Cuvîntul Nou, noiembrie 1972 (Anul 5, nr. 784-809)
1972-11-01 / nr. 784. szám
„...vă adresez vouă tuturor, dragi ţărani cooperatori, lucrători din întreprinderile de stat, mecanizatori, specialişti şi oameni de ştiinţă din agricultură, chemarea de a vă concentra toate forţele, de a vă pune tot elanul şi toată puterea de muncă în slujba organizării rapide şi în cele mai bune coidiţiuni, atît a strîngerii integrale şi rapide a întregii recolte de pe cîmp, cît şi a încheierii neîntîrziate a însămînţărilor de toamnă“. ■ ti' (din Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ţărănimii cooperatiste, mecanizatorilor şi specialiştii- ' lors tuturor lucrătorilor din agricultură cu prilejul „Zilei recoltei"). HA BUNĂ TREBUIE FOLOSITĂ DIN PLIN Eforturile ţăranilor cooperatori cunosc în ultima vreme o substanţială intensificare, dată fiind rămînerea în urmă şi deci o aglomerare a lucrărilor agricole, cauzată de condiţiile de timp extrem de nefavorabile. Intensificarea eforturilor de care vorbeam, este acut necesară în aceste zile favorabile lucrului în cîmp, zile care se cer în întregime folosite în scopul bunei desfăşurări a lucrărilor de sezon, dintre care cele mai importante sunt strîngerea recoltei decartofi fără pierderi şi continuarea în ritm susţinut a însămînţărilor ele toamnă. Zilnic, un mare număr de oameni se află în cîmp, recoltînd cartofii şi sfecla de zahăr. Pe terenurile eliberate, tractoarele, remorcînd semănători, execută însămînţarea cerealelor, asigură recolta anului viitor. Tot mai multe sînt unităţile agricole cooperatiste care sunt în măsură să raporteze rezultate bune obţinute în cele două principale lucrări ale toamnei, apropiindu-se în felul acesta de normal, începînd să se încadreze în perioadele optime de executare a lucrărilor. Rezultatele obţinute pînă acum îndreptăţesc pe harnicii cooperatori de aici să spere în încheie• în întregul județ mai sunt de recoltat 3.403 hectare de cartofi, ceea ce înseamnă peste 47.600 tone. • Se mai află în cîmp şi aşteaptă să fie transportate 1.697 tone, rea la timp a recoltării cartofilorşi a însămînţărilor de toamnă. Preşedintele C.A.P., Iosif Olah, ne informează că mai sunt de recoltat circa 90 de hectare cu cartofi din cele 300 aflate în cultură. In ultimele zile, cele 7 M.S.C.-uri cu care se lucrează la Moacşa, au realizat un ritm zilnic de 14 hectare. Odată cu zvîntarea mai bună a solului, acest ritm va putea ajunge pînă la 20 hectare, ceea ce înseamnă că în decurs de 4—3 zile, (deci pînă pe data de 5 noiembrie) să nu mai rămînă nici un hectar nerecoltat. în ziua vizitei noastrese aflau pe tarlalele cu cartofi un număr de aproape 300 de oameni. Cu ajutorul a șapte mijloace de transport auto şi 36 atelaje, se transportau din cîmp cartofii recoltaţi, astfel ca la data încheierii recoltării să nu se mai afle pe cîmp nici cea mai mică cantitate recoltată şi netransportată. Pînă în prezent au fost livrate la fondul central al statului aproape 1.200 tone, iar din necesarul de 1.000 tone pentru sămînţă au fost depuse 700 de tone, 30 de oameni lucrează la recoltatul sfeclei de zahăr, plantă cu care cooperativa agricolă are însămînţată o suprafaţă de 70 hectare. Aflăm de la preşedintele C.A.P. că însămînţările se desfăşoară în aceste zile în ritm susţinut cu preţul unor intense eforturi. Solul este încă moale şi tractoarele înaintează cu greu. Înainte de căderea zăpezii fuseseră însămînţate 5 hectare cu grîu. Suprafaţa totală care va trebui însămînţată cu cereale în această toamnă măsoară 480 de hectare şi în această perioadă favorabilă efectuării lucrărilor se însămînţează zilnic aproximativ 20 de hectare. Evident, o dată cu încheierea recoltării cartofilor, se vor elibera cîteva tractoare care vor fi dirijate şi ele către însămînţări, sporindu-se astfel acest ritm care încă nu reflectă posibilităţile reale. Unitatea agricolă cooperatistă de aici cultivă cartofii pe cea mai întinsă suprafaţă din judeţ. Afirmînd că pînă în prezent recolta a fost scoasă de pe jumătate din suprafaţa plantată, nu spunemi mare lucru. Insă dacă luăm în considerare că această suprafaţă recoltată măsoară aproape 430 hectare, ne dăm seama că rezultatul obţinut de cei din Cernat este demn de luat în seamă. Stăm de vorbă cu inginerul şef al cooperativei agricole, GyulaiVlajzi: — Ritmul zilnic cu care înaintăm la recoltare este de 65 de hectare. Lucrăm cu 26 M.S.C.-uri, în urma cărora cartofii sunt strînşi de peste 950 de cooperatori, salariaţi, elevi. Ceea ce ne dă multă bătaie de cal este transportul. Nu avem suficiente mijloace cu care să tăiâm cartofii de pe cîmp şi in felul acesta avem in grămezi o mare cantitate, care zilnic cres- MARIUS DEAC Moacsa â ' ^ ROMANIA 5’ Decembrie Cernat (Continuare în pag. a 3-a) PAMOUL EVIDENŢIAŢILOR PALHAZI DOMOKOS, de la C.A.P. Sinzieni DAVID IDA, de la C.A.P. Itiboreni KOVÁCS ISTVÁN, de la C.A.P. Sinzieni Zilnic, circa 500 de mineri de la EM. Căpeni participă la recoltat în cooperative agricole O frumoasa „carte de vizită” Se spune, pe bună dreptate, că cea mai bună „carte, de vizită“ a unei unităţi comerciale este volumul vînzărilor. Faptul se confirmă şi în cazul magazinului de încălţăminte pentru bărbaţi şi copii din oraşul Sfîntu Gheorghe, str. Lenin nr. 1. Redeschis cu numai două săptămîni în urmă — complet reamenajat şi modernizat — magazinul amintit a desfăcut pînă acum mărfuri în valoare dle 480.000 lei, ceea ce înseamnă că într-o lună cifra se apropie de un milion. La realizarea unui asemenea mare volum de vînzări au contribuit nu numai cerinţele de sezon, ci şi sortimentul foarte variat al încălţămintei la care se adaugă deservirea promptă şi modul civilizat cu care vînzătorii răspund solicitării tuturor celor care trec pragul magazinului. Se cuvine a fi subliniată în mod deosebit, activitatea responsabilului unităţii, tov. Nagy Eugen, care, mereu atent la cerinţele cumpărătorilor, reuşeşte să-şi împrospăteze necontenit rafturile cu ultimele noutăţi. 1 S. P. Elevii Școlii agricole din Tg. Secuiesc participă cu entuziasm la stringerea recoltei de cartofi. După cum se ştie, recent a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., în cadrul căreia a fost examinat programul de măsuri privind aprovizionarea cu produse pentru perioada de toamnă-iarnă 1972—1973. Au fost date indicaţii să se ia toate măsurile pentru a se asigura realizarea integrală a prevederilor stabilite în program şi totodată să fie îmbunătăţită activitatea de deservire a populaţiei cu produse agroalimentare şi alte mărfuri de consum. In lumina acestor sarcini majore puse de conducerea superioară de partid în faţa tuturor factorilor în atribuţiunile cărora intră buna aprovizionare a populaţiei, Comitetul executiv al Consiliului popular orăşenesc Sfîntu Gheorghe a analizat într-o şedinţă operativă de lucru stadiul aprovizionării de toamnă-iarnă şi a stabilit măsuri precise pentru că în cel mai scurt timp aprovizionarea cu produse agroalimentare şi cu alte mărfuri de consum să se încheie. Care sunt aceste măsuri şi ce soluţii practice vor fi adoptate pentru realizarea lor integrală ? Am adresat această întrebare tovarăşului Gheorghe Zaharia, vicepreşedinte al Consiliului popular al oraşului Sfînta Gheorghie, cu rugămintea de a ne fi interlocutor într-o scurtă convorbire pe tema enunţată. — Tovarăşe vicepreşedinte, oraşul reşedinţă de judeţ se dezvoltă pe toate planurile; creşte, deci, şi numărul populaţiei. Este de la sine înţeles că aprovizionarea sa cu mărfuri, modernizarea unităţilor de desfacere, trebuie să ţină pasul cu aceste cerinţe. In general, oraşul este bine aprovizionat, lucrătorii din comerţ se străduiesc şi în bună măsură reuşesc „să ţină pasul“ cu cerinţele crescînde ale populaţiei. Actualmente, mai mult de două treimi din fondul de consum individual se satisface pe calea cumpărării mărfurilor, care au o considerabilă pondere în cheltuielile băneşti ale populaţiei. V-am furnizat acest detaliu nu pentru a face neapărat statistică, ci penru a reliefa o dată în plus un adevăr al zilelor noastre, acela că nivelul de trai al populaţiei este în continuă creştere. — Să revenim la tema propusă : aprovizionarea populaţiei pentru sezonul de toamnă-iarnă. — Evident, în această privinţă nu pornim de la zero. încă din luna august s-au luat o serie de măsuri pentru asigurarea rezervelor necesare. Se poate spune că magazinele alimentare sunt în general aprovizionate cu produsele strict necesare, constatîndu-se în acelaşi timp o îmbunătăţire a stilului de muncă al lucrătorilor din comerţ, o atitudine cuviincioasă faţă de cumpărători. Ceea ce ne preocupă însă în aceste zile în mod cu totul deosebit este aprovizionarea de toamnă-iarnă. „Cămara“ oraşului nu-i goală, dar nici plină pînă la refuz, aşa cum ar trebui să fie. In parte, explicaţia o găsim în condiţiile deosebit de grele în care se recoltează cartofii. Aceleaşi condiţii meteorologice au afectat serios şi alte culturi , legumele, fructele şi zarzavaturile. — Dar aprovizionarea pentru toamnă-iarnă nu se limitează numai la acestea. — Fără îndoială ! Şi tocmai aici au existat o serie de neajunsuri, pe care sîntem hotărîţi să le înlăturăm cît mai repede cu putinţă. — Mi-aşi îngădui să subliniez un paradox în materie de apro-Interviu realizat de PETRE SURUPACEANU (Continuare in pag. a 3-a) Interviu! nostru Aprovizionarea pentru toamnă-iarnă, „vîrf de producţie" pentru lucrătorii din comerţ PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIJI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Ajută la strînsul recoltei Uneori faptele pe care le fac oamenii, pot fi numite fapte de eroism. Despre salariaţii Cooperativei „Avîntul“ se poate , spune că au făcut fapte demne de toată lauda. Stînd de vorbă pe tarlaua de la Chiuruş cu Kádár luliu — preşedintele cooperativei — acesta s-a arătat foarte satisfăcut că salariaţii cooperativei lucrează cu mult entuziasm pentru a termina recoltatul cartofilor şi al sfeclei de zahăr. în zilele de duminică, luni şi marţi, au ieşit zilnic 120 ele muncitori şi funcţionari, care au recoltat 6 ha, de cartofi şi sfeclă de zahăr. De remarcat, faptul că, 50 de muncitori au scos sfeclă şi cartofi cu furca în condiţii în care terenul mustea de apă. S-au evidenţiat pînă în prezent muncitorii de la secţia de covoare şi personalul de la contabilitate. După ritmul impus de salariaţii Cooperativei „Avîntul" din Covasna pînă mîine se termină recoltatul sfeclei şi cartofilor de pe terenul repartizat. Exemplul salariaţilor de la cooperativă merită să fie urmat şi de alte colective de muncitori. AUREL HULPOI, corespondent Economii printr-o exploatare judicioasă a maşinilor Unul din obiectivele întrecerii socialiste a şoferilor de la Autobaza din Tîrgu Secuiesc este şi întreţinerea corespunzătoare a maşinilor, fapt ce permite depăşirea normelor de parcurs fără reparaţii capitale. Astfel, datorită întreţinerii şi exploatării judicioase a maşinilor pe care le au în dotare şoferii Ladislau Hidy şi Ludovic Orbán, au depăşit normele de parcurs cu 100.000 km, respectiv 70.000, obţinînd astfel importante economii. Trebuie menţionat că aceşti şoferi, care se menţin în fruntea întrecerii socialiste încă de la începutul anului, au realizat economii şi la carburanţi şi lubrifianţi, precum şi la anvelope. PENTRU încheierea contractelor CINE VEŢI PRODUCE ÎN 1973? economice nu suportă amînare Anul 1973 reprezintă pentru economia judeţului Covasna o „piatră de hotar“ avînd în vedere angajamentele luate de unităţile din industria judeţului, pentru îndeplinirea planului cincinal înainte de termen. Se pune întrebarea cum trebuie lucrat şi acţionat pentru îndeplinirea şi de- păşirea substanţială a planului ? Răspunsul îl găsim în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ţinută la Conferinţa Naţională a P.C.R. din 19—21 iulie a.c. „In primul rind este necesar să se acţioneze cu mai multă fermitate pentru folosirea intensivă a capacităţilor de producţie şi încărcarea corespunzătoare a maşinilor şi utilajelor. ... Este necesar să fie intensificată preocuparea pentru îmbunătăţirea aprovizionării tehnico-materiale...“ Trimestrul IV din acest an reprezintă nu numai perioada de încheiere a anului de plan ci şi perioada cinci se pun bazele producţiei anului viitor. O problemă la ordinea zilei o constituie activitatea de încheiere a contractelor economice. Datele statistice ne permit să apreciem că, în general, întreprinderile industriale din judeţul nostru nu şi-au asigurat, prin contracte,materiile prime şi materialele necesare desfăşurării ritmice a activităţii de producţie şi nici desfacerea producţiei pentru anul 1973. O situaţie pozitivă constatăm la unităţile C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc, Fabrica de confecţii, Uzina textilă „Oltul“, I.P.T.I. Reci şi I. M.Căpeni unde, spre deosebire de perioada corespunzătoare a anului trecut, în acest an situaţia este mult îmbunătăţită. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Fabrica de şuruburi, Fabrica de ţigarete, Întreprinderea de industrializare a cărnii, întreprinderea de industrializare a laptelui, unităţi la care procentul contractelor încheiate se situează mult sub nivelul cerinţelor. Pe lotul judeţ procentul de contractare a desfacerii producţiei pe anul 1973 se ridica la 43,1 la sută, pe data de 18 octombrie a.c. Celelalte întreprinderi din judeţ, nici pînă la data de 30 septembrie nu primiseră extrasele de balanţe de la coordonatorii de balanţe, care, în cele mai multe cazuri, sunt chiar centralele acestora. Să sperăm că reglementările cuprinse în H.C.M. nr. 1011 din 29 august 1972, vor accelera ritmul încheierii contractelor şi îmbunătăţi relaţiile, contractuale dintre unităţile economice, tocmai prin includerea de dispoziţii care impun obligaţii precise părţilor contractante. Potrivit acestei reglementări, intreprinderile NIŢĂ preda, economist la Direcţia judeţeană de statistică (Continuare în pag. a 3-a) Un colectiv fruntaş Puternic angajat în întrecerea socialistă, colectivul de muncă al Secţiei de îmbuteliere a apei minerale de la Vîrghiş, aparţinind întreprinderii de industrie locală „Spicul" a obţinut de la începutul anului şi pînă acum importante depăşiri de plan, în condiţii de eficienţă maximă. După cum ne precizează şeful secţiei, Andrei Lazăr, planul cumulat de la începutul anului este depăşit cu2 la sută ,iar planul lunii octombrie cu 2,5 la sută. Aceste depăşiri au fost obţinute pe seama folosirii judicioase a capacităţilor de producţie, valorificării fiecărui minut al zilei de muncă, precum şi întreţinerii corespunzătoare a utilajelor. Totodată, trebuie precizat că aici i printr-o manipulare atentă a ambalajelor şi reglarea perfectă a liniei de îmbuteliere, procentul de spargere a sticlelor a fost redus substanţial. Încă de pe acum în vederea sporirii producţiei anului viitor se pregăteşte introducerea schimbului , 111, ceea ce va determina sporirea producţiei zilnice cu0.000 de sticle. Printre muncitoarele, care de la începutul anului se situează în fruntea întrecerii socialiste se numără Iren Fabian și Vilma Sugar. IOAN HATOS Halatul Dintotdeauna, veşmintul a- cesta arhaic, cu croială mo- deste, a simbolizat munca, el , îmbrăcind nu numai indi- vidul ca atare ci şi... timpul, în sensul că — în anumite do menii de activitate — omul foloseşte halatul de la botezul profesiei pînă la emoţionanta clipă a pensionării. Mai puţin obişnuit e să vezi îmbrăcat în halat un... direc- * tor de şcoală. Recuzita aposto- latului înseamnă, de regulă , cartea şi harta de pe perete, firul de plumb şi eprubeta, păsările împăiate şi peştii ţ, scheletici. Cam acesta este, in înţelesul clasic al cuvintului, materialul intuitiv cu ajutorul căruia dascălul îşi introducea „bobocii“ în universul mirific , al ştiinţei şi culturii. „ L-am văzut, totuşi, îmbră- cat în halat pe directorul Şco- Iii generale din Malnas-sat. Se adăugau vechiului local de şcoală alte cîteva săli de cla- j să şi am vrut să aflu amănunţe în această privinţă de la o- mul cel mai competent, res- z pectiv de la cel care coordona nemijlocit întreaga activitate. De regulă, un asemenea om se numeşte — în limbaj strict tehnic — „şef de şantier“. Şi cum, de fapt, mă aflam pe un şantier, era firesc să-l caut, J să stau de vorbă cu el. Esca- ladînd grămezi de nisip și , strecurîndu-mă printre schele, m-am trezit faţă-n faţă cu un om între două vîrste. 1 — îl caut pe şeful de şan- tier ! i-am spus. 1 — Eu sînt. Poftiţi în cance- ^ larie. 1 — Dar nu mă interesează cataloagele, ci mersul lucrări- \ lor pe șantier. i — Cu atît mai bine ! Tot de la mine le veţi afla. Vă rog, să mergem in cancelarie ! I N-a fost deloc greu, deci, 7 să-mi dau seama că în fața mea se afla însuși... şeful şan- tierului. 1 A urmat un dialog, pe cît de scurt pe atît de semnifica- tiv pentru multitudinea de preocupări ale directorului 7 Școlii generale din Malnas-sat. \ S. PETRE \ ^ (Continuare în pag. a 3-a) |