Cuvîntul Nou, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 448-474)
1971-10-27 / nr. 470
ANUL IV. Nr. 470 nare a acestora; analizează încărcarea principalelor capacităţi de producţie, suprafeţe productive, maşini şi utilaje şi asigură prin plan folosirea deplină a acestora; b) înscrie în plan noile obiective de investiţii sau, dezvoltarea celor existente, ţinînd seama de posibilităţile de creştere a producţiei pe capacităţile şi în spaţiile existente, de eliminare a locurilor înguste. Art. 44. — în domeniul asigurării bazei tehnico-materiale a planului, Comitetul de Stat al Planificării are următoarele atribuţii principale: a) să echilibreze balanţele materiale care se aprobă de Consiliul de Miniştri şi balanţa energiei primare, precum şi stabilirea soluţiilor de realizare a acestor balanţe; să colaboreze la elaborarea normelor şi normativelor de consum şi de stoc ce se aprobă prin planul de stat; b) să efectueze controale asupra modului de elaborare a balanţelor materiale de către coordonatori şi să stabilească, împreună cu Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, soluţii de echilibrare a balanţelor deficitare; c) să elaboreze, în colaborare cu Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, studii şi propuneri privind dezvoltarea bazei interne de materii prime şi materiale, îmbună- tăţirea permanentă a calităţii produselor, valorificarea superioară a resurselor naturale şi a rezervelor existente în economie, în concordanţă cu cerinţele pieţei interne şi tendinţele conjuncturale ale pieţei externe; d) să analizeze pe parcursul executării planului, aspectele şi fenomenele care privesc asigurarea materiilor prime, materialelor, utilajelor, pieselor de schimb, luînd sau propunînd măsuri pentru menţinerea echilibrului planului de stat, şi desfășurarea ritmică şi eficientă a activităţii economice. 8. Atribuțiile Ministerului Aprovizionării Tehnico- Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe Art. 45. — Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe răspunde împreună cu ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat de realizarea aprovizionării tehnico-materiale, conform balanţelor aprobate prin plan, aprovizionează prin reţeaua proprie de baze şi depozite materiale de uz general în cantităţi nevagonabile şi exercită în întreaga economie îndrumarea şi controlul gospodăririi şi valorificării judicioase a resurselor materiale şi a modului de utilizare a fondurilor fixe. In acest scop: a) organizează procesul de aprovizionare tehnico-materială şi intervine operativ în vederea preîntâmpinării întreruperilor ce pot apărea în fluxul aprovizionării, evitării imobilizărilor şi redistribuirea resurselor materiale, precum şi a stocurilor disponibile din economie; b) aprovizionează prin reţeaua proprie de întreprinderi, baze, depozite, materiale de uz general în cantităţi nevagonabile, prospectînd nevoile beneficiarilor pentru astfel de produse, constituie în aceste unităţi stocuri de intervenţie pentru produse şi sortimente specifice consumatorilor din fiecare zonă; c) stabileşte normele şi normativele de consum şi de stoc din planul de stat, colaborînd în acest scop cu Comitetul de Stat al Planificării, ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat; aprobă normele de consum din competenţa sa şi efectuează controale asupra elaborării normelor de consum şi de stoc din competenţa ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, centralelor şi întreprinderilor; controlează aplicarea normelor de consum şi de stoc, luînd măsuri eficiente pentru respectarea acestora; d) participă, împreună cu Comitetul de Stat al Planificării, ministerele, celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, la elaborarea planului de aprovizionare tehnico-materială, conform competenţelor ce-i revin; e) coordonează activitatea de producţie şi circulaţie a ambalajelor în economie, iniţiază măsuri şi programe pentru realizarea unor ambalaje corespunzătoare exigenţelor pieţei, ridicarea calitativă a modului de prezentare şi desfacere a produselor; elaborează, cu consultarea ministerelor şi altor organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, normative referitoare la circulaţia, recuperarea şi utilizarea ambalajelor; f) îndrumă şi controlează dezvoltarea producţiei de înlocuitori şi extinderea introducerii acestora în consum, în vederea economisirii materiilor prime şi materialelor deficitare şi a reducerii importurilor; g) coordonează activitatea de optimizare a transporturilor materialelor de masă, colaborînd în acest scop cu Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale admi nistraţiei de stat, furnizoare şi beneficiare, stabilind zonele de aprovizionare a consumatorilor de la sursele cele mai apropiate; stabileşte sau propune măsuri cu privire la extinderea containerizării şi paletizării mărfurilor în transporturi, precum şi în depozitare şi manipulare; h) iniţiază măsuri pentru organizarea bazelor de producţie a materialelor de masă, astfel amplasate incit să asigure o circulaţie optimă a acestor produse între producători şi consumatori ; i) rezolvă neînţelegerile precontractuale în concordanţă cu obiectivele şi sarcinile rezultate din planul de stat, în cazurile în care ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, furnizoare şi beneficiare, nu cad de acord între ele cu privire la problemele legate de definitivarea programelor şi desfășurătoarelor de livrări , pentru probleme la care ministerele interesate, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, nu sunt de acord cu decizia Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, acestea se pot adresa Consiliului de Miniştri; j) exercită controlul asupra îndeplinirii de către întreprinderi, centrale, alte unităţi economice, ministere şi alte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, precum şi de către coordonatorii de balanţe a sarcinilor ce le revin cu privire la elaborarea şi echilibrarea balanţelor, încheierea şi executarea contractelor economice, desfăşurarea întregului proces de aprovizionare tehnico-materială; k) exercită controlul în întreaga economie asupra folosirii în condiţii de siguranţă a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor şi celorlalte fonduri fixe, exploatării, întreţinerii şi reparării corespunzătoare a acestora şi înzestrării cu piese de schimb ; propune măsuri pentru încărcarea raţională a utilajelor şi redistribuirea celor nefolosite sau slab încărcate la alte unităţi economice; l) controlează modul în care centralele, întreprinderile şi celelalte unităţi economice îndeplinesc obligaţiile ce le revin cu privire la dotarea, menţinerea în stare de funcţionare, întreţinerea şi repararea aparaturii de măsură, control şi automatizare ; m) verifică în unităţile economice modul de organizare a pregătirii şi perfecţionării cadrelor calificate necesare pentru exploatarea, întreţinerea şi repararea corespunzătoare a utilajelor, instalaţiilor şi celorlalte fonduri fixe ; n) dă acordul de omologare, din punct de vedere al asigurării funcţionării în condiţii de siguranţă a cazanelor de aburi şi similare, recipientelor sub presiune, instalaţiilor de ridicat, precum şi a aparatelor consumatoare de combustibil şi execută controlul tehnic al acestor instalaţii în vederea autorizării funcţionării lor sau a interzicerii funcţionării în cazul în care nu prezintă siguranţă ; acordă autorizaţii întreprinderilor care construiesc, montează, repară, controlează şi folosesc astfel de instalaţii, precum şi pentru personalul care efectuează lucrări de sudare sau asigură funcţionarea instalaţiilor ; o) elaborează şi prezintă propuneri privind perfecţionarea continuă a sistemului şi cadrului organizatoric al aprovizionării tehnico-materiale în economie, emite, potrivit legii, indicații de specialitate în domeniul său de activitate. Art. 46. — Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe ia, potrivit legii, cu consultarea ministerelor, celorlalte organe centrale și locale ale administrației de stat, decizii obligatorii cu privire la : sistemul de normare a consumurilor şi stocurilor; sistemul de organizare a aprovizionării tehnicomateriale şi a reţelelor de baze ; utilizarea rezervelor la dispoziţia sa din balanţele materiale ; stabilirea priorităţilor în contractare, în fixarea termenelor de livrare, în redistribuirea de stocuri, adaptarea corespunzătoare a unor contracte încheiate, în cazul în care lipsa de resurse materiale periclitează îndeplinirea unor sarcini de importanţă deosebită pentru economia naţională, situaţii în care părţile vor pune de acord contractul cu decizia comunicată , interzicerea aprovizionării şi livrărilor precum şi reducerea importurilor în cazurile în care constată posibilitatea folosirii de înlocuitori, stocuri nejustificate, utilizări neraţionale, risipă şi pierderi. Art. 47. — Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe aplică, prin împuterniciţii săi, potrivit legii, sancţiuni contravenţionale în cazurile de abateri de la disciplina de plan de aprovizionare şi contractuală, folosire neraţională a utilajelor şi instalațiilor, exploatare, întreținere sau reparare necorespunzătoare a acestora, la termenele prescrise prin normative, precum și pentru alte abateri de la prevederile prezentei legi. C. Atribuțiile ministerelor, celorlalte organe centrale și locale ale administrației 77 de stat Art. 48. — în domeniul gospodăririi judicioase a fondurilor fixe, ministerele, celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat răspund de asigurarea cadrului organizatoric și a condițiilor materiale necesare pentru ca proiectarea, executarea şi punerea în funcţiune, precum şi exploatarea, întreţinerea şi repararea fondurilor fixe să se realizeze în condiţii de eficienţă economică maximă şi în deplină siguranţă de funcţionare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, în acest scop : a) stabilesc sarcini de plan pe centrale industriale, alte unităţi cu statut de centrală şi celelalte organizaţii economice direct subordonate, astfel încît să se asigure încărcarea optimă a capacităţilor de producţie în condiţiile folosirii raţionale şi în deplină siguranţă de exploatare a fondurilor fixe, a respectării normativelor tehnice privind întreţinerea şi repararea acestora, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor necesare; b) elaborează şi imbunătăţesc sistematic normativele tehnice cu caracter republican şi departamental, obligatorii pentru toate unităţile din economie cu profilul de activitate respectiv, privitoare la întreţinerea şi repararea principalelor categorii de fonduri fixe specifice ramurii a cărei activitate o coordonează, în scopul asigurării funcţionării acestora la parametrii proiectaţi pe întreaga durată de serviciu şi exercită îndrumarea şi controlul permanent asupra aplicării acestor normative. Art. 49. — în domeniul aprovizionării tehnico-materiale, ministerele, celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat au următoarele atribuţii principale : a) asigură resursele necesare economiei la produsele pentru careunităţile în subordine sunt coordonatori de balanţe şi la celelalte produse ce se fabrică de unităţile proprii, precum şi baza tehnico-materială a sarcinilor de plan ce le revin ; b) elaborează şi aprobă, potrivit competenţelor legale, norme şi normative de consum şi de stoc cu fundamentare tehnicoeconomică ; c) organizează şi îndrumă acţiunea de încheiere a contractelor economice de către unităţile în subordine şi rezolvă, potrivit legii, neînţelegerile precontractuale ; d) urmăresc, iau măsuri şi raportează asupra realizării aprovizionării tehnico-materiale, balanţelor şi normelor de consum şi de stoc, încheierii şi executării contractelor economice, reali- zării programelor de asimilare a produselor noi şi de reproiectare a produselor depăşite ca nivel tehnic ; e) iau măsuri pentru preîntîmpinarea imobilizărilor nejustificate în stocuri şi pentru redistribuirea operativă a stocurilor disponibile, aprobă, în cazuri temeinic justificate, consumarea stocurilor de siguranţă pentru centralele şi întreprinderile direct subordonate, în limitele competenţelor legale ; f) organizează şi controlează activitatea unităţilor în subordine în domeniul producţiei şi circulaţiei ambalajelor, preambalării, paletizării şi containerizării produselor. Art. 50 .— Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, împreună cu ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, exercită controlul sistematic asupra modului în care se respectă procesele tehnologice stabilite la instalaţii complexe şi produse de importanţă deosebită. Art. 51. - Ministerul Finanţelor şi băncile finanţatoare colaborează cu Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, cu ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, interesate, la elaborarea şi îmbunătăţirea periodică a normativelor de determinare a stocurilor; de asemenea controlează şi propun măsuri privind modul în care se aplică şi se respectă normele şi normativele de stoc, se gospodăresc mijloacele materiale de către unităţile economice, se asigură preîntîmpinarea formării stocurilor supranormative şi readucerea în circuitul economic a stocurilor disponibile. Băncile finanţatoare verifică, în cadrul lucrărilor de planificare financiară a întreprinderilor, modul în care — la stabilirea necesarului de fonduri — au fost respectate dispoziţiile legale privitoare la calcularea normelor de stoc şi normativelormijloacelor circulante. C. Atribuțiile centralelor Art. 52. — In domeniul gospodăririi fondurilor fixe, centralele industriale și celelalte unităţi asimilate acestora au următoarele atribuţii principale : a) asigură proiectarea, realizarea şi exploatarea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, a celorlalte fonduri fixe în condiţii de eficienţă economică şi deplină siguranţă în procesul de producţie, stabilind sarcinile de producţie pe unităţile componente, astfel încît să realizeze încărcarea optimă a capacităţilor de producţie, precum şi întreţinerea şi repararea corespunzătoare a acestora ; b) asigură îndrumarea şi controlul unităţilor componente în ceea ce priveşte respectarea strictă a tehnologiilor stabilite şi aprobă, conform competenţelor legale, perfecţionările tehnologice la instalaţii de importanţă deosebită ; c) elaborează şi îmbunătăţesc normativele tehnice de exploatare, întreţinere şi reparaţii a fondurilor fixe pentru care nu sunt elaborate normative cu caracter republican sau departamental ; controlează sistematic modul de aplicare a normativelor de reparaţii, precum şi modul în care se efectuează exploatarea şi repararea principalelor instalaţii din dotarea unităţilor componente, fiind răspunzătoare de funcţionarea lor în condiţii de deplină siguranţă. Art. 53. — în domeniul aprovizionării tehnico-materiale şi desfacerii produselor, centralele industriale şi celelalte unităţi asimilate acestora au următoarele atribuţii principale : a) asigură pe baza activităţii de prospectare, prin contractele pe care le încheie, aprovizionarea ritmică cu materii prime, materiale, combustibil, energie, utilaje, piese fie schimb şi ambalaje necesare îndeplinirii sarcinilor de plan ce le revin, precum şi portofoliul de comenzi şi desfacerea continuă a producţiei ; b) echilibrează balanţele materiale la care sunt coordonatori şi asigură realizarea acestora, prevăzînd rezerve de plan corespunzătoare ; c) elaborează şi, după caz, aprobă norme de consum şi de stoc din competenţa lor; iau măsuri pentru respectarea consumurilor normate, asigurînd folosirea judicioasă a materiilor prime și materialelor, extinderea utilizării materialelor indigene înlocuitoare, valorificarea deșeurilor, recuperarea ambalajelor refolosibile ; d) dimensionează judicios stocurile, luînd măsuri pentru preîntîmpinarea formării de stocuri supranormative şi pentru lichidarea celor deja formate ; e) asigură dezvoltarea activităţilor de cercetare, creaţie, proiectare şi producere a ambalajelor şi materialelor pentru ambalare, din cadrul unităţilor componente ; f) rezolvă, potrivit legii, neînțelegerile precontractuale. Centralele de desfacere îndeplinesc atribuțiile prevăzute în prezentul articol pentru centralele industriale, corespunzător sarcinilor şi răspunderilor ce le revin în calitate de coordonatori de balanţe, întreprinderilor si celorlalte unităţi 7 f economice Art. 54. — In domeniul gospodăririi fondurilor fixe, întreprinderile şi celelalte unităţi economice au următoarele atribuţii principale : a) asigură funcţionarea continuă, încărcarea completă, întreţinerea şi repararea fondurilor fixe, potrivit prescripţiilor tehnice ; asigură utilităţile necesare (energie electrică, apă industrială, aer comprimat, abur etc.) la parametrii stabiliţi ; răspund de ţinerea corectă a evidenţei capacităţilor de producţie ; b) dotează maşinile, utilajele şi instalaţiile cu aparatură de măsură, control, reglare şi automatizare prevăzută în documentaţii şi ia măsurile necesare pentru menţinerea acesteia în stare de funcţionare la precizia prescrisă. Se interzice darea în exploatare a instalaţiilor şi liniilor tehnologice care nu sunt dotate cu aparatură de măsură, control şi automatizare prevăzută în proiecte ; c) pregătesc din timp personalul necesar pentru exploatarea, întreţinerea şi repararea fondurilor fixe şi asigură îndrumarea tehnică corespunzătoare a proceselor de producţie de către sefi, desef de instalaţii şi maiştri, dotarea locurilor de muncă cu instrucţiuni tehnice specifice în scopul desfăşurării ritmice a producţiei, prevenirii avariilor şi accidentelor ; d) uzinele constructoare şi furnizoare de utilaje, instalaţii şi aparatură de măsură şi control au obligaţia de a amenaja, pentru produsele de serie, standuri în vederea verificării realizării parametrilor proiectaţi, pentru utilajele unicate şi instalaţiile complexe şi vor efectua probele prevăzute în documentaţiile tehnice ; e) organele de conducere colectivă au obligaţia de a lua măsuri pentru respectarea regimului de lucru prevăzut de tehnologia de fabricaţie, a prescripţiilor tehnice în legătură cu utilizarea şi întreţinerea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor şi pentru executarea la timp şi de calitate a lucrărilor de revizii şi reparaţii în conformitate cu normativele tehnice în vigoare. Art. 55. — în domeniul aprovizionării tehnico-materiale şi desfacerii produselor, întreprinderile şi celelalte unităţi economice au următoarele îndatoriri principale : a) răspund de dimensionarea judicioasă a necesarului de materii prime, materiale, utilaje şi alte produse, pe baza sarcinilor de producţie, a normelor de consum şi de stoc şi urmăresc sistematic realizarea aprovizionării, luînd măsurile necesare pentru desfăşurarea ritmică a acestei activităţi ; b) asigură încheierea contractelor economice de aprovizionare şi desfacere în cadrul competenţelor aprobate de centrală, răspund de realizarea şi livrarea ritmică a producţiei, în cantităţile, sortimentele şi la termenele stabilite prin contractele încheiate direct sau de către centrală ; c) aplică normele şi normativele de consum şi de stoc stabilite, luînd măsuri pentru reducerea continuă a consumurilor specifice, prin perfecţionarea produselor, a tehnologiilor de fabricaţie, asimilarea de noi produse cu parametri ridicaţi, fără afectarea calităţii produselor, răspund de imobilizările în stocuri supranormative şi de valorificarea imediată a stocurilor disponibile ; d) răspund de gospodărirea judicioasă a materiilor prime, materialelor şi ambalajelor de care dispun, introducerea de înlocuitori pentru materialele deficitare şi prelucrarea deşeurilor, luînd măsuri pentru eliminarea pierderilor şi risipei, organizează activitatea de depozitare a produselor, în scopul asigurării unei conservări corespunzătoare a acestora şi a evitării pierderilor ; e) organizează, în colaborare cu centralele respective, activitatea de „service" pentru produsele fabricate; participă la expoziţii, tîrguri şi la organizarea reclamei produselor din profilul de activitate. CAPITOLUL VIII DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII Art. 60. — Consiliul de Miniştri stabileşte obiectivele şi priorităţile privind punerea în valoare a resurselor de materii prime şi materiale ale ţării, elaborează orientări în ceea ce priveşte consumul de combustibili, adoptă hotărîri şi dispoziţii concrete pentru gospodărirea raţională a materiilor prime şi utilizarea deplină a fondurilor fixe şi, pe baza legii planului de stat, stabileşte sarcinile de plan privind aprovizionarea tehnico-materială pe ministere, celelalte organe centrale şi locale ale administrației de stat. Art. 61. — încălcarea obligațiilor prevăzute în prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, administrativă sau penală. Consiliul de Miniştri va stabili faptele care constituie contravenții la prevederile prezentei legi și sancțiunile corespunzătoare. Art. 62. — Se recomandă unităţilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti ca finind seama de prevederile prezentei legi, prin adaptarea la forma lor organizatorică şi specificul activităţii, să stabilească reglementări corespunzătoare. Art. 63. — Pentru instalaţiile care la data publicării prezentei legi se află în stare de funcţiune dar nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezenta lege, ministerele, celelalte organe, centrale şi locale ale administraţiei de stat vor prezenta Consiliului de Miniştri, în termen de 90 zile de la publicarea ei, propuneri de măsuri şi termene pentru remedierea deficienţelor şi asigurarea funcţionării lor normale. Art. 64. — Dispoziţiile legii de faţă intră în vigoare la 90 zile după publicarea ei. Pe aceeaşi dată se abrogă Decretul nr. 260/ 1952 privind organizarea şi funcţionarea aprovizionării tehnicomateriale şi a desfacerii produselor industriale, precum şi orice alte dispoziţii contrare. eUVINTUL NOU F. Alte atribuții : Art. 56. — Organizaţiile şi întreprinderile de proiectare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, liniilor tehnologice, uzinelor şi combinatelor au îndatorirea să adopte soluţii constructive, optime din punct de vedere tehnicoeconomic, care să permită funcţionarea acestora în condiţii de siguranţă, să prevadă în documentaţiile tehnice, verificările şi încercările ce trebuie efectuate în uzine şi pe şantiere pentru controlul parametrilor de siguranţă în funcţionare şi piese de rezervă importante şi să acorde, la cererea beneficiarilor, asistenţa tehnică necesară , să elaboreze instrucţiuni tehnice pentru exploatarea, întreţinerea, revizia periodică şi repararea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, precum şi pentru calificarea necesară a personalului de exploatare. Art 57 — Furnizorul general şi întreprinderile constructoare de maşini, utilaje şi instalaţii au obligaţia să asigure respectarea documentaţiilor de proiectare, tehnologice şi de control tehnic ; să acorde la cererea beneficiarilor asistenţa tehnică necesară ; să urmărească în mod sistematic comportarea în exploatare a produselor livrate, organizînd activitatea de „service"; răspund pentru pagubele generate de avariile produse din vina lor. întreprinderile prestatoare de servicii care nu realizează obligaţiile ce le revin în conformitate cu contractele încheiate sau normele stabilite răspund potrivit legii. Art. 58. — întreprinderile și celelalte unități economice furnizoare de energie electrică, termică, de apă, gaze și alte utilități, din culpa cărora se produc întreruperi accidentale în aliimentarea consumatorilor sau în nerespectarea parametrilor de calitate stabiliţi în normativele în vigoare, potrivit gradului de siguranță prevăzut în proiect pentru categoria respectivă de consumatori, suportă pagubele produse beneficiarilor din această cauză. Art. 59. — Comisiile de recepție a obiectivelor de investiţii, constituite în conformitate cu prevederile legale, au îndatorirea să verifice modul în care au fost respectate prevederile din documentaţiile tehnice la execuţia lucrărilor de construcţii-montaj şi să nu avizeze punerea în funcţiune a capacităţilor de producţie, dacă acestea nu corespund proiectelor. Pentru neefectuarea recepţiei în termen şi de bună calitate, comisiile de recepţie răspund potrivit legii. Pag. 3 FOTBAL DIVIZIA C Forestierul Tîrgu Secuiesc performera etapei în etapa a IX-a a diviziei C la fotbal, seria a ,XII-a. Forestierul Tîrgu Secuiesc a realizat o performanţă deosebită, reuşind să învingă în deplasare, echipa Viitorul Gheorgheni, care nu mai cedase pe teren propriu, timp de doi ani de zile. Autorii acestei frumoase victorii, s-au impus printr-un joc organizat, inspirat din punct de vedere tactic, acţionînd în funcţie de cerinţele jocului şi de riposta dată de adversar. In prima repriză, forestierii au atacat mai mult, au şutat des şi precis la poartă, reuşind să-şi conducă adversarul prin golul inscris de Kelemen (min. 8). In partea a ll-a a întîlnirii Viitorul a forţat nota jocului, sperînd în golul egalizator, dar oaspeţii se apără organizat şi ferm, iniţiind în acelaşi timp contraatacuri deosebit de periculoase, cărora apărarea echipei gazdă le-a făcut cu greu faţă. Din minutul 6L forestierii au jucat în 10 oameni, Fazakas fiind eliminat pe motiv că a ţinut prea mult mingea la o aruncare de la tuşă! Decizia arbitrului ni s-a părut de-a dreptul bizară. Cu tot acest handicap, forestierii au reuşit menţinerea printr-o exemplară mobilizare şi dăruire în joc. Întîlnirea dintre Carpaţi Braşov şi Oltul Sfîntu Gheorghe disputată la Miercurea Ciuc (terenul din Sfîntu Gheorghe fiind suspendat) a oferit un spectacol fotbalistic de slabă calitate, jucătorii ambelor formaţii comportîndu-se lamentabil, sub nivelul cerinţelor unor fotbalişti de divizia C. A surprins mai ales, calitatea submediocră a fotbalului practicat de textilişti, mai ieri-alaltăieri, cu veleităţi de promovare în divizia B. Dar, se vede treaba, că acolo unde îşi face loc indisciplina, atît la antrenamente cit şi în viaţa particulară a jucătorilor, iar indicaţiile antrenorului nu sunt aplicate pe terenul de joc, rezultatele nu pot fi decit negative. In întîlnirea de duminică, jucătorii textilişti au avut lungi perioade de dominare teritorială, dar atacurile lor, la întîmplare, stereotipe, lipsite de incisivitate, n-au ameninţat — cu adevărat — poarta adversarului, decît în puţine rînduri. Năpustindu-se orbeşte în atac, echipa a rămas descoperită în apărare, permiţînd jucătorilor braşoveni să înscrie de două ori în repriza a II-a, pe contraatac. Scor final, 2—0 (0—0). Nu putem încheia aceste rînduri fără a aminti deeliminarea lui Goya (minutul 22) pentru repetate vociferări pe terenul de joc, la care s-a adăugat riposta la provocările jucătorului Titesz, din echipa adversă. Acest handicap suportat de textilişti a facilitat, desigur, victoria neaşteptată a braşovenilor. Deşi a pierdut întîlnirea cu Torpedo Zărneşti — scor 1—2 (1—1) — formaţia Carpaţi, Covasna s-a comportat mulţumitor în deplasare, înfrîngerea suferită datorîndu-se în primul rînd lipsei de experienţă a echipierilor ei, la care se adaugă forţa de joc superioară a adversarului întîlnit. Repriza I s-a desfăşurat sub semnul echilibrului dintre cele două combatante, oaspeţii reuşind să deschidă scorul în minutul 28, prin Zagoni, la o greşeală a fundaşului zărneştean — Toiu.Gazdele egalează, în minutul 43, prin Olteanu. Repriza a II-a începe cu atacuri debordante ale jucătorilor localnici, care înscriu golul victoriei, în minutul 63, prin Moldovan. Pina la sfîrşitul partidei nu se mai întîmplă nimic deosebit, ambele echipe părînd mulţumite de rezultat. Aşadar, o duminică fotbalistică cu satisfacţii oferite numai de forestierii din Tîrgu Secuiesc. TANASE COPREAN Rezultatele etapei a IX-a din 24 octombrie 1971 în etapa de duminică s-au înregistrat următoarele rezultate : Minerul Maercurea-Ciuc — Textila Odorfaeiu Secuiesc 0—1; Minerul Bălan — Metrom Braşov 0—0 ; Politehnica Braşov — Unirea Cristuru Secuiesc 3—1; Oltul Sfîntu Gheorghe —■ Carpati Braşov 0—2; Torpedo Zărneşti — Carpaţi Covasna 2—1; Tractorul Braşov — Colorom Codlea 6—0; Viitorul Gheorghieni — Forestierul, Tîrgu Secuiesc 0—1.' Clasamentul 1.Tractorul Braşov9 6 3 0 27— 4 15 2.Metrom Braşov9 6 2 1 20— 5 14 3.Politehnica Braşov9 5 2 2 17— 9 12 4.Textila Odorheiu Secuiesc9 4 4 1 12— 7 12 5.Torpedo Zărneşti9 4 4 1 12— 7 12 6.Carpaţi Covasna9 4 1 4 13—139 7.Oltul Sfîntu Gheorghe9 3 3 3 13—139 8.Viitorul Gheorghieni9 2 4 3 10—138 9.Forestierul Tîrgu Secuiesc9 2 4 3 5—158 10.Unirea Cristuru Secuiesc9 3 1 5 10—117 11.Carpaţi Brașov9 3 1 5 12—187 12.Minerul Bălan9 1 4 4 4—116 13.Minerul Miercurea-Ciuc9 1 2 6 0—174 14.Colorom Codlea9 11 7 4—223 Etapa viitoare din 31 octombrie Oltul Sfîntu Gheorghe — Forestierul Tîrgu Secuiesc; Carpaţi Covasna — Minerul Miercurea-Ciuc ; Politehnica Braşov — Carpaţi Braşov; Minerul Bălan — Viitorul Gheorghieni; Colorom Codlea — Unirea Cristuru Secuiesc; Textila Odorheiu Secuiesc — Torpedo Zărneşti, Tractorul Braşov — Metrom Braşov, GH. BRIOTA ,TC 3 ma c 3nc3ai 11=3 aaaaerar D0 DD DD0 Q0 D D D D DD D D Campionatul judeţean de tenis de masă Sala „Forestierul" din Tîrgu Secuiesc a găzduit în zilele de 23 şi 24 octombrie campionatul judeţean individual — seniori şi senioare — la tenis de masă. Competiţia desfăşurata în sistem eliminatoriu, a întrunit reprezentanţii asociaţiilor sportive „Voinţa", „Autosport“, Liceul nr. 1, „Oltul" toate din Sf. Gheorghe, „Venus" Zăbala, „Carpaţi" Covasna, F.C. „Secuiana" Tîrgu Secuiesc şi „Avîntul" Sîntionlunca. La băieţi titlul de campion judeţean i-a revenit lui Turnezi András de la F.C. „Secuiana" Tîrgu Secuiesc, care a dispus în finală cu 2—0 (21—18, 21—17) de Deák Lajos de la „Avîntul" Sîntionlunca. Pe locurile 3 şi 4 s-au clasificat în ordine, Szima Jenő („Voinţa" Sfîntu Gheorghe) şi Szász György („Autosport" Sfîntu Gheorghe). La fete, clasamentul se prezintă astfel : locul 1 Barabás Anna (F.C. „Secuiana" Tîrgu Secuiesc — campioană judeţeană, locul 2 Dudescu Ruxandra, locul 3 Rosner Clara (ambele de la „Venus" Zăbala) locul 4 Kádár Ibolya (F.C. „Secuiana" Tîrgu Secuiesc). Făcînd o analiză a competiţiei, putem spune că nu s-a ridicat la nivelul importanţei ei. Nivelul tehnic a fost în general slab, numai Turoczi şi Szima arătîndu-se jucători valoroşi, posesori aitehnicii tenisului de masă modern, dar nici ei îndeajuns de antrenaţi. O altă carenţă a constituit-o lipsa de experienţă competiţională necesară unor astfel de concursuri de anvengură. De asemenea, numărul mic de participanţi (20 de băieţi şi 5 fete), la care a contribuit şi întîrzierea jucătorilor, de la „Giucaşul" întorsura Buzăului (excluşi din competiţie) şi neprezentarea asociaţiei „Victoria" din Sfîntu Gheorghe. Avînd în vedere lipsurile semnalate, comisia judeţeană de tenis de masă va trebui să ia măsuri concrete şi eficiente în vederea îmbunătăţirii acestei ramuri sportive. LIVIU BRIOTA D D a o DD a a Q ao Da oo D a Do £=31=3 C=31=3 CU €=3 1=3 C=1 1=3 £=3 CD CD CD CD £=2 1=3 Emn 0 Q D D D0 D0