunar, propunerile care se fac privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai sunt centralizate şi prezentate comitetului de ■direcţie, care stabileşte termenele de rezolvare a problemelor solicitate. Astfel, fiind receptiv la cerinţele angajaţilor, comitetul de direcţie a luat măsuri de amenajare în cadrul secţiilor, a unor vestiare pentru bărbaţi şi femei, o sală de mese pentru servirea micului dejun şi un bufet. în adunările lunare ale grupelor sindicale, salariaţii sunt informaţi asupra modului în care s-au rezolvat propunerile făcute de ei în adunarea precedentă, ceea ce contribuie la stimularea contribuţiei tuturor salariaţilor pentru rezolvarea îprobolemelor care privesc atît producţia cît şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Ceea ce merită subliniat este preocuparea comitetului sindicatului în scopul dezvoltării, la fiecare loc de muncă, a unui climat de înaltă exigenţă pentru respectarea cu stricteţe a legislaţiei de protecţie a muncii de către fiecare salariat, în secţii este asigurată o bogată şi variată agitaţie audiovizuală care îndeamnă muncitorii la însuşirea şi respectarea întocmai a normelor de protecţie. Cazurile de accidente sunt discutate în cadrul grupelor sindicale tocmai cu scopul de prevenire a acestora, de prevenire a tuturor cauzelor care le generează. Inspectorii obşteşti cu protecţia muncii controlează permanent modul în care conducătorii proceselor de producţie asigură instruirea oamenilor muncii cu normele de tehnică a securităţii, sesizînd comitetului sindicatului cazurile de formalism sau eschivarea de la această importantă sarcină. Așa, de pildă, inspectorul obștesc Gábor Sós a informat comitetul sindicatului asupra faptului că maistrul Ștefan Santa făcea un instructaj formal, necorespunzător, iar uneori cerea muncitorilor să semneze fişa de instructaj fără ca acesta să li se facă. La propunerea făcută de comitetul sindicatului, comitetul de direcţie a analizat acest caz şi, constatîndu-se că maistrul în cauză nu corespunde funcţiei respective, a fost schimbat. La Fabrica de ţigarete este de apreciat faptul că toate eforturile sunt conjugate în direcţia creării unor condiţii bune de muncă, deziderat esenţial în prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale . HA GROZA Ospitaliera staţiune balneară „Bálványos", vă aşteaptă. Foto : A. BARTHA Test pentru edilii comerţului Bine-a zis cin'le-a zis, că reclama-i sufletul comerţului! Serile trecute, curiozitatea ne-a îndemnat să dăm o raită prin cîteva oraşe ale judeţului, pentru a ne convinge „pe viu" — cum se spune — de modul cum se înfăptuieşte acest deziderat major al comerţului, în obiectiv, firmele oraşului — adică,acele elemente care subliniază urbanitatea, o ridică la nivelul pretenţiilor de azi ale oamenilor receptivi la frumos, la tot ce e nou şi eficient. Aşadar, iată-ne în oraşul Sfîntu Gheorghe — reşedinţă de judeţ, care, în ultimii ani a cunoscut o largă dezvoltare şi în sectorul comercial. Magazine noi, moderne, cu firme din neon, pentru care s-au cheltuit sume importante. Constatăm însă cu regret că în cea mai mare parte ele nu funcţionează, „dorm" stinse de „economul" gestionar care, — aşa-i place lui! — după ora închiderii îşi lasă unitatea în anonimat. ...E ora 21. O fi ea ziua lungă în luna lui ciresar, dar la această oră noaptea e atotcuprinzătoare. Enumerăm firmele aprinse ale oraşului. Una ... două ... trei... şase! Pe faţada frumosului Palat al telefoanelor „P.T.T.R."-ul din neon... doarme ! îi spunem somn uşor şi plecăm mai departe. La „Cafe-club" e deschis. Unitatea e în plină activitate şi, totuşi, firma „doarme" şi ep. Păcat! E construită într-un stil deosebit de altele şi lipseşte oraşul, strada, de o nuanţă de frumuseţe. La fel „Electrotehnice", „Alimentara", „Select“, „Librărie", „Chimicale" „Frizerie", „Tutungerie“ „încălţăminte" ... Demne de o soartă mai bună, toate aceste firme (şi altele) ruginesc în van, nefolosite,, datorită unei neglijenţe condamnabile. Constaţi toate acestea şi te întrebi : De ce oare s-au mai cheltuit bani pentru procurarea şi montarea lor? Sau, poate firmele sunt stricate, şi atunci problema se poate pune şi altfel. Deocamdată însă, nu se ştie. Cert este că ele nu-şi îndeplinesc menirea. ... Continuîndu-ne vizita nocturnă, aflăm şi gestionari de o originalitate uimitoare. Puşi probabil pe glume, ei ne oferă cele mai veritabile......şarade" ! Faptul ne inspiră ideea de a propune edililor comerţului următorul test : Ce înseamnă tovarăşi edili „GALA...IE", „ARTICOLE DE M..." (Sfîntu Gheorghe), „V...NDEG", „AR...A COOP" (Covasna)? ş.a.m.d. Trimiteţi răspunsurile dumneavoastră, ne adresa redacţiei noastre. Le aşteptăm ! 1 VIFOR e 2.500 de elevi au absolvit anul acesta Şcoala generală de 10 ani din judeţul nostru, prima promoţie pe care o dă învăţămîntul nostru de 10 ani. O promoţie care a beneficiat de un mare volum de cunoştinţe de cultură generală şi tehnico-productivă, o mai bună pregătire, deci, pentru viaţă. Noii absolvenţi au multe posibilităţi de a urma cursurile de cultură generală ale liceelor teoretice, de specialitate sau să intre direct în producţie pentru a se califica la locul de muncă. Ziarul „Cuvîntul nou“ a publicat recent, în numărul 359 din 20 iunie şcolile unde se primesc înscrieri ■ pentru concursul de admitere pe anul şcolar 1971—1972, penru şcolile post-generale. Fie are absolvent are de ales din ele 20 de şcoli din judeţ, şcoli preferată. în acest an şcolar, însectoratului şcolar judeţean i -a acordat un fond de peste 1.900.000 lei, în vederea dotării laboratoarelor cu materiale didactice s-a prevăzut suma de 816.000 lei. Numai în acest an se vor procura 300 bănci, 100 dulapuri pentru laborator, 86 dulapuri vestiare pentru internat, 30 dulapuri metalice pentru arhive, 300 mese pentru înzestrarea laboratoarelor, taburete şi altele De asemenea pentru înzestrarea atelierelor şcolare sau cu Agendă şcolară * 1 * 1 mandat 50 de tejghele de tîmplar, 30 bancuri şi altele. Pentru procurarea materia-lului sportiv a fost prevăzută suma de 138.000 lei, iar pentru înzestrarea bibliotecilor cu ultimele noutăţi literare s-a acordat suma de 60.000 lei. „ Peste 200 de elevi, în fiecare serie, sînt şi vor fi oaspeţii taberei de la Olteni, oaspeţi veniţi din diferite judeţe : Galaţi, Teleorman, Neamţ, Suceava, Brăila, municipiul Bucureşti. Pentru ei Inspectoratul şcolar în colaborare cu Consiliul judeţean al organizaţiei pionierilor au pregătit un minuţios program în care figurează între altele, drumeţii la Malnaş-Băi, izvorul de apă minerală de la Bodoc, apoi excursii la Băile Tuşnad, Braşov şi Poiana Braşovului, oraşul Sfîntu Gheorghe cu renumitul său muzeu şi obiectivele sale social-culturale. în prima jumătate a lunii iunie un grup de 157 de absolvenţi ai Şcolii profesionale textile din localitate, — filatori, ţesători şi finisori — au părăsit şcoala plecind in producţie după doi ani de pregătire teoretică şi practică. Din ei 26 au fost repartizaţi la întreprinderea textilă Galaţi, 66 la Fabrica de aţă din Odorheiu Secuiesc şi 65 la Fabrica textilă ,,Oltul." din localitate. GHERIOTA corespondent