Cuvîntul Nou, decembrie 1971 (Anul 4, nr. 500-526)
1971-12-04 / nr. 503
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 503 SÎMBATA, 4 decembrie 1971 4 pagini 30 bani ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU S-A SĂRBĂTORIT IERI JUBILEUL DE 50 DE ANI DE EXISTENŢĂ A UZINEI DE AUTOCAMIOANE DIN BRAŞOV Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Una din importantele întreprinderi constructoare de maşini, nu numai ale Braşovului, dar şi ale ţării Uzina de autocamioane, a sărbătorit ieri, 3 decembrie, jubileul linei jumătăţi de secol de prodigioasă existenţă. Cu prilejul festivităţii, miile de muncitori, ingineri şi tehnicieni au avut bucuria de a-l avea din nou in mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Moment fericit pentru harnicul colectiv de aici de a-şi exprima sentimentele de dragoste şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului, de a raporta succesele dobindite in înfăptuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună dreptate cincinalul construcţiilor de maşini. Aniversarea a prilejuit totodată un bilanţ al etapei parcurse de la înfiinţare şi pînă astăzi, al marilor înfăptuiri obţinute sub conducerea partidului în anii socialismului. In vizita la Braşov, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, Maxim Berghianu şi Dumitru Popescu. La sărbătoarea constructorilor de autocamioane iau parte numeroşi f nşti muncitori, ingineri şi tioieri ai uzinei, astăzi pensionari, sau cărora în decursul anilor le-au fost încredinţate munci de răspundere în activul de partid şi de stat, muncitori şi tehnicieni de la Uzinele de tractoare, de la „Metrom“ de la alte mari întreprinderi de renume din centrul industrial Braşov, aniversarea întreprinderii fiind o sărbătoare a tuturor braşovenilor, a întregii ramuri a construcţiilor de maşini, încă de la intrarea în judeţ, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt salutaţi de tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, au venit în întîmpinare un mare număr de oameni ai muncii. Toţi cei prezenţi fac oaspeţilor o primire deosebit de călduroasă. Se ovaţionează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general, pentru prosperitatea patriei noastre scumpe — Republica Socialistă România. Pină la porţile uzinei sărbătorite — la Predeal, la Timiş, la Drrste —, mulţimea salută cu bucurie trecerea coloanei oficiale. La intrarea în întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întimpinaţi de Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Cîrţină, prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, directorul general al centralei industriale de autocamioane şi tractoare, director general al uzinei, Pavel Ştefan, secretar al Consiliului Central al U.R.S.R., de reprezentanţi ai conducerii întreprinderii şi un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Populaţia muncitoare a uzinei ovaţionează îndelung, aplaudă, scandează „Ceauşescu — P.C.R.“. Tineri în salopete albastre înconjoară cu dragoste pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi; un grup de fete înmînează buchete de flori. Buchete de flori oferă şi pionierii, viitorii muncitori, tehnicieni, ingineri ai industriei braşovene. Creată în 1921 sub denumirea de „Fabrica românească de locomotive şi vagoane“, actuala unitate industrială pentru producţia de autocamioane s-a făcut cunoscută îndeosebi în ultimul sfert de veac, cîştigîndu-şi un binemeritat renume nu numai în ţară, dar şi peste hotare, autocamioanele pur(Continuare în pag. a 2-a) Dragi tovarăşi, Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarăşul Maurer şi pentru ceilalţi tovarăşi de a lua parte la aniversarea împlinirii a 50 de ani de la înființarea uzinei , eveniment important din istoria întreprinderii dumneavoastră, a minunatului ei colectiv. Doresc să vă adresez cu acest prilej, dumneavoastră, tuturor muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Miniștri, la care adaug salutul meu personal. (Aplauze puternice, prelungite). în cei 50 de ani de existență, uzina dumneavoastră a parcurs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai puternice uzine constructoare de mașini din România, cu un colectiv de peste 15 000 de salariaţi. După cum cunoaşteţi, în această perioadă în uzină s-au produs multe maşini şi utilaje. Mica expoziţie pe care am văzut-o astăzi reaminteşte tot ceea ce întreprinderea a produs mai important în anii de cînd a fost creată , se arată cum a crescut, cum s-a dezvoltat acest minunat colectiv de oameni ai muncii cu o înaltă calificare pînă la realizarea autocamionului românesc de astăzi, ce se bucură de o bună apreciere, atît în ţară, cît şi în străinătate. (Aplauze prelungite). Vizitînd unele sectoare noi ale uzinei mi-a făcut o deosebită plăcere să constat că se introduce cu fermitate tehnica avansată, mecanizarea, automatizarea proceselor de producţie, ceea ce contribuie mult la ridicarea nivelului general al producţiei, la îmbunătăţirea continuă a calităţii camionului românesc. Dacă am compara cum arăta uzina cu trei-patru ani în urmă şi cum arată astăzi, am putea spune că ea a suferit transformări radicale în această direcţie. Desigur, nu s-ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut , dar rezultatele obţinute în ultimii doi-trei ani pe acest drum al modernizării uzinei dovedesc că avem aici un colectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aș dori să exprim convingerea mea, a conducerii de partid, că în următorii doi-trei ani uzina de camioane va deveni una din cele mai moderne întreprinderi de construcţii de maşini din România. Vă urez din toată inima să atingeţi acest nivel în cel mai scurt timp. (Aplauze puternice, orale). Aţi obţinut an de an rezultate de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut l-aţi realizat în bune condiţiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al actualului cincinal în care uzina dumneavoastră urmează să producă un nou camion modern — de asemenea se realizează şi chiar se depăşeşte cu un anumit procent, înţeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu asigurarea producţiei, şi dezvoltarea şi dotarea ei, de aceea consider că rezultatele pe acest prim an al cincinalului sînt bune, cu toate că ele nu sînt încă pe măsura acestui puternic colectiv. Am convingerea că în următorii patru ani ai cincinalului veţi obţine asemenea rezultate încît, la sfîrşitul anului 1975, prevederea înscrisă în plan, de a ajunge la circa 38 000 de camioane, să o depăşiţi cu cel puţin cîteva mii de camioane. Există toate posibilităţile pentru aceasta, iar construcţiile pe care le realizaţi acum vor permite să se producă mult mai mult decît este prevăzut în plan. De aceea, felicitîndu-vă pentru rezultatele bune obţinute pînă acum, pentru realizarea cu succes a sarcinilor din primul an al cincinalului, vă urez, totodată, să încheiaţi cincinalul actual cu realizări mult mai mari. (Aplauze puternice). Pe toţi ne bucură faptul că acest colectiv închegat, de înaltă calificare, desfăşoară o activitate cu rezultate bune, că în toate domeniile de activitate — al producţiei, productivităţii muncii, al calităţii — obţine an de an realizări tot mai însemnate. Dar, — deşi sîntem la o sărbătoare şi de obicei cu asemenea prilejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afirma că nu mai există, totuşi, o serie de deficienţe care trebuie înlăturate. Este necesar să se aibă în vedere ca în următorii ani să se aducă astfel de îmbunătăţiri producţiei uzinei încit autocamionul românesc să poată concura cu orice camion modern similar existent pe piaţa internaţională. Eu cred că sarcina nu este prea grea, ţinînd seama de dotarea uzinei şi mai cu seamă de valoarea colectivului ei de muncitori, tehnicieni şi ingineri în stare să răspundă în mod corespunzător cerinţelor progresului continuu al uzinei şi, prin aceasta, şi al economiei noastre naţionale. De aceea, este necesar ca întreg colectivul de cercetători, tehnologi, muncitori să acţioneze în strînsă colaborare pentru a lichida rapid deficienţele care mai există şi pentru a ridica în continuare nivelul tehnic al producţiei din uzina dumneavoastră. In al doilea rînd, doresc să arăt că s-au obţinut rezultate bune — mai cu seamă în ultimii doi ani — pe linia autodotării. Aveţi, în această privinţă, un program bun pînă în 1975. Dar şi în legătură cu aceasta ar trebui să spunem că sînteţi, de fapt abia la început, cu atît mai mult cu cît uzina dumneavoastră a produs la un moment dat şi maşini-unelte, deci are o experienţă în această direcţie; producerea utilajelor necesare uzinei nu se poate realiza decît de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să se acorde mai multă atenţie dezvoltării sectorului de autodotare, creării de maşini-unelte, de maşini-agregat nu numai pentru nevoile uzinei, ci şi pentru necesităţile altor întreprinderi din România. Cu timpul — şi aş dori ca acest timp să nu fie prea îndepărtat — va trebui să participăm şi la export cu această producţie de înaltă tehnicitate, care este cea mai căutată, mai competitivă şi mai rentabilă pe piaţa internaţională. Consider că şi în această direcţie colectivul dumneavoastră este capabil să realizeze în scurt timp programul ce îi revine, chiar să-l depăşească. Aş dori din toată inima să obţineţi pe acest drum realizări mult mai mari decît prevederile stabilite în plan. (Aplauze prelungite). Nu aş dori să vorbesc pe larg de productivitatea muncii, de economii, de reducerea consumurilor de metal şi de materiale ; aceste probleme trebuie să ne preocupe zilnic. De aceasta depinde creşterea producţiei cu un preţ de cost cît mai redus, cu cheltuieli cît mai mici, sporirea beneficiilor întreprinderii, sporirea contribuţiei la creşterea venitului naţional, la crearea resurselor necesare pentru dezvoltarea în continuare a economiei şi pentru ridicarea nivelului de viaţă al întregului nostru popor. în această privinţă, în uzina dumneavoastră sunt încă rezerve însemnate şi trebuie acţionat pentru punerea lor cît mai deplină în valoare. Cunoaşteţi că actualul plan cincinal cuprinde sarcini mari de dezvoltare a economiei naţionale; producţia industrială urmează să crească într-un ritm anual de 11—12 la sută, iar cea a construcţiilor de maşini într-un ritm mai înalt. Noi am numit actualul cincinal „cincinalul construcţiilor de maşini“, pentru că într-adevăr dorim ca în 1975 construcţia de maşini din România să se ridice la un asemenea nivel, atît din punct de vedere cantitativ, cît mai cu seamă calitativ, încît să poată fi competitivă cu orice producţie similară din orice ţară a lumii. Numai pe această cale industria noastră constructoare de maşini îşi va putea îndeplini marele său rol în înzestrarea şi dotarea economiei naţionale, în asigurarea dezvoltării ei în ritm susţinut, corespunzător cerinţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice mondiale. în cadrul acestui program se înscriu și sarcinile uzinei dumneavoastră, în întreaga economie avem rezultate bune. Anul acesta, sarcinile de plan pe economie sunt depăşite cu aproape două procente; realizările uzinei dumneavoastră sunt însă sub această cifră de depăşire. Așa cum am spus, sper că în următorii patru ani veţi reuşi să vă ridicaţi cel puţin la nivelul depăşirii pe ţară, deşi posibilităţile uzinei dumneavoastră sunt mai mari. Rezultatele economice generale dovedesc că am început noul plan în condiţiuni bune, ceea ce exprimă atît realismul planului cincinal, cît şi posibilităţile industriei noastre, ale muncitorilor şi tuturor oamenilor muncii din România, de a asigura înfăptuirea cu succes a programului elaborat de Congresul al X-lea — program care prevede făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, ridicarea bunăstării şi fericirii întregului popor. (Aplauze prelungite, urale). Cunoaşteţi prevederile din acest cincinal, precum şi măsurile ce se au în vedere pentru ridicarea bunăstării clasei muncitoare, a întregului nostru popor. După cum ştiţi, încă din toamna acestui an, s-a trecut la realizarea măsurilor privind creşterea alocaţiilor pentru copii. Urmează ca, în anul viitor, să trecem la majorarea salariilor — a celor mici, în primul rând — în conformitate cu prevederile cincinalului, la sporirea pensiilor şi, în continuare, să asigurăm ca, pînă la sfîrşitul cincinalului, salariul real să crească cu circa 20 la sută. Sunt prevăzute, de asemenea, măsuri privind îmbunătăţirea producţiei bunurilor de consum în vederea satisfacerii în condiţiuni tot mai bune a nevoilor întregului popor. Se are în vedere realizarea unui volum sporit de locuinţe pentru a asigura satisfacerea cerinţelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ; numai în oraşe vom construi peste 500 000 de apartamente. Totodată, se vor lua o serie de măsuri de reducere a unor preţuri , pe baza scăderii preţurilor de cost. După cum ştiţi, acum cîteva zile Comitetul Executiv a luat hotărîrea de a se reduce cu 18—20 la sută preţurile aparatelor de radio şi televizoare, ceea ce înseamnă, la nivelul anului viitor, o economie pentru populaţie de circa 360—370 milioane de lei; aceasta va influenţa pozitiv asupra bugetului familiilor. Toate aceste măsuri de îmbunătăţire continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă, de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al poporului constituie obiectivul principal al politicii partidului nostru, esenţa făuririi socialismului, a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, care pune în centrul atenţiei omul, bunăstarea şi fericirea lui. (Aplauze prelungite, urale). Ştim că mai avem mult de făcut, că mai sunt o serie de lipsuri, că se mai comit un şir de greşeli. Ne străduim să lichidăm greşelile, să înlăturăm neajunsurile, să facem ca activitatea noastră de construcţie socialistă să se desfăşoare în toate domeniile în condiţiuni cît mai bune. Aceasta presupune participarea tot mai largă a maselor populare — şi în primul rînd a clasei muncitoare — la conducerea întregii activităţi economico-sociale. De altfel acesta este sensul măsurilor adoptate încă de Conferinţa Naţională a partidului din 1967, cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale. Am luat un şir de măsuri în această direcţie, am format organele de conducere colectivă, la care participă nemijlocit reprezentanţii muncitorilor, am ridicat rolul adunărilor generale ca or (Continuare în pag. a 2-a) Bilanţul realizărilor pe 11 luni De la bine, la mai bine ! Activitatea productivă din industria judeţului Covasna, în luna noiembrie 1971 s-a desfăşurat cu aceeaşi intensitate ce a caracterizat de altfel întreaga perioadă de la începutul anului. La majoritatea întreprinderilor, proceselor de producţie li s-au asigurat condiţii normale de desfăşurare, o ritmicitate bună în fiecare decadă, fapt ce a determinat nu numai îndeplinirea ci şi depăşirea planului. în aceste condiţii, realizările suplimentare obţinute peste plan, de la începutul anului 1971, s-au amplificat cu noi şi însemnate valori materiale. Demn de reliefat este faptul că rezultatele economice obţinute de colectivele de muncă din întreprinderi, converg nu numai spre realizări cantitative, ci, şi spre laturile calitative ale activităţilor. S-au înregistrat o serie de îmbunătăţiri, faţă de aceeaşi perioadă a anului 1970, la principalii indicatori de eficienţă. Astfel, productivitatea muncii realizată în cele 11 luni ale anului 1971 este superioară faţă de plan cu 1,1 la sută respectiv cu 934 lei pe salariat, ceea ce reprezintă o creştere de 14 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. S-a folosit mai bine timpul efectiv de lucru, ceea ce a condus la creşterea coeficientului de utilizare la peste 95 la sută, faţă de 94 la sută cît a fost în anul 1970. S-a redus substanţial timpul neutilizat iar în cadrul acestuia timpul nefolosit datorită întreruperilor şi stagnărilor la maşini şi utilaje, ceea ce confirmă progresele realizate pe linia întreţinerii şi utilizării mai complete a echipamentelor mecanice. Merită a fi subliniată munca rodnică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid, cu privire la intensificarea muncii politico-educative reflectată în rezultate economice superioare, în mai buna utilizare a forţei de muncă, în interesul ce se depune la fiecare întreprindere pentru obţinerea unor rezultate cît mai bune. în acest context, valorile materiale obţinute suplimentar în perioada 1. I. — 30 XI. 1971 se cifrează la peste 45 milioane lei producţie globală, fiind concretizate în următoarele principale produse: lignit 16.946 tone, cherestea răşinoase 2.872 mc., ţesături tip bumbac 159.000 m.p., confecţii textile în valoare de 17.120.000 lei, lapte şi produse din lapte 1.045.600 litri, mobilă în valoare de peste 2.071.000 lei şi altele. Industria judeţului Covasna, cît şi celelalte activităţi economice, au păşit în ultima etapă a anului 1971, luna decembrie, perioadă în care trebuie depusă o muncă organizatorică deosebită şi promovată o conducere competentă, la fiecare nivel ierarhic, loc de muncă, secţie, unitate şi întreprindere. în acest final de an, toţi factorii trebuie mobilizaţi pentru a asigura încheierea în bune condiţiuni a primului an din cincinalul 1971—1975, astfel ca planul să fie îndeplinit şi depăşit la fiecare indicator economic, să se realizeze integral angajamentele asumate de judeţ în întrecerea socialistă. Sunt necesare măsuri concrete, acţiuni deosebite, în special la întreprinderile restanţiere — Industria Cărnii, I.C.L. „Localprod“, etc, pentru a recupera nerealizările, pentru realizarea planului. Totodată, se impune intensificarea preocupărilor pentru asigurarea condiţiilor de „start“ ale anului 1972 pe planul contractării materiei prime şi a materialelor, a producţiei marfă planificate, cît şi al pregătirii producţiei în general. Nu ne îndoim, că interesul şi priceperea colectivelor de muncă de la fiecare întreprindere, va înscrie în pragul anului nou succese de prestigiu, demne de nivelul pregătirii profesionale și politice a oamenilor muncii din județul Covasna. Tineretul in primele rinduri ale luptei pentru înfăptuirea politicii partidului înflăcărată chemare adresată tineretului patriei de secretarul general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a fi în primele rînduri ale luptei pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a generat un puternic spirit de emulaţie, o sporire a preocupărilor organizaţiilor U.T.C. pe toate planurile muncii de educaţie comunistă a tinerei generaţii, avînd ca fundament solid cunoaşterea temeinică a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Stabilindu-şi ca obiectiv fundamental pregătirea politico-ideologică a tineretului, pe baza informării largi a maselor de tineri cu problemele politice actuale, Comitetul judeţean Covasna al U.T.C. este permanent preocupat de cunoaşterea problemelor tineretului, de lămurirea competentă a întrebărilor pe care tinerii şi le pun în legătură cu opţiunile politicii partidului şi statului nostru, cu evenimentele politice, diplomatice internaţionale, cu procesele de care contemporaneitatea este frămîntată, în acest cadru se înscriu, ca acţiuni utile şi deosebit de eficiente, întîlnirile organizate în această perioadă pentru elevii liceelor şi şcolilor profesionale din judeţ, pentru celelalte categorii de tineri, cu membri ai Biroului şi Secretariatului Comitetului judeţean de partid Covasna. Astfel, elevii liceelor şi şcolilor profesionale din oraşul Sf. Gheorghe, diferenţiat pe şcoli, s-au întîlnit cu tovarăşii Karoly Lörincz, Constantin Timaru, redactor-şef al ziarului „Cuvîntul nou“, elevii liceului din Baraolt s-au întîlnit cu tovarăşul Emeric Füstös, şef de secţie la Comitetul judeţean de partid, iar elevii liceelor din oraşul Tg. Secuiesc s-au întîlnit cu tovarăşul Zoltán Székely, care, pe baza întrebărilor adresate de tineri, au abordat unele din principalele aspecte ale politicii noastre interne şi externe, ale evenimentelor internaţionale actuale. Asemenea întîlniri se vor organiza şi pentru elevii liceului din oraşul întorsura Buzăului, cu tovarăşul Constantin Stanca, secretar al Comitetului judeţean de partid, pentru elevii liceului Covasna cu tovarăşul Ioan Dragoş, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Covasna, înscriindu-se ca cerinţe primordiale ale muncii politico-educative desfăşurate în rîndul tineretului, ca acţiuni solicitate şi apreciate de masa largă de tineri, asemenea acţiuni de informare politică a tinerei generaţii se recomandă ca forme permanente ale activităţii organizaţiilor U.T.C. NICOLAE NEAGOE, secretar al Comitetului judeţean Covasna al U.T.C. . Unitatea economică „Dumbrava“ din întorsura Buzăului a deschis un magazin pentru desfacerea produselor sale provenite din seră. • Dr. Petru Oprea, directorul Direcţiei judeţene sanitare, a prezentat ieri, în faţa elevilor claselor a IX-a şi a X-a — Liceul nr. 2 din Sfîntu Gheorghe — expunerea „Boli contagioase din perioada de iarnă şi prevenirea lor“. Expunerea a fost urmată de filme de scurt metraj, pe teme medicale. „ în cursul acestei luni se va deschide Muzeul de istorie a oraşului Tîrgu Secuiesc. Conducerea Muzeului adresează un apel călduros celor care deţin obiecte, cărţi, documente legate de istoria şi dezvoltarea oraşului, precum şi a judeţului, spre a le prezenta Muzeului. • Cu ocazia „Lunii cadourilor“, magazinele cooperativelor meşteşugăreşti au pus în vînzare mărfuri specifice acestor unităţi ornamente pentru pomul de iarnă, obiecte de artizanat, fulare bărbăteşti, cizme pentru femei, ghete bărbăteşti etc. , în colecţia „Tezaurul poeziei lirice“, prin care Editura „Mudojestrennaia Literatura“ din Moscova îşi propune să ofere cititorului sovietic creaţiile cele mai valoroase din poezia universală, a apărut un volum de tălmăciri din opera lui Tudor Arghezi. • Uzinele textile „Oltul“ şi-au îndeplinit angajamentele anuale, în 11 luni — la ţesături şi fire de bumbac, precum şi la indicatorii financiari contabili. • Azi, la Casa de cultură din întorsura Buzăului — întîlnire între scriitori ai revistei „Vatra“ şi cititorii din acest oraş. O mai bună organizare a muncii poate grăbi transportul sfeclei de zahăr Cu tot timpul înaintat, cooperativele agricole din judeţ continuă să aibă în cîmp cantităţi mari de sfeclă netransportate şi sunt încă unităţi unde nu s-au terminat nici lucrările de recoltare a acestei culturi. Ritmul lent la transportul sfeclei de zahăr, a făcut ca din cele peste 106.000 tone de sfeclă, cîte s-au recoltat în județ, pînă la 1 decembrie să fie predate fabricii de zahăr numai 70.000 de tone, adică nici 70 la sută din cantitatea recoltată. Vizitînd în ziua de 2 decembrie, cîteva din cooperativele agricole de producţie care au cantităţi mari de sfeclă în cîmp, am putut să ne dăm seama că situaţia de pe teren este cu mult mai dificilă, decît aceea pe care ne-o înfăţişează situaţia operativă. Pe tovarăşul Virgil Bota, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Arad, l-am întîlnit în cîmp, unde lucra de zor împreună cu alţi membri cooperatori, la recoltatul sfeclei de zahăr, acţiune ce se desfăşura pe ultimele 10—12 hectare cîte au mai rămas de recoltat aici, deşi pe baza situaţiei operative ştiam că la Arad, această lucrare este de mult încheiată. Ultimele suprafeţe rămase nerecoltate, în primăvară fuseseră prăşite de muncitorii sezonieri iar acum sfecla se recoltează de către membrii cooperatori în schimbul coletelor de sfeclă. Această remunerare explică de fapt, şi prezenţa activă a preşedintelui la recoltat, în loc ca el să se ocupe de transportul sfeclei de pe cele circa 70 hectare, unde, după cum ne informa chiar preşedintele, aproximativ 2000 tone de rădăcini se află încă în grămezi. La Arad am întîlnit trei autocamioane aparţinînd Autobazei din Sfîntu Gheorghe. Trimise să transporte sfeclă, camioanele stăteau în sat fără să înceapă lucrul deoarece două dintre ele — cu numărul de circulaţie 21—CV —830 şi 21—CV—182, nu aveau benzină. Camioanele nu se puteau urni din loc fiindcă Autobaza din Sfîntu Gheorghe, mai precis tovarăşul Király Gyula, şeful coloanei nr. 1 nu a asigurat carburanţii necesari, deşi benzina a fost cerută din timp de către şoferii Szatmári Coloman şi Szűcs Alexandru. Omniprezenţa preşedintelui cooperativei agricole, ar fi fost necesară nu numai pentru a aproba un împrumut de benzină, pentru autocamioanele care stăteau fără rost, dar şi pentru a înviora pe conducătorii de atelaje din cooperativă, care între timp se încălzeau lingă foc la marginea unei tarlale de sfeclă, aproape de şosea şi pe care i-am lăsat şi i-am găsit stînd liniştiţi de vorbă, şi cînd m-am dus şi atunci cînd m-am întors de la Hăghig, în loc să disloce sfecla cu furca, ar fi fost mai bine dacă preşedintele s-ar fi ocupat de treburile arzătoare ale cooperativei agricole din Arad, cu atît mai mult, cu cît dînsul ştia că lipseşte din unitate şi inginerul şef Atanasie Blănării. La C.A.P. Arad, pentru impulsionarea lucrărilor de transport al sfeclei, este necesar ca, indiferent de numărul autocamioanelor care vor sosi de la Autobaza din Sf. Gheorghe, să se intensifice transportul sfeclei din cîmp, care cu atelajele și remorcile cooperativei, să fie transportată de urgenţă în silozuri amplasate lingă şosele. Trebuie folosită mai corespunzător şi capacitatea de transport a atelajelor. în acest scop este necesar ca şi conducătorii de atelaje să înceapă lucrul mai din timp şi să lucreze pînă se întunecă, întrucît secţia S.M.A. din Arad, dispune de cîteva tractoare pe şenile, acestea pot fi utilizate cu succes pentru tractarea remorcilor încărcate chiar dacă terenul este desfundat. Trebuie, de asemenea, ca Autobaza din Sfîntu Gheorghe să disloce la Arad un număr mai mare de autocamioane (în prezent sunt doar trei din cele 10 autocamioane contractate), pentru ca sfecla cărată cu atelajele la marginea tarlalei să fie transportată şi predată imediat Fabricii de zahăr din Bod. în viitor , trebuie evitată staţionarea inutilă a autocamioanelor, asigurîndu-le din timp de către cei de la Autobază, carburanţii şi lubrifianţii necesari. Organizarea bună a lucrărilor de transport şi folosirea mai din plin a timpului bun de lucru, a fiecărei ore din zi, sunt singurele măsuri prin care producţia de sfeclă poate fi adunată urgent, predată din timp şi fără pierderi. Iniţiativa şi susţinerea acestor măsuri este o sarcină importantă ce revine conducerii cooperativei agricole dar mai ales organizaţiilor de partid din Arad, care trebuie să conducă şi să urmărească de aproape în această unitate agricolă, acţiunea de încheiere cu succes a campaniei de toamnă. Ing. D. SZABÓ