Cuvîntul Nou, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 448-474)

1971-10-27 / nr. 470

ANUL IV. Nr. 470 nare a acestora; analizează în­cărcarea principalelor capacităţi de producţie, suprafeţe produc­tive, maşini şi utilaje şi asigură prin plan folosirea deplină a a­­cestora; b) înscrie în plan noile obiec­tive de investiţii sau, dezvoltarea celor existente, ţinînd seama de posibilităţile de creştere a pro­ducţiei pe capacităţile şi în spa­ţiile existente, de eliminare a locurilor înguste. Art. 44. — în domeniul asigu­rării bazei tehnico-materiale a planului, Comitetul de Stat al Planificării are următoarele atri­buţii principale: a) să echilibreze balanţele ma­teriale care se aprobă de Con­siliul de Miniştri şi balanţa ener­giei primare, precum şi stabilirea soluţiilor de realizare a acestor balanţe; să colaboreze la elabo­rarea normelor şi normativelor de consum şi de stoc ce se a­­probă prin planul de stat; b) să efectueze controale asu­pra modului de elaborare a ba­lanţelor materiale de către coor­donatori şi să stabilească, îm­preună cu Ministerul Aprovizio­nării Tehnico-Materiale şi Con­trolului Gospodăririi Fondurilor Fixe, ministerele, celelalte orga­ne centrale şi locale ale admi­nistraţiei de stat, soluţii de echi­librare a balanţelor deficitare; c) să elaboreze, în colaborare cu Ministerul Aprovizionării Teh­­nico-Materiale şi Controlului Gos­podăririi Fondurilor Fixe, minis­terele şi celelalte organe centra­le şi locale ale administraţiei de stat, studii şi propuneri privind dezvoltarea bazei interne de ma­terii prime şi materiale, îmbună-­ tăţirea permanentă a calităţii produselor, valorificarea supe­rioară a resurselor naturale şi a rezervelor existente în economie, în concordanţă cu cerinţele pie­ţei interne şi tendinţele conjunc­­turale ale pieţei externe; d) să analizeze pe parcursul executării planului, aspectele şi fenomenele care privesc asigu­rarea materiilor prime, materiale­lor, utilajelor, pieselor de schimb, luînd sau propunînd măsuri pen­tru menţinerea echilibrului pla­nului de stat, şi desfășurarea rit­mică şi eficientă a activităţii e­­conomice. 8. Atribuțiile Ministerului Aprovizionării Tehnico- Materiale și Controlului­­ Gospodăririi Fondurilor Fixe Art. 45. — Ministerul Aprovizio­nării Tehnico-Materiale și Con­trolului Gospodăririi Fondurilor Fixe răspunde împreună cu mi­nisterele, celelalte organe cen­trale şi locale ale administraţiei de stat de realizarea aprovizio­nării tehnico-materiale, conform balanţelor aprobate prin plan, aprovizionează prin reţeaua pro­prie de baze şi depozite mate­riale de uz general în cantităţi nevagonabile şi exercită în în­treaga economie îndrumarea şi controlul gospodăririi şi valorifi­cării judicioase a resurselor ma­teriale şi a modului de utilizare a fondurilor fixe. In acest scop: a) organizează procesul de a­­provizionare tehnico-materială şi intervine operativ în vederea preîntâmpinării întreruperilor ce pot apărea în fluxul aprovizionă­rii, evitării imobilizărilor şi redis­tribuirea resurselor materiale, precum şi a stocurilor disponi­bile din economie; b) aprovizionează prin reţeaua proprie de întreprinderi, baze, depozite, materiale de uz gene­ral în cantităţi nevagonabile, prospectînd nevoile beneficiari­lor pentru astfel de produse, con­stituie în aceste unităţi stocuri de intervenţie pentru produse şi sortimente specifice consumatori­lor din fiecare zonă; c) stabileşte normele şi norma­tivele de consum şi de stoc din planul de stat, colaborînd în a­­cest scop cu Comitetul de Stat al Planificării, ministerele şi ce­lelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat; apro­bă normele de consum din com­petenţa sa şi efectuează controa­le asupra elaborării normelor de consum şi de stoc din compe­tenţa ministerelor, celorlalte or­gane centrale şi locale ale ad­ministraţiei de stat, centralelor şi întreprinderilor; controlează aplicarea normelor de consum şi de stoc, luînd măsuri eficiente pentru respectarea acestora; d) participă, împreună cu Co­mitetul de Stat al Planificării, mi­nisterele, celelalte organe cen­trale și locale ale administrației de stat, la elaborarea planului de aprovizionare tehnico-mate­rială, conform competenţelor ce-i revin; e) coordonează activitatea de producţie şi circulaţie a amba­lajelor în economie, iniţiază mă­suri şi programe pentru realiza­rea unor ambalaje corespunză­toare exigenţelor pieţei, ridica­rea calitativă a modului de pre­zentare şi desfacere a produse­lor; elaborează, cu consultarea ministerelor şi altor organe cen­trale şi locale ale administraţiei de stat, normative referitoare la circulaţia, recuperarea şi utiliza­rea ambalajelor; f) îndrumă şi controlează dez­voltarea producţiei de înlocui­tori şi extinderea introducerii a­­cestora în consum, în vederea economisirii materiilor prime şi materialelor deficitare şi a redu­cerii importurilor; g) coordonează activitatea de optimizare a transporturilor ma­terialelor de masă, colaborînd în acest scop cu Ministerul Trans­porturilor şi Telecomunicaţiilor şi cu ministerele şi celelalte orga­ne centrale şi locale ale admi­­ ­­ nistraţiei de stat, furnizoare şi beneficiare, stabilind zonele d­e aprovizionare a consumatorilor de la sursele cele mai apropia­te; stabileşte sau propune mă­suri cu privire la extinderea con­­tainerizării şi paletizării mărfu­rilor în transporturi, precum şi în depozitare şi manipulare; h) iniţiază măsuri pentru orga­nizarea bazelor de producţie a materialelor de masă, astfel am­plasate incit să asigure o cir­culaţie optimă a acestor produse între producători şi consumatori ; i) rezolvă neînţelegerile pre­­contractuale în concordanţă cu obiectivele şi sarcinile rezulta­te din planul de stat, în cazurile în care ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, furnizoare şi beneficiare, nu cad de acord între ele cu privire la proble­mele legate de definitivarea pro­gramelor şi desfășurătoarelor de livrări , pentru probleme la care ministerele interesate, celelalte organe centrale şi locale ale ad­ministraţiei de stat, nu sunt de acord cu­­ decizia Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fon­durilor Fixe, acestea se pot adre­sa Consiliului de Miniştri; j) exercită controlul asupra în­deplinirii de către întreprinderi, centrale, alte unităţi economice, ministere şi alte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, precum şi de către coordo­natorii de balanţe a sarcinilor ce le revin cu privire la elabo­rarea şi echilibrarea balanţelor, încheierea şi executarea con­tractelor economice, desfăşura­rea întregului proces de aprovi­zionare tehnico-materială; k) exercită controlul în întreaga economie asupra folosirii în condiţii de siguranţă a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor şi celor­lalte fonduri fixe, exploatării, în­treţinerii şi reparării corespun­zătoare a acestora şi înzestrării cu piese de schimb ; propune măsuri pentru încărcarea raţio­nală a utilajelor şi redistribuirea celor nefolosite sau slab încăr­cate la alte unităţi economice; l) controlează modul în care centralele, întreprinderile şi ce­lelalte unităţi economice îndepli­nesc obligaţiile ce le revin cu privire la dotarea, menţinerea în stare de funcţionare, întreţinerea şi repararea aparaturii de mă­sură, control şi automatizare ; m) verifică în unităţile econo­mice modul de organizare a pregătirii şi perfecţionării ca­drelor calificate necesare pentru exploatarea, întreţinerea şi repa­rarea corespunzătoare a utilaje­lor, instalaţiilor şi celorlalte fon­duri fixe ; n) dă acordul de omologare, din punct de vedere al asigu­rării funcţionării în condiţii de siguranţă a cazanelor de aburi şi similare, recipientelor sub pre­siune, instalaţiilor de ridicat, precum şi a aparatelor consu­matoare de combustibil şi exe­cută controlul tehnic al acestor instalaţii în vederea autorizării funcţionării lor sau a interzicerii funcţionării în cazul în care nu prezintă siguranţă ; acordă auto­rizaţii întreprinderilor care con­struiesc, montează, repară, con­trolează şi folosesc astfel de instalaţii, precum şi pentru per­sonalul care efectuează lucrări de sudare sau asigură funcţio­narea instalaţiilor ; o) elaborează şi prezintă pro­puneri privind perfecţionarea continuă a sistemului şi cadru­lui organizatoric al aprovizionă­rii tehnico-materiale în economie, emite, potrivit legii, indicații de specialitate în domeniul său de activitate. Art. 46. — Ministerul Aprovizi­onării Tehnico-Materiale și Con­trolului Gospodăririi Fondurilor Fixe ia, potrivit legii, cu consul­tarea ministerelor, celorlalte or­gane centrale și locale ale ad­ministrației de stat, decizii obli­gatorii cu­­ privire la : sistemul de normare a consumurilor şi stocurilor; sistemul de organi­zare a aprovizionării tehnico­­materiale şi a reţelelor de baze ; utilizarea rezervelor la dispozi­ţia sa din balanţele materiale ; stabilirea priorităţilor în contrac­tare, în fixarea termenelor de livrare, în redistribuirea de stocuri,­ adaptarea corespunză­toare a unor contracte încheiate, în cazul în care lipsa de resurse materiale periclitează îndeplini­rea unor sarcini­ de importanţă deosebită pentru economia naţi­onală, situaţii în care părţile vor pune de acord contractul cu de­cizia comunicată , interzicerea aprovizionării şi livrărilor pre­cum şi reducerea importurilor în cazurile în care constată posibili­tatea folosirii de înlocuitori, stocuri nejustificate, utilizări ne­raţionale, risipă şi pierderi. Art. 47. — Ministerul Aprovizi­onării Tehnico-Materiale şi Con­trolului Gospodăririi Fondurilor Fixe aplică, prin împuterniciţii săi, potrivit legii, sancţiuni con­travenţionale în cazurile de a­­bateri de la disciplina de plan de aprovizionare şi contractuală, folosire neraţională a utilajelor şi instalațiilor, exploatare, întreți­nere sau reparare necorespunză­­toare a acestora, la termenele prescrise prin normative, precum și pentru alte abateri de la pre­vederile prezentei legi. C. Atribuțiile ministerelor, celorlalte organe centrale și locale ale administrației 7­7 de stat Art. 48. — în domeniul gospo­dăririi judicioase a fondurilor fixe, ministerele, celelalte orga­ne centrale și locale ale ad­ministrației de stat răspund de asigurarea cadrului organiza­toric și a condițiilor materiale necesare pentru ca proiectarea, executarea şi punerea în funcţi­une, precum şi exploatarea, între­ţinerea şi repararea fondurilor fixe să se realizeze în condiţii de eficienţă economică maximă şi în deplină siguranţă de func­ţionare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, în acest scop : a) stabilesc sarcini de plan pe centrale industriale, alte uni­tăţi cu statut de centrală şi ce­lelalte organizaţii economice di­rect subordonate, astfel încît să se asigure încărcarea optimă a capacităţilor de producţie în condiţiile folosirii raţionale şi în deplină siguranţă de exploatare a fondurilor fixe, a respectării normativelor tehnice privind în­treţinerea şi repararea acestora, pregătirea şi perfecţionarea ca­drelor necesare; b) elaborează şi imbunătăţesc sistematic normativele tehnice cu caracter republican şi de­partamental, obligatorii pentru­ toate unităţile din economie cu profilul de activitate respectiv, privitoare la întreţinerea şi repa­rarea principalelor categorii de fonduri fixe specifice ramurii a cărei activitate o coordonează, în scopul asigurării funcţionării acestora la parametrii proiectaţi pe întreaga durată de serviciu şi exercită îndrumarea şi contro­lul permanent asupra aplicării acestor normative. Art. 49. — în domeniul aprovi­zionării tehnico-materiale, minis­terele, celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat au următoarele atribuţii principale : a) asigură resursele necesare economiei la produsele pentru care­­unităţile în subordine sunt coordonatori de balanţe şi la celelalte produse ce se fabrică de unităţile proprii, precum şi baza tehnico-materială a sarcini­lor de plan ce le revin ; b) elaborează şi aprobă, potri­vit competenţelor legale, norme şi normative de consum şi de stoc cu fundamentare tehnico­­economică ; c) organizează şi îndrumă acţiunea de încheiere a con­tractelor economice de către unităţile în subordine şi rezolvă, potrivit legii, neînţelegerile pre­­contractuale ; d) urmăresc, iau măsuri şi ra­portează asupra realizării apro­vizionării tehnico-materiale, ba­lanţelor şi normelor­ de consum şi de stoc, încheierii şi execută­rii contractelor economice, reali-­ zării programelor de asimilare a produselor noi şi de reproiecta­­re a produselor depăşite ca ni­vel tehnic ; e) iau măsuri pentru preîntîm­­pinarea imobilizărilor nejustifi­cate în stocuri şi pentru redistri­buirea operativă a stocurilor disponibile, aprobă, în cazuri temeinic justificate, consumarea stocurilor de siguranţă pentru centralele şi întreprinderile direct subordonate, în limitele compe­tenţelor legale ; f) organizează şi controlează activitatea unităţilor în subor­dine în domeniul producţiei şi circulaţiei ambalajelor, pream­­balării, paletizării şi containeri­­zării produselor. Art. 50 .— Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, îm­preună cu ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, exercită controlul sistematic asupra mo­dului în care se respectă proce­sele tehnologice stabilite la in­stalaţii complexe şi produse de importanţă deosebită. Art. 51. - Ministerul Finanţe­lor şi băncile finanţatoare co­laborează cu Ministerul Aprovi­zionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondu­rilor Fixe, cu minis­terele şi cele­lalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, inte­resate, la elaborarea şi îmbu­nătăţirea periodică a normati­velor de determinare a stocuri­lor; de asemenea controlează şi propun măsuri privind modul în care se aplică şi se respectă normele şi normativele de stoc, se gospodăresc mijloacele ma­teriale de către unităţile econo­mice, se asigură preîntîmpinarea formării stocurilor supranormati­­ve şi readucerea în circuitul economic a stocurilor disponi­bile. Băncile finanţatoare verifică, în cadrul lucrărilor de planifi­care financiară a întreprinderi­lor, modul în care — la stabili­rea necesarului de fonduri — au fost respectate dispoziţiile legale privitoare la calcularea normelor de stoc şi normative­lor­­mijloacelor circulante. C. Atribuțiile centralelor Art. 52. — In domeniul gospo­dăririi fondurilor fixe, centralele industriale și celelalte unităţi asimilate acestora au următoa­rele atribuţii principale : a) asigură proiectarea, reali­zarea şi exploatarea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, a celor­lalte fonduri fixe în condiţii de eficienţă economică şi deplină siguranţă în procesul de pro­ducţie, stabilind sarcinile de producţie pe unităţile compo­nente, astfel încît să realizeze încărcarea optimă a capacităţi­lor de producţie, precum şi în­treţinerea şi repararea cores­punzătoare a acestora ; b) asigură îndrumarea şi con­trolul unităţilor componente în ceea ce priveşte respectarea strictă a tehnologiilor stabilite şi aprobă, conform competenţe­lor legale, perfecţionările tehno­logice la instalaţii de impor­tanţă deosebită ; c) elaborează şi îmbunătăţesc normativele tehnice de exploa­tare, întreţinere şi reparaţii a fondurilor fixe pentru care nu sunt elaborate normative cu ca­racter republican sau departa­mental ; controlează sistematic modul de aplicare a normative­lor de reparaţii, precum şi mo­dul în care se efectuează ex­ploatarea şi repararea principa­lelor instalaţii din dotarea uni­tăţilor componente, fiind răs­punzătoare de funcţionarea lor în condiţii de deplină siguran­ţă. Art. 53. — în domeniul apro­vizionării tehnico-materiale şi desfacerii produselor, centralele industriale şi celelalte unităţi a­similate acestora au următoare­le atribuţii principale : a) asigură pe baza activităţii de prospectare, prin contractele pe care le încheie, aproviziona­rea ritmică cu materii prime, ma­teriale, combustibil, energie, u­­tilaje, piese fie schimb şi amba­laje necesare îndeplinirii sarci­nilor de plan ce le revin, pre­cum şi portofoliul de comenzi şi desfacerea continuă a produc­ţiei ; b) echilibrează balanţele ma­teriale la care sunt coordonatori şi asigură realizarea acestora, prevăzînd rezerve de plan co­respunzătoare ; c) elaborează şi, după caz, aprobă norme de consum şi de stoc din competenţa lor; iau măsuri pentru respectarea con­sumurilor normate, asigurînd fo­losirea judicioasă a materiilor prime și materialelor, extinderea utilizării materialelor indigene înlocuitoare, valorificarea deșeu­rilor, recuperarea ambalajelor refolosibile ; d) dimensionează judicios stocurile, luînd măsuri pentru preîntîmpinarea formării de stocuri supranormative şi pentru lichidarea celor deja formate ; e) asigură dezvoltarea activi­tăţilor de cercetare, creaţie, proiectare şi producere a amba­lajelor şi materialelor pentru ambalare, din cadrul unităţilor componente ; f) rezolvă, potrivit legii, neîn­țelegerile precontractuale. Centralele de desfacere înde­plinesc atribuțiile prevăzute în prezentul articol pentru centra­lele industriale, corespunzător sarcinilor şi răspunderilor ce le revin în calitate de coordonatori de balanţe, întreprinderilor si celorlalte unităţi 7 f economice Art. 54. — In domeniul gospo­dăririi fondurilor fixe, întreprin­derile şi celelalte unităţi eco­nomice au următoarele atribuţii principale : a) asigură funcţionarea conti­nuă, încărcarea completă, între­ţinerea şi repararea fondurilor fixe, potrivit prescripţiilor tehni­ce ; asigură utilităţile necesare (energie electrică, apă industria­lă, aer comprimat, abur etc.) la parametrii stabiliţi ; răspund de ţinerea corectă a evidenţei ca­pacităţilor de producţie ; b) dotează maşinile, utilajele şi instalaţiile cu aparatură de măsură, control, reglare şi auto­matizare prevăzută în documen­taţii şi ia măsurile necesare pentru menţinerea acesteia în stare de funcţionare la precizia prescrisă. Se interzice darea în exploa­tare a instalaţiilor şi liniilor teh­nologice care nu sunt dotate cu aparatură de măsură, control şi automatizare prevăzută în proiecte ; c) pregătesc din timp persona­lul necesar pentru exploatarea, întreţinerea şi repararea fondu­rilor fixe şi asigură îndrumarea tehnică corespunzătoare a pro­ceselor de producţie de către sefi, de­­sef de instala­ţii şi maiştri, dotarea locurilor de muncă cu instrucţiuni tehni­ce specifice în scopul desfăşu­rării ritmice a producţiei, pre­venirii avariilor şi accidentelor ; d) uzinele constructoare şi furnizoare de utilaje, instalaţii şi aparatură de măsură şi con­trol au obligaţia de a amenaja, pentru produsele de serie, stan­duri în vederea verificării rea­lizării parametrilor proiectaţi, pentru utilajele unicate şi insta­laţiile complexe şi vor efectua probele prevăzute în documen­taţiile tehnice ; e) organele de conducere co­lectivă au obligaţia de a lua măsuri pentru respectarea regi­mului de lucru prevăzut de teh­nologia de fabricaţie, a pre­scripţiilor tehnice în legătură cu utilizarea şi întreţinerea maşini­lor, utilajelor şi instalaţiilor şi pentru executarea la timp şi de calitate a lucrărilor de revizii şi reparaţii în conformitate cu nor­mativele tehnice în vigoare. Art. 55. — în domeniul apro­vizionării tehnico-materiale şi desfacerii produselor, întreprin­derile şi celelalte unităţi econo­mice au următoarele îndatoriri principale : a) răspund de dimensionarea judicioasă a necesarului de ma­terii prime, materiale, utilaje şi alte produse, pe baza sarcinilor de producţie, a normelor de con­sum şi de stoc şi urmăresc sis­tematic realizarea aprovizionării, luînd măsurile necesare pentru desfăşurarea ritmică a acestei activităţi ; b) asigură încheierea contrac­telor economice de aprovizio­nare şi desfacere în cadrul com­petenţelor aprobate de centrală, răspund de realizarea şi livra­rea ritmică a producţiei, în can­tităţile, sortimentele şi la ter­menele stabilite prin contracte­le încheiate direct sau de către centrală ; c) aplică normele şi normati­vele de consum şi de stoc stabi­lite, luînd măsuri pentru redu­cerea continuă a consumurilor specifice, prin perfecţionarea produselor, a tehnologiilor de fabricaţie, asimilarea de noi produse cu­ parametri ridicaţi, fără afectarea calităţii produ­selor, răspund de imobilizările în stocuri supranormative şi de valorificarea imediată a stocuri­lor disponibile ; d) răspund de gospodărirea judicioasă a materiilor prime, materialelor şi ambalajelor de care dispun, introducerea de în­locuitori pentru materialele de­ficitare şi prelucrarea deşeurilor, luînd măsuri pentru eliminarea pierderilor şi risipei, organizea­ză activitatea de depozitare a produselor, în scopul asigurării unei conservări corespunzătoare a acestora şi a evitării pierde­rilor ; e) organizează, în colaborare cu centralele respective, activi­tatea de „service" pentru produ­sele fabricate; participă la ex­poziţii, tîrguri şi la organizarea reclamei produselor din profi­lul de activitate. CAPITOLUL VIII DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII Art. 60. — Consiliul de Mi­niştri stabileşte obiectivele şi priorităţile privind punerea în valoare a resurselor de materii prime şi materiale ale ţării, ela­borează orientări în ceea ce priveşte consumul de combusti­bili, adoptă hotărîri şi dispozi­ţii concrete pentru gospodărirea raţională a materiilor prime şi utilizarea deplină a fondurilor fixe şi, pe baza legii planului de stat, stabileşte sarcinile de plan privind aprovizionarea teh­nico-materială pe ministere, ce­lelalte organe centrale şi locale ale administrației de stat. Art. 61. — încălcarea obliga­țiilor prevăzute în prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, administrativă sau penală. Consiliul de Miniştri va stabili faptele care constituie contra­venții la prevederile prezentei legi și sancțiunile corespunză­toare. Art. 62. — Se recomandă uni­tăţilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti ca finind seama de prevederile prezentei legi, prin adaptarea la forma lor organizatorică şi specificul activităţii, să stabilească regle­mentări corespunzătoare. Art. 63. — Pentru instalaţiile care la data publicării prezen­tei legi se află în stare de func­ţiune dar nu îndeplinesc condi­ţiile prevăzute în prezenta lege, ministerele, celelalte organe, centrale şi locale ale admi­nistraţiei de stat vor prezenta Consiliului de Miniştri, în ter­men de 90 zile de la publicarea ei, propuneri de măsuri şi ter­mene pentru remedierea defi­cienţelor şi asigurarea funcţio­nării lor normale. Art. 64. — Dispoziţiile legii de faţă intră în vigoare la 90 zile după publicarea ei. Pe aceeaşi dată se abrogă Decretul nr. 260/ 1952 privind organizarea şi func­ţionarea aprovizionării tehnico­­materiale şi a desfacerii produse­lor industriale, precum şi orice alte dispoziţii contrare. eUVINTUL NOU F. Alte atribuții : Art. 56. — Organizaţiile şi în­treprinderile de proiectare a ma­şinilor, utilajelor, instalaţiilor, li­niilor tehnologice, uzinelor şi combinatelor au îndatorirea să adopte soluţii constructive, opti­me din punct de vedere tehnico­­economic, care să permită func­ţionarea acestora în condiţii de siguranţă, să prevadă în do­cumentaţiile tehnice, verificările şi încercările ce trebuie efectua­te în uzine şi pe şantiere pentru controlul parametrilor de sigu­ranţă în funcţionare şi piese de rezervă importante şi să acorde, la cererea beneficiarilor, asis­tenţa tehnică necesară , să ela­boreze instrucţiuni tehnice pen­tru exploatarea, întreţinerea, re­vizia periodică şi repararea ma­şinilor, utilajelor şi instalaţiilor, precum şi pentru calificarea ne­cesară a personalului de ex­ploatare. Art 57 — Furnizorul general şi întreprinderile constructoare de maşini, utilaje şi instalaţii au obligaţia să asigure respec­tarea documentaţiilor de proiec­tare, tehnologice şi de control tehnic ; să­­ acorde la cererea beneficiarilor asistenţa tehnică necesară ; să urmărească în mod sistematic comportarea în ex­ploatare a produselor livrate, or­­ganizînd activitatea de „servi­ce"; răspund pentru pagubele generate de avariile produse din vina lor. întreprinderile prestatoare de servicii care nu realizează obli­gaţiile ce le revin în conformi­tate cu contractele încheiate sau normele stabilite răspund potrivit legii. Art. 58. — întreprinderile și celelalte unități economice fur­nizoare de energie electrică, ter­mică, de apă, gaze și alte utili­tăți, din culpa cărora se produc întreruperi accidentale în alii­mentarea consumatorilor sau în nerespectarea parametrilor de calitate stabiliţi în normati­vele în vigoare, potrivit gra­dului de siguranță prevăzut în proiect pentru categoria respec­tivă de consumatori, suportă pagubele produse beneficiarilor din această cauză. Art. 59. — Comisiile de recep­ție a obiectivelor de investiţii, constituite în conformitate cu prevederile legale, au îndatori­rea să verifice modul în care au fost respectate prevederile din documentaţiile tehnice la execu­ţia lucrărilor de construcţii-mon­­taj şi să nu avizeze punerea în funcţiune a capacităţilor de pro­ducţie, dacă acestea nu cores­pund proiectelor. Pentru neefectuarea recepţiei în termen şi de bună calitate, comisiile de recepţie răspund potrivit legii. Pag. 3 ­FOTBAL DIVIZIA C Forestierul Tîrgu Secuiesc performera etapei în etapa a IX-a a diviziei C la fotbal, seria a ,XII-a. Forestierul Tîrgu Secuiesc a realizat o per­formanţă deosebită, reuşind să învingă în deplasare, echipa Vii­torul Gheorgheni, care nu mai cedase pe teren propriu, timp de doi ani de zile. Autorii acestei frumoase victorii, s-au impus printr-un joc organizat, inspirat din punct de vedere tactic, acţio­­nînd în funcţie de cerinţele jocu­lui şi de riposta dată de adver­sar. In prima repriză, forestierii au atacat mai mult, au şutat des şi precis la poartă, reuşind să-şi con­ducă adversarul prin golul in­scris de Kelemen (min. 8). In par­tea a ll-a a întîlnirii Viitorul a forţat nota jocului, sperînd în go­lul e­galizator, dar oaspeţii se a­­pără organizat şi ferm, iniţiind în acelaşi timp contraatacuri deose­bit de periculoase, cărora apăra­rea echipei gazdă le-a făcut cu greu faţă. Din minutul 6­L fores­tierii au jucat în 10 oameni, Fa­­zakas fiind eliminat pe motiv că a ţinut prea mult mingea la o aruncare de la tuşă! Decizia ar­bitrului ni s-a părut de-a drep­tul bizară. Cu tot acest handicap, forestierii au reuşit menţinerea printr-o exemplară mobilizare şi dăruire în joc. Întîlnirea dintre Carpaţi Braşov şi Oltul Sfîntu Gheorghe dispu­tată la Miercurea Ciuc (terenul din Sfîntu Gheorghe fiind suspen­dat) a oferit un spectacol fotba­listic de slabă calitate, jucătorii ambelor formaţii comportîndu-se lamentabil, sub nivelul cerinţelor unor fotbalişti de divizia C. A surprins mai ales, calitatea sub­mediocră a fotbalului practicat de textilişti, mai ieri-alaltăieri, cu ve­leităţi de promovare în divizia B. Dar, se vede treaba, că acolo un­de îşi face loc indisciplina, atît la antrenamente cit şi în viaţa parti­culară a jucătorilor, iar indicaţii­le antrenorului nu sunt aplicate pe terenul de joc, rezultatele nu pot fi decit negative. In întîlnirea de duminică, ju­cătorii textilişti au avut lungi perioade de dominare teritorială, dar atacurile lor, la întîmplare, stereotipe, lipsite de incisivitate, n-au ameninţat — cu adevărat — poarta adversarului, decît în pu­ţine rînduri. Năpustindu-se orbeş­te în atac, echipa a rămas desco­perită în apărare, permiţînd ju­cătorilor braşoveni să înscrie de două ori în repriza a II-a, pe con­traatac. Scor final, 2—0 (0—0). Nu putem încheia aceste rînduri fă­ră a aminti de­­eliminarea lui Go­­ya (minutul 22) pentru repetate vociferări pe terenul de joc, la care s-a adăugat riposta la provo­cările jucătorului Titesz, din e­­chipa adversă. Acest handicap su­portat de textilişti a facilitat, de­sigur, victoria neaşteptată a bra­şovenilor. Deşi a pierdut întîlnirea cu Tor­pedo Zărneşti — scor 1—2 (1—1) — formaţia Carpaţi, Covasna s-a comportat mulţumitor în deplasa­re, înfrîngerea suferită datorîn­­du-se în primul rînd lipsei de experienţă a echipierilor ei, la care se adaugă forţa de joc su­perioară a adversarului întîlnit. Repriza I s-a desfăşurat sub sem­nul echilibrului dintre cele două combatante, oaspeţii reuşind să deschidă scorul în minutul 28, prin Zagoni, la o greşeală a fun­daşului zărneştean — Toiu.­­Gaz­dele egalează, în minutul 43, prin Olteanu. Repriza a II-a începe cu atacuri debordante ale jucă­torilor localnici, care înscriu go­lul victoriei, în minutul 63, prin­ Moldovan. Pina la sfîrşitul parti­dei nu se mai întîmplă nimic deosebit, ambele echipe părînd mulţumite de rezultat. Aşadar, o duminică fotbalistică cu satisfacţii oferite numai de fo­restierii din Tîrgu Secuiesc. TANASE COPREAN Rezultatele etapei a IX-a din 24 octombrie 1971 în etapa de duminică s-au înre­gistrat următoarele rezultate : Mi­nerul Maercurea-Ciuc — Textila O­­dorfaeiu Secuiesc 0—1; Minerul Bălan — Metrom Braşov 0—0 ; Politehnica Braşov — Unirea Cris­­turu Secuiesc 3—1; Oltul Sfîntu Gheorghe —■ Carpati Braşov 0—2; Torpedo Zărneşti — Carpaţi Covas­na 2—1; Tractorul Braşov — Colo­­r­om Codlea 6—0; Viitorul Gheor­­ghieni — Forestierul, Tîrgu Secu­iesc 0—1.' Clasamentul 1.Tractorul Braşov9 6 3 0 27— 4 15 2.Metrom Braşov9 6 2 1 20— 5 14 3.Politehnica Braşov9 5 2 2 17— 9 12 4.Textila Odorheiu Secuiesc9 4 4 1 12— 7 12 5.Torpedo Zărneşti9 4 4 1 12— 7 12 6.Carpaţi Covasna9 4 1 4 13—139 7.Oltul Sfîntu Gheorghe9 3 3 3 13—139 8.Viitorul Gheorghieni9 2 4 3 10—138 9.Forestierul Tîrgu Secuiesc9 2 4 3 5—158 10.Unirea Cristuru Secuiesc9 3 1 5 10—117 11.Carpaţi Brașov9 3 1 5 12—187 12.Minerul Bălan9 1 4 4 4—116 13.Minerul Miercurea-Ciuc9 1 2 6 0—174 14.Colorom Codlea9 1­­1 7­­ 4—223 Etapa viitoare din 31 octombrie Oltul Sfîntu Gheorghe — Fores­tierul Tîrgu Secuiesc; Carpaţi Co­vasna — Minerul Miercurea-Ciuc ; Politehnica Braşov — Carpaţi Bra­şov; Minerul Bălan — Viitorul Gheorghieni; Colorom Codlea — Unirea Cristuru Secuiesc; Textila Odorheiu Secuiesc — Torpedo Zărneşti, Tractorul Braşov — Me­trom Braşov, GH. BRIOTA ,TC 3 m­a c 3nc3ai 11=3 a­a­a­a­era­r D0 DD DD0 Q0 D D D D DD D D Campionatul judeţean de tenis de masă Sala „Forestierul" din Tîr­gu Secuiesc a găzduit în zi­lele de 23 şi 24 octombrie campionatul judeţean indivi­dual — seniori şi senioare — la tenis de masă. Competiţia desfăşurata în sistem eliminatoriu, a întru­nit reprezentanţii asociaţiilor sportive „Voinţa", „Auto­sport“, Liceul nr. 1, „Oltul" toate din Sf. Gheorghe, „Ve­nus" Zăbala, „Carpaţi" Co­vasna, F.C. „Secuiana" Tîr­gu Secuiesc şi „Avîntul" Sîntionlunca. La băieţi titlul de campion judeţean i-a revenit lui Tu­rnezi András de la F.C. „Se­cuiana" Tîrgu Secuiesc, ca­re a dispus în finală cu 2—0 (21—18, 21—17) de Deák La­jos de la „Avîntul" Sîntion­lunca. Pe locurile 3 şi 4 s-au clasificat în ordine, Szima Je­nő („Voinţa" Sfîntu Gheor­ghe) şi Szász György („Auto­sport" Sfîntu Gheorghe). La fete, clasamentul se pre­zintă astfel : locul 1 Barabás Anna (F.C. „Secuiana" Tîrgu Secuiesc — campioană ju­deţeană, locul 2 Dudescu Ru­­xandra, locul 3 Rosner Clara (ambele de la „Venus" Ză­bala) locul 4 Kádár Ibolya (F.C. „Secuiana" Tîrgu Secu­iesc). Făcînd o analiză a com­petiţiei, putem spune că nu s-a ridicat la nivelul­­ importanţei ei. Nivelul teh­nic a fost în general slab, numai Turoczi şi Szima a­­rătîndu-se jucători valoroşi, posesori ai­­tehnicii tenisului de masă modern, dar nici ei îndeajuns de antrenaţi. O al­tă carenţă a constituit-o lip­sa de experienţă competiţio­­nală necesară unor astfel de concursuri de anvengură. De asemenea, numărul mic­ de participanţi (20 de băieţi şi 5 fete), la care a contribuit şi întîrzierea jucătorilor, de la „Giucaşul" întorsura Buzău­lui (excluşi din competiţie) şi nepre­zentarea asociaţiei „Victoria" din Sfîntu Gheor­ghe.­­ Avînd în vedere lipsurile semnalate, comisia judeţeană de tenis de masă va trebui să ia măsuri concrete şi efi­ciente în vederea îmbună­tăţirii acestei ramuri sporti­ve. LIVIU BRIOTA D D a o DD a a Q ao Da oo D a Do £=31=3 C=31=3 CU €=3 1=3 C=1 1=3 £=3 CD CD CD CD £=2 1=3 Emn 0 Q D D D0 D0

Next