Cuvîntul Nou, iulie 1971 (Anul 4, nr. 368-394)
1971-07-22 / nr. 386
Pag. 2 TINERET- TINEREŢE GlNDURI ŞI FAPTE Pregătirea ideologică a tineretului la cotele exigenţei maxime Măsurile adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerile secretarului gereral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, formează un tezaur de o inestimabilă valoare şi pentru activitatea organizaţiei U.T.C., căreia îi revin sarcini deosebit de importante în pregătirea politicoideologică şi educarea comunistă a tineretului din patria noastră. Dezbaterile din cadrul consfătuirii de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative au reliefat, printre altele, o serie de lipsuri şi deficienţe în activitatea desfăşurată în acest domeniu, de către Uniunea Tineretului Comunist în rîndul membrilor săi. Este o datorie de onoare a organizaţiei noastre să înlăture aceste neajunsuri, să-şi îmbunătăţească şi intensifice munca de pregătire ideologică a tinerei generaţii, la nivelul exigenţei maxime, imprimate cu consecvenţă de conducerea partidului nostru comunist. Un prim pas, în acest sens, îl constituie studierea temeinică, aprofundată şi dezbaterea documentelor mai susmenţionate, în cadrul tuturor organizaţiilor U.T.C. din judeţ, întregul activ U.T.C. trebuie să găsească şi să utilizeze, în lumina documentelor Congresului al IX-lea al U.T.C., cele mai potrivite forme şi metode ale muncii politicoideologice şi cultural-educative în rîndul tineretului. Realitatea, concretul cotidian, realizările construcţiei socialiste în judeţul nostru, în ţara întreagă ne oferă argumente grăitoare în sprijinul formării unei înalte conştiinţe politice, în spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de munca înfrăţită a tinerilor români, maghiari şi de alte naţionalităţi, a întregului popor, care-şi clădeşte un trainic prezent socialist şi viitor comunist. De asemenea, învăţământul ideologic U.T.C. va trebui să-şi îmbunătăţească conţinutul iar selecţia şi preplătirea propagandiştilor să fie optime, în vederea dezvoltării spiritului partinic, militant, al combativităţii revoluţionare în rîndul tineretului. O sarcină deosebită, ce revine organizaţiei de tineret, este şi educarea moral-cetăţenească a tinerei generaţii. Un loc important trebuie să-l ocupe activitatea de cunoaştere şi respectare, de către toţi tinerii, a normelor de convieţuire socială, a legalităţii socialiste, a implicaţiilor ce decurg din încălcarea acestor®, pentru prevenirea şi combaterea actelor antisociale. In acest sens, preconizăm organizarea unor expuneri şi dezbateri pe teme educative,, la nivelul organizaţiilor U.T.G., iar în căminele culturale, cluburi şi casele de cultură vom iniţia, cu sprijinul organelor de stat, întîlniri cu jurişti, pentru cunoaşterea şi popularizarea legilor statului, în scopul prevenirii încălcării acestora, precum şi alte acţiuni educative, folosind toate mijloacele de influenţare — gazetele satirice, staţiile de radioamplificare, brigăzile de agitaţie etc. Totodată vom manifesta intransigenţă şi combativitate faţă de toţi tinerii fără de ocupaţie, preocupîndu-ne de integrarea lor în cîmpul muncii. Comitetele orăşeneşti şi comunale U.T.C. care au în subordine cluburi ale tineretului, trebuie să asigure activităţii acestora un conţinut politic corespunzător, de educaţie patriotică, de cunoaştere a trecutului de luptă al partidului şi poporului nostru, de educaţie steistştiinţifică, în lumina învăţăturii marxist-leniniste. .Realizarea tuturor acestor deziderate implică o intensă activitate politică, ce va trebui desfăşurată la toate nivelele şi cu toate categoriile de tineri. Numai astfel vom putea răsplăti partidul nostru comunist pentru grija pe care o poartă tinerei generaţii, constructorii măreţului edificiu al socialismului şi comunismului în patria noastră. FRANCISC GALI, secretar al Comitetului județean Covasna al U.T.C. Organizaţia U. T. C. - factor mobilizator al tineretului la lucrările agricole Una din formele organizatorice noi adoptate în organizaţiile judeţene de tineret în urma Congresului al IX-lea al U.T.C. este înfiinţarea consiliilor pentru munca în rîndul diferitelor categii de tineri. Acum, la cîteva luni după înfiinţarea lor, în plină campanie a lucrărilor agricole, ne-am adresat tovarăşului ENDRE AMBRUŞ preşedintele Consiliului tineretului sătesc, pentru a afla care este programul de lucru al acestui consiliu, măsurile întreprinse de organizaţia judeţeană de tineret pe linia sporirii contribuţiei tineretului sătesc la creşterea producţiei agricole. Endre Ambruş — Trebuie să mărturisesc că în rîndul organizaţiilor din judeţul nostru, cele din unităţile cooperatiste agricole au înregistrat o rămînere în urmă sub aspectul consolidării lor organizatorice, fapt ce generează lacune în activităţile desfăşurate. De ceea, un prim obiectiv al programului nostru a fost ridicarea pregătirii politicoideologice şi profesionale. In acest sens am organizat acţiuni de popularizare şi explicare a documentelor de partid şi de stat, apărute în perioada care s-a scurs de la Congresul al X-lea al partidului pînă în prezent, punînd un accent deosebit pe cele referitoare la dezvoltarea actuală şi de viitor a agriculturii. Pentru mecanizatorii care lucrează în C.A.P., în afara acţiunilor amintite s-au organizat şi altele, care urmăresc pregătirea lor profesională, creşterea responsabilităţii faţă de profesia aleasă. In această direcţie, aş aminti „Olimpiada mecanizatorilor" care este în curs de desfăşurare şi concursul „Secţia cu cele mai bune rezultate", în cadrul concursurilor s-au stabilit ca obiective ale întrecerii: productivitate pe tractor, economii la carburanţi şi lubrifianţi, întreţinerea tractoarelor, disciplina la locul de muncă, cheltuieli la 1000 lei producţie şi altele. Obiectivele au fost aduse la cunoştinţa tuturor mecanizatorilor, cărora li s-au dat încă de la început fişele de participare la concurs. Pentru tinerii din cooperativele agricole de producţie am organizat un schimb de experienţă la I.A.S. Sfîntu Gheorghe, pe tema : „Irigaţiile — mijloc important în sporirea producţiei vegetale" ; consfătuirea : „Metode folosite de organizaţiile U.T.C. în mobilizarea tinerilor la muncile agricole", la Turia „Disciplina la locul de muncă — componentă de bază a eticii socialiste", la Tîrgu Secuiesc şi altele. Red. — In perioada verii lucrările principale în agricultură sunt cele de întreţinere a culturilor. Care sînt preocupările privind mobilizarea tinerilor la această acţiune ? E. A. — Atenţia pe care noi am acordat-o acestei probleme se materializează în rezultatele obţinute pînă acum. In timpul muncilor patriotice de 2 săptămîni, elevii liceului agricol şi ai celui de cultură generală din Tîrgu Secuiesc au sprijinit cooperativele agricole de producţie din Lunga şi Tîrgu Secuiesc, efectuând lucrări de întreţinere pe 150 hectare. Tot aici aş aminti participarea tineretului la executarea unor lucrări de irigaţii la G.A.P. Ilieni, al căror rezultat este irigarea a 100 hectare. Red. — la ordinea zilei în agricultură este acum şi recoltatul păioaselor, al furajelor, transportul acestora. Care este participarea tineretului la aceste acţiuni ? E. A. — în rândul mecaniza-torilor, pregătirea campaniei de recoltare a început încă cu multe săptămîni în urmă, prin executarea lucrărilor de reparaţii a utilajelor şi maşinilor agricole. Cu sprijinul conducerii S.M.A. şi a întreprinderii de mecanizarea agriculturii, la nivelul secţiilor au avut loc consfătuiri de producţie în cadrul cărora s-a făcut şi instruirea lor în vederea desfăşurării campaniei de recoltare. Cît priveşte tinerii din comune, organizaţiile din G.A.P. au primit indicaţii pe baza cărora s-a întocmit, un plan de mobilizare la acţiunea de recoltare a păioaselor, a tuturor uteciştilor din comună, inclusiv elevii şi studenţii, în vederea încheierii acesteia în termenul prevăzut de organele agricole. In comunele Turia, Zagon, Talmaşfalău, s-au organizat echipe de tineri care vor lucra pe combine, la transportul cerealelor şi eliberarea terenului de paie, echipe care vor munci şi în continuare, în aceste formaţii, la lucrările care vor urma. în ceea ce ne priveşte, fiecare membru al consiliului are sarcina de a studia pînă la sfîrşitul anului situaţia tinerilor din comunele de care răspunde, sub aspectul contribuţiei celor din C.A.P. la realizarea sarcinilor de producţie ale acestora. Concluziile care se vor desprinde se vor sprijini, desigur, la elaborarea viitoarelor planuri de măsuri, la luarea acelora care să aibă o eficiență maximă în sporirea contribuţiei tineretului la întărirea economică, organizatorică a cooperativelor agricole de producţie. Convorbire consemnată de B. MIRCEA .. •••.• •. ..ev...... ................. ;v.v. • v.v..v •.••• .. ■ • . Alături de vîrstnici, tinerii participă intens la lucrările campaniei agricole de vară. Foto : A. BARTHA Consfătuirea naţională a tinerilor maiştri, tehnicieni şi ingineri - Braşov '71 In zilele de 17—18 iulie a.c. a avut loc, la Braşov, Consfătuirea naţională a tinerilor maiştri, tehnicieni şi ingineri, avînd ca scop valorificarea experienţei organizaţiei de tineret în ridicarea nivelului combativităţii revoluţionare şi a spiritului militant al întregii activităţi politice, ideologice, de educaţie comunistă şi profesională, desfăşurată în rîndul tinerilor din industrie. Discuţiile pe marginea referatelor prezentate, precum şi dezbaterile în cadrul secţiunilor au prilejuit un viu schimb de experienţă, de păreri. Au fost abordate probleme de o deosebită actualitate, cum ar fi: colaborarea dintre maiştri şi organizaţia U.T.C. în vederea integrării profesionale a tineretului în procesul de producţie ; rolul maistrului în formarea la tinerii muncitori a aptitudinilor şi dragostei pentru meseria aleasă; contribuţia tinerilor maiştri, tehnicieni şi ingineri la buna desfăşurare a activităţii elevilor şi studenţilor practicanţi ; perfecţionarea activităţii cercurilor de creaţie tehnico-ştiinţifice -1.a. Considerăm că aceste probleme trebuie să preocupe în mai mare măsură şi organele şi organizaţiile U.T.C. din unităţile industriale de pe teritoriul judeţului nostru. Importantele realizări obţinute în ultimii ani în procesul industrializării, prevederile grăitoare ale planului cincinal 1971-1975 creează un teren deosebit de fertil pentru fructificarea experienţei valoroase a organizaţiei noastre de tineret, scoasă în evidenţă la această reuşită consfătuire. DOMOKOS ERNŐ ! Agenda U.T.C • In această vacanţă de vară, mulţi, foarte mulţi elevi din judeţul nostru şi-au manifestat dorinţa de a se angaja în producţie, pe şantiere de construcţii, în întreprinderi, la pronp etc. De la întorsura Buzăului la Baraolt, de La Covasna la Dobîrlău, sute şi sute de elevi ai şcolilor generale, ai liceelor, muncesc cu dragoste şi entuziasm alături de ceilalţi muncitori — tineri şi vîrstnici — la realizarea unor obiective economice, social-culturale. Astfel, pe şantierul de locuinţe, pe cel al noului hotel turistic din Covasna lucrează peste 70 de elevi, la extinderea peronului gării din întorsura Buzăului, aproape 30 , iar la modernizarea şi repararea drumurilor judeţene pot fi întâlniţi numeroşi elevi de la şcolile din Bălanii Mari, Arad, Brăduţ, Baraolt. La I.A.S. de la Gîmpu-Frumos şi Catalina, alături de salariaţii acestor întreprinderi muncesc circa 100 de elevi din Reci şi Ghelinţa. Pentru frumosul lor gest, al atitudinii de preţuire a muncii, sincere felicitări! • Ieri şi alaltăieri, activele U.T.C. din oraşele Sfîntu Gheorghe, respectiv Baraolt şi Covasna, au dezbătut programul de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii ideologicoeducative, elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. • Numeroşi tineri din secţia filatură a Fabricii textile „Oltul" Sfîntu Gheorghe, l-au avut ieri, în mijlocul lor, pe tov. Ladislau Kovács, membru al Comitetului judeţean U.T.C., care Ie-a vorbit despre viaţa şi activitatea scriitorului Vasile Alecsandri. In cadrul aceleiaşi întâlniri s-au discutat, de asemenea, unele probleme privind comportarea civilizată a tînărului în societate. In aceste zile, membrii organizaţiei U.T.C. din cadrul C.A.P. Reci, lucrează intens la amenajarea Mestecănişului, care va găzdui apropiatul festival de muzică uşoară „Nufărul". • Organizaţiile U.T.C. din Bodoc, Vîrghiş şi Baraolt au colectat şi vor preda, pînă la sfîrşitul acestei săptămîni, o cantitate de 8 tone fier vechi. • Intensă activitate a Filialei judeţene a B.T.T. Ieri, a plecat cel de-al 9-lea grup de 40 tineri din judeţ, într-o excursie de 6 zile în Delta Dunării Cu o zi înainte, 47 elevi ai Liceului nr. 2 Sfîntu Gheorghe au pornit într-o excursie de 10 zile în R. P. Ungară Duminică 25 iulie a.c., alţi 30 de tineri din judeţ vor călători pe meleagurile Uniunii Sovietice, timp de 12 zile. Drum bun ! k"iiiiiii GUVÎNTUL NOU ANUL IV. Nr. 386 Calitatea lucrărilor - o problemă a întregului şantier Transpunerea în viaţă a obiectivelor celui de-al X-lea Congres al P.G.R., obiective printre care un loc important îl ocupă dezvoltarea în continuare a judeţelor nou înfiinţate, se materializează în judeţul Covasna în volumul mare de investiţii, care se vor concretiza în noi obiective industriale şi social-culturale. Acest lucru va conferi judeţului un loc de seamă în ierarhia unităţilor administrativteritoriale ale ţării. Contextul acestei dezvoltări impune constructorilor noştri sarcini, un ritm alert de muncă vizînd, în paralel cu volumul construcţiilor, şi calitatea acestora. Organizaţiilor de partid de pe şantiere le revine în acest sens sarcina importantă de conştientizare a muncitorilor asupra necesităţii sporirii eforturilor pentru a îndeplini sarcinile de plan ale întreprinderii. Pregătirea producţiei anului 1971, primul an al actualului cincinal a fost obiectivul principal al dezbaterilor în cadrul adunărilor generale ale comuniştilor care lucrează pe şantierele de construcţii. Participarea combativă, luarea de poziţie faţă de unele neajunsuri care se manifestau pe şantierul nr. 2 din cadrul I.J.C.M. au fost dublate de o serie de măsuri polistice şi organizatorice ale căror rezultate încep să se întrezărească. Comunişti ca László Kozma, Péter Vas, Pál Vass, Tihamér Vas, Andrei Ütő, fraţii Imre şi Andrei Ungvári, care în adunările de partid fac propuneri valoroase, sunt principalii mobilizatori ai traducerii în viaţă a propunerilor lor. O simţitoare îmbunătăţire a calităţii lucrărilor se remarcă, ca urmare a valorificării propunerii comunistului Géza Mar, de a se preda lucrările în fază. Acest fapt a dus la sporirea considerabilă a responsabilităţii zidarilor, vopsitorilor, instalatorilor pentru calitatea lucrărilor efectuate, a contribuit la scurtarea Viaţă de partid termenelor de finisare a construcţiilor şi, în acelaşi timp, la realizarea unor importante economii la forţa de muncă necalificată. Folosirea raţională a timpului de lucru a făcut posibil ca o serie 11 de obiective la blocul nr. 8, din cartierul Ciucului, hala de turnătorie a I.I.L. „Localprod", hala de turnare de la poligonul de prefabricate, şi primul nivel al hotelului „Oltul", să fie terminate în roşu la termenul stabilit. Rezultatele obţinute confirmă oportunitatea măsurilor luate, ca în fiecare formaţie de lucru să fie repartizaţi câte 1—3 membri de partici crare au primit sarcina de a se ocupa cu acei salariaţi care constituiau o problemă pentru şantiere. In felul acesta s-au redus simţitor cazurile de indisciplină la locul de producţie. Deoarece numărul întîrzierilor şi absenţelor nemotivate de la serviciu se menţine încă la un nivel destul de ridicat, ne relatează tovarăşul Mihai Biszok, secretarul biroului organizaţiei de bază, într-o recentă adunare generală, a cărei ordine de zi a fost analizarea realizării planului, a disciplinei şi folosirii raţionale a timpului de lucru, s-a propus să se introducă o evidenţă severă a participării la muncă. Participarea responsabilă a comuniştilor Mihai Rapolti, Gheorghe Vereş, Ludovic Abraham, Ferencz Simon, a capacităţii lor de mobilizare a colectivelor din care fac parte, au dus la rezultate bune şi în ceea ce priveşte productivitatea muncii. Astfel, lasfârşitul lunii trecute faţă de 5.204 lei cît s-a realizat în luna mai pe salariat, s-a ajuns la 6.530 lei, descoperindu-se astfel rezerve serioase, care au oferit posibilitatea sporirii angajamentelor, în ceea ce priveşte indicatorul productivitatea muncii, în lunile ce urmează. Măsurile stabilite, urmărirea permanentă a îndeplinirii lor, de către biroul organizaţiei de bază, de către comunişti, face posibilă, reducerea cheltuielilor planificate la 1.000 de lei producţie, cu 3 lei, pînă la sfîrşitul anului, precum şi o îmbunătăţire a gradului de folosire a fondului de timp cu 2 la sută. M. BEICEANU 1 75 de ani de la naşterea lui Bitay Árpád (1896 — 1937) . Opera unei vieţi în slujba întăririi relaţiilor trăieşti „Cercetările şi constatările sale lingvistice, în mod deosebit activitatea desfăşurată pentru demonstrarea legăturilor lingvistice, literare şi in general culturale româno-maghiare formează un unicat în viața ştiințifică transilvăneană." „Hirnök" 1937, pagina 367 Cu mai bine de o jumătate de secol în urmă, în Gimnaziul din Brașov se făcu observat un băieţaş firav, destul de bolnăvicios şi timid din fire, copilul unui lucrător la căile ferate, provenit de prin părţile Lemniei şi a unei fiice de ţărani din Sîntimbru-Ciuc. Se zvonea prin liceu, că el ar fi oferit o sumă frumuşică oricărui elev care este capabil să depisteze în dicţionarul latinmaghiar măcar un singur cuvînt, într-o limbă sau alta, căruia să nu-i cunoască sensul şi să nu-i poată aminti cel puţin un sinonim. Aşa ceva nu se mai pomenise de cînd exista gimnaziul. Şi era normal să fie aşa. Profesorii de istorie, limbă latină şi greacă, probau că n-au mai întîlnit elev la această virstă fragedă cu o asemenea memorie deţinea, fără greş, pagini întregi din dicţionarele unor limbi complet necunoscute pentru el, cita oricînă paragrafe, capitole, cifre şi date din cărţile şcolare sau din cele pe care le citea din proprie iniţiativă, în anul debutului în istoriografia literară (1922) Bitay Árpád era încă student la cursu- rile facultăţii de litere a Universităţii din Cluj, încă de pe acum el se numără printre primiii colaboratori ai Dacoromaniei, şi se bucura de aprecierea şi prietenia unor personalităţi de seamă ca Sextil Puşcariu, Nicolae Drăganu, Nicolae Iorga şi mulţi alţii Corespondenţa bogată purtată cu aceştia (din păcate s-au păstrat numai acele scrisori în care se menţionează anumite evenimente publicistice din viaţa savantului Bitay), precum şi ecourile stîrnite în presa maghiară şi română, ne demonstrează cît de ancorat în realitate şi în cerinţele imediate ale societăţii României reunite era tînărul om de ştiinţă. El oferă publicului maghiar un compendiu al istoriei literaturii române (Cluj, 1922), realizat pe baza cercetărilor proprii şi două gramatici ale limbii române (volum în 1923 şi curs publicat în opt numere ale ziarului de mare tiraj „Újság“ 1924), numeroase traduceri din opera lui Emil Gîrleanu, Al Odobescu, I. Al. Brătescu-Voineşti, Nicolae Iorga, Emil Isac, L. Caragiale, Ion Creangă etc., întocmeşte prima antologie a poeziei române, publicată în limba maghiară (1928), precum şi studii de istorie lingvistică şi chiar critică literară care au văzut lumina tiparului în coloanele presei maghiare. Dar nu se rezumă numai la popularizarea valorilor literare şi culturale româneşti în limba maghiară Este conştient şi de importanţa reflexiei acestui proces. în consecinţă, sprijinit în special de Nicolae Iorga, dar şi de ceilalţi fruntaşi români din Transilvania şi din întreaga ţară, desfăşoară prin intermediul presei române şi a Universităţii Populare de la Vălenii de Munte, al cărei conferenţiar este timp de 14 ani, o activitate laborioasă, în vederea cunoaşterii de către români a aspiraţiilor şi a I mx* numm ,wtom «acs «fflsw» exm,: obussianas imra umu realizărilor artistice a transilvănenilor în general şi ale na- 'ţionalităţilor conlocuitoare în I special. Astfel, de numele său se leagă editarea în limba rormână a primei istorii a literaturii maghiare (Bucureşti * 1934), traducerea unor lucrări ■ de valoare, cum ar fi istoria limbii şi literaturii maghiare şi studiul monografic despre * Jókai Mór, ale profesorului clujean Kristóff György, pre- ■ cum şi din alţi autori maghiari I contemporani cu el. Aceste lucrări, alături de numeroasele studii şi articole , elaborate în limba română şi I maghiară, privind exemplele I din trecut ale relaţiilor şi in-ferferenţelor dintre evoluţiile I celor trei principate romă- ■ neşti şi ale frăţiei naţionali-î tăţilor conlocuitoare transilvă- • nene, aduc o contribuţie de seamă la realizarea măreţului ■ ideal de integrare deplină a | Transilvaniei în fluxul politic, ■ social şi cultural al României în vederea întemeierii unei | vieţi culturale unice în perma- » nentă ascensiune. ji Avînd în vedere dăruirea * sa, închinarea întregii sale o- I pere create în decurs de a- \ proximativ 17 ani de activita- | te demonstrării căilor ca- , re servesc progresul patriei, raportul incontestabil pe care l-a adus la consolidarea rela- ţiilor de înţelegere şi colabo- ■ rare între români şi naţiona- lităţile conlocuitoare, prema- t turul său deces care a avut loc la 30 noiembrie 1937 i-a îndoliat pe toţi oamenii iubitori de progres, deopotrivă. Mesajul operei sale de o viaţă, îi ridică un monument , de nepreţuit pe calea realizării civilizației patriei noastre contemporane. " LUDOVIC CSATA * IV. Alecsandri nu este o ficţiune poetică, a existat aievea „Plecat-am nouă din Vaslui şi cu sergentul zece ..." Aşa începe Peneş Curcanul, eroul lui Vasile Alecsandri, povestirea isprăvilor eroice de la Griviţa. De peste nouăzeci de ani poemul epic al bardului de la Mirceşti încălzeşte inimile la focul dragostei de ţară. Puţini cunosc însă faptul că poetul a turnat în vers faptele, gîndurile şi sentimentele unui om real. Peneş Curcanul nu este o ficţiune poetică. A existat aievea, îl chema Constantin Ţurcanu, fiu al lui Gheorghe Ţurcanu şi al Măriei. S-a născut la 1 martie 1854 în oraşul Vaslui. Din 15 mai 1875 a fost înrolat soldat în termen la Regimentul 13 dorobanţi. La începutul războiului pentru independenţă era caporal, în august 1877 a fost înaintat la gradul de sergent; în această calitate a participat la luptele de la Griviţa. La terminarea campaniei, pe pieptul sergentului Ţurcanu Constantin străluceau „Trecerea Dunării“, „Apărătorii independenţei“ şi „Medalia Comemorativă Rusă“; în chip cu totul excepţional, i s-a acordat şi ordinul „Steaua României“, o distincţie rezervată numai ofiţerilor. Cu modestia şi simţul firesc al dragostei neşovăitoare pentru ţară, popor şi libertate, în 1916 Ţurcanu Constantin a cerut să fie înrolat în armată. In ciuda vîrstei înaintate, a luat parte la campania din acest an dramatic. Cu unitatea lui se afla printre cei care, în bătălia de la Oituz (iulie — august 1917), cu piepturile lor au zăgăzuit invazia germană. „Pe aicea nu se trece !“ La decoraţiile primite cu patru decenii în urmă la Griviţa, neostenita vitejie a lui Ţurcanu a mai adăugat medaliile „Victoria“, „Virtutea Militară“, „Serviciul credincios“ clasa 1, „Crucea comemorativă a războiului 1916— 1918“, precum şi „Mihai Viteazul“ şi „Virtutea Militară“, aşa cum anticipase Alecsandri: „Apoi cînd iarăşi m-am trezit Din noaptea cea amară, Colo pe răni eu am găsit Virtutea Militară ... Ah ! da-o-ar Domnul să-mi îndrept Această mină ruptă, Să-mi vindec rănile din piept, Iar să mă-ntorc la luptă, Căci nu-i mai scump nimica azi Pe lumea pămîntească Decît un nume de viteaz Şi moartea vitejească !“ în afară de aceste decoraţii române, lui Ţurcanu i s-au acordat şi valoroase decoraţii străine printre care : „Crucea italiană de război“ şi medaliile poloneze „Crucea vitejilor“ şi „Crucea de război“. La 1 iunie 1920 a fost avansat plutonier-major. Cu toate că se apropia de 70 de ani, Ţurcanu Constantin a cerut să fie menţinut în serviciul activ Cererea i s-a aprobat. Ei a rămas ostaş pînă la 15 noiembrie 1932 cînd a încetat din viață. HLEREA