Cuvîntul Nou, iunie 1973 (Anul 6, nr. 964-989)
1973-06-10 / nr. 972
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean 11 iunie 1948 - act fundamental în edificarea României socialiste Sărbătorim în acest an, la 11 iunie, un sfert de veac de la actul revoluţionar al naţionalizării, act prin care întreprinderile industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi au trecut în proprietatea statului, ca bun al întregului popor. Devenise, aşadar, realitate, un vis al poporului nostru, înscris în urmă cu opt decenii în programul primului partid revoluţionar alclasei muncitoare din România — P.S.D.M.R.. ..Numai prefacerea mijloacelor de producţie... din proprietatea privată a unei clase, în proprietate socială a societăţii întregi şi prefacerea producţiei de mărfuri în producţie socialistă, condusă pentru societate, numai această prefacere poate face ca producţiunea în mare şi rodnicia din ce în ce mai mare să fie... izvor de bunăstare şi dezvoltare armonioasă în toate privinţele“. A devenit o necesitate, în urma înlăturării monarhiei, la 30 decembrie 1947, de către forţele democratice conduse de Partidul Comunist, datorită discrepanţei între puterea politică aflată în mîinile clasei muncitoare şi a aliaţilor ei şi puterea economică aflată încă în mîinile burgheziei. Existau — aşa cum se sublinia la Congresul al VI-lea al partidului din februarie 1848 „condiţiuni favorabile lichidării oricăror forme de exploatare şi făuririi bazelor orânduirii socialiste“. Actul naţionalizării a fost înfăptuit pe baza unui plan minuţios elaborat de P.C.R., pentru a cărui înfăptuire, traducere în viaţă, s-au format în toate judeţele comisii de naţionalizare; pe plan local conducerea acţiunilor de naţionalizare revenea birourilor comitetelor judeţene de partid. In zilele de 10—11 iunie a avut loc Plenara C.C. al P.C.R. care a adoptat hotărîrea cu privire la naţionalizare, iar pentru ziua de 11 iunie a fost convocată Marea Adunare Naţională. Votul ei unanim a conferit naţionalizării putere de lege. „întreaga operaţiune s-a desfăşurat în cea mai perfectă ordine“, constituind un strălucit examen al capacităţii politice şi organizatorice a clasei muncitoare, în frunte cu partidul ei comunist. în ziua aceea de iunie, au fost trecute în proprietatea statului 8.894 de întreprinderi, dintre care 3.560 de interes local. După zeci şi zeci de ani de umilinţă şi asuprire, clasa muncitoare şi-a văzut idealul scump al eliberării de exploatare împlinit. Manifestările de bucurie, de entuziasm au fost de nedescris, în mitinguri, în manifestările sărbătoreşti de masă, în nenumărate telegrame adresate C.C. al P.C.R., oamenii muncii îşi exprimau adeziunea lor la acest act revoluţionar. „De acum noi muncitorii o poţi ducem, o gospodărim ...“ spunea la mitingul de la „Astra“ un muncitor strungar, numit director al rafinăriei. Actul revoluţionar al naţionalizării din 11 iunie avea să aducă cucerirea unor importante poziţii socialiste în economie, întîi de toate în industrie, şi implicit avea să însemne o „prefacere radicală în configuraţia social-economică a ţării“, un pas decisiv pe drumul construirii orînduirii socialiste. După cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu „naţionalizarea a deschis o etapă nouă în istoria relaţiilor de producţie din ţara noastră, a dus la lichidarea marii burghezii industriale şi financiare, la crearea unui puternic sector socialist de stat în economie, a permis trecerea la conducerea planificată a economiei naţionale“. în felul acesta, puterea politică cucerită de clasa muncitoare şi aliaţii ei a căpătat un suport economic propriu, solid — condiţie esenţială pentru făurirea noii orînduiri sociale. Clasa muncitoare a devenit proprietara mijloacelor de producţie din industrie şi prin această calitate s-a creat posibilitatea şi necesitatea „de a ■concentra forţele spre făurirea unei industrii în măsură să stimuleze înaintarea întregii economii“, de a asigura, totodată, conducerea unitară a procesului de reproducţie în ansamblu, dirijare conştientă a producţiei şi re(Continuare in pag. a 5-a) Fapte de muncă, realizări, iniţiative în lupta pentru îndeplinirea AtftfAtttftf SIX IM Alt' fW •Bll *» Mi&LULiii CU 185 DE ZILE tRÂSTE BE TERME» ta Gruupuâi/ La fabrica „ Mobila cuvîntul dat devine faptă! Și în urmă cu patru luni, adunarea oamenilor muncii de la Fabrica „Mobila“, vota în unanimitate angajamentele colectivului pe 1973 — că răspuns la chemarea întreprinderii de industrie locală „Prod'complex“ din Tîrgu Mureș. Au fost asumate atunci, angajamente de mare importanţă. Care este stadiul îndeplinirii lor — acum, cînd ne apropiem de mijlocul anului ? Analizăm pe rînd, fiecare obiectiv în parte. Primul : „Prin folosirea mai raţională a timpului de lucru — se arăta în răspunsul trimis celor de la „Prodcomplex“ , prin exploatarea maximă a rezervelor interne și printr-o organizare mai judicioasă a fluxului tehnologic, ne vom îndeplini integral sarcinile de plan pe 1973, la data de 7 decembrie ... Acest angajament, reprezintă o producție marfă suplimentară, egală cu 5.800.000 lei, din care, 1.000.000 lei ,,mobilă-corp“ pentru intern“, — în primele cinci luni ale omului — ne relatează directorul fabricii, tov. Ştefan Puşcaş — am depăşit prevederile planului la producţia marfă cu 588.000 lei. Respectând însă proporţia timpului consumat din an, reiese că stadiul de îndeplinire a angajamentului e necorespunzător, întrucît în perioada de şapte luni care a mai rămas din an, va trebui să realizăm diferenţa de 5.212.000 lei producţie marfă .Suplimentară ! Adevărul e însă că am întîmpinat multe greutăţi din partea comerţului, care în această perioadă a renunţat la o serie de contracte, în valoare de aproximativ 9 milioane. — Asta presupune că în toată această perioadă aţi rămas cu capacităţi neacoperite ... — Teoretic, da. Practic însă, nu, pentru că am folosit capacităţile respective, în scopul creşterii producţiei destinate exportului. Aşa, am reuşit ca în perioada celor cinci luni să producem şi să livrăm în avans pentru unii parteneri externi, mobilă în valoare de aproape 800.000 lei. De altfel, faptul e oglindit în realizările la producţia globală, care întrec prevederile planului pe cinci luni, cu 2.400.000 lei. L. VOICULESCU (Continuare in pag. a 5-a) în experimentare o nouă tehnologie de fabricaţie Angajamentul colectivului de la Fabrica de confecţii din Tîrgu Secuiesc de a îndeplini cincinalul în patru ani, este însoţit de permanente căutări pentru a găsi noi şi noi resurse a căror valorificare să permită realizarea obiectivului propus. In prezent, bunăoară, se experimentează de colectivul unităţii noua tehnologie de fabricaţie a sacourilor prin termocolaj. Aceasta înseamnă eliminarea unor operaţii de cusut, materialele auxiliare necesare pentru confecţionarea sacourilor fiind adăugate prin operaţiunea de lipire. Noua tehnologie după care s-au confecţionat deja 150 de sacouri şi care urmează a fi introdusă în trimestrul III, va permite creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost pe unitate de produs cu circa 10 lei. Sacourile astfel realizate se vor prezenta cu un aspect comercial mult îmbunătăţit urmând a fi livrate atît pentru fondul pieţei interne cit şi la export. H.R. Noi succese la filatura din Covasna Angajat în marea întrecere socialistă, ferm hotărît de a întîmpina ziua de 23 August cu noi succese, colectivul Filaturii de lină din Covasna, şi-a îndeplinit planul pe 5 luni cu 103,3 la sută la producţia globală, 105,7 la sută la producţia marfă şi 102,9 la sută la productivitatea muncii. Cele mai bune rezultate le-a obţinut schimbul condus de maistrul Tompa Antal. S-au mai evidenţiat lăcătuşul de întreţinere Para Adalbert şi transportorul Băjku Francisk. Betoniştii în fruntea întrecerii Harnicul colectiv de muncitori de la secţia de prefabricate din Chilieni, raportează depăşirea planului de producţie la prefabricate din beton armat, pe primele 5 luni, de 3,4 ori, iar la productivitatea muncii de 3,3 ori. Fac cinste acestui colectiv, betonista Antal Anna, fierar-betonistul Antal Péter, precum şi betoniştii Székely Vilmos şi Barabas Attila, care au realizat şi depăşit, în mod constant, lună de lună, normele de muncă. N.P. A Depăşiri importante la productivitatea muncii Printr-o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie, organizării mai temeinice a fluxurilor tehnologice, repartizării judicioase a specialiştilor care să sprijine acţiunea de depistare a rezervelor interne şi valorificarea, lor, asigurării asistenţei tehnice în toate schimburile s-a putut utiliza complet şi productiv fondul de timp de lucru. Acest fapt se reflectă în depăşirea productivităţii muncii, pe primele 5 luni, cu 3,0 la sută la I.M. Căpeni, 4,3 la sută la I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, 15,4 la sută la întreprinderea viei și vinului și cu 17,8 la sută la Cariera Micfalău. A A INTIMA TOVARĂŞULUI NICOLAE , LA CONFERINŢA ARTIŞTILOR PLASTICI, CU PRILEJUL „125 DE ANI DE LA REVOLUŢIA DIN 1848 (CI A VIZITĂRII EXPOZIŢIEI în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziţia jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluţia din 1848 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii şi graficienii de pe întreg cuprinsul ţării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintaşi, celor ce au purtat steagul mişcării revoluţionare paşoptiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam şi ţară, pentru libertate şi progres, pentru unitatea şi independenţa naţiunii române. La vernisaj au luat parte tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gerea, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ. De asemenea, erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Sunt de faţă participanţii la Conferinţa naţională a Uniunii artiştilor plastici, mulţi dintre ei prezenţi cu opere în expoziţie, (Continuare in pag. a 6-a) ... Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep — deşi sunteţi la sfîrşitul lucrărilor conferinţei — prin a vă adresa salutul şi felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat şi guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a conferinţei pe ţară a Uniunii artiştilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschiderea Conferinţei. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem şi aici unele inovaţii, să ne întilnim în cadrul acestei expoziţii alcătuite de artiştii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluţia din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece, vizitând expoziţia, am putut căpăta o imagine a ceea ce aţi realizat, a ceea ce puteţi realiza atunci cînd vă propuneţi să daţi expresie unor momente importante din istoria naţională, să înfăţişaţi eroismul, lupta pentru o viaţă mai bună, mai dreaptă, pentru progres şi civilizaţie, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre expoziţie este CEAUŞESCU CU 500ii bună. Sunt înfăţişate, prin imagini variate, momente importante, în stiluri deosebite. Ceea ce constituie însă caracteristica generală a expoziţiei, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea şi de Coferinţa naţională ale partidului este că, folosindu-se stiluri şi maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conţinut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziţie a reuşit în mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice). înţelegeţi că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în faţa tuturor celor care au expus aci, să exprim preferinţele mele. Pot spune însă că, în general, atît ca orientare, cit şi ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De acceea, aş dori să-i felicit călduros pe toţi artiştii plastici care au contribuit la realizarea expoziţiei, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sunt (Continuare in pag. a 6-a) Cuvintirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Fotografia nu este făcută din avion, ci de pe terasa unuia din numeroasele blocuri turn ale cartierului Simeria. Foto : SIMON JÓZSEF „Vom preda lucrarea cu 35 de zile înainte de termen“ Acesta este angajamentul salariaţilor şantierului I.C.F. Intorsura Buzăului, referitor la drumul forestier pe care îl execută în Valea Mare (comuna Barcani). Drumul, care se construieşte de la punctul „Valea Mare“ pînă la „Valea Cumuluş“, pe o distanţă de 4.200 km, se găseşte în avans faţă de grafic, fiind realizat pînă în prezent pe o distanţă de aproape 2 km. Primul tronson va fi recepţionat la 1 iulie, deci cu 15 zile mai devreme faţă de angajamentul luat, iar lucrarea totală va fi dată în folosinţă la 25 noiembrie 1973, adică, cu 35 de zile înainte de termen. Stadiul înaintat şi ritmul alert al lucrării se datoresc în primul rînd activităţii şefului de brigadă Gheorghe Homocea, zidarilor Traian Leau, Kertész Dezideriu, Molnár Gábor, şoferilor Nicolae Stroe, Ion Munteanu şi Alexe Bulgăr, tractoristului Ion Neamțu, muncitorilor necalificați Ion Pastor, Nicolae Anghel, Ion Constantin. IL Pe ogoarele judeţului FIECARE ORA BUNA DE LUCRU SA FIE FOLOSITĂ DIN PLIN Praşila a II-a mecanică la cartofi . Recoltat trifoliene în ciuda timpului nefavorabil, din ultimile zile, cooperatorii şi mecanizatorii au muncit intens, folosind „ferestrele“ dintre ploi pentru praşila cartofilor şi a sfeclei de zahăr, ca şi pentru recoltarea trifolienelor. Este necesar ca în următoarele zile, accentul să se pună pe terminarea praşilei mecanice a cartofilor, ca şi a celei manuale a sfeclei de zahăr. Trebuie menţionat că în multe cooperative agricole de producţie, în special din consiliile intercooperatiste Cernat şi Sînzieni, praşila mecanică a cartofilor este mult rămasă în urmă. Se impune ca în cîteva zile, printr-o bună organizare a muncii, restanţele să fie recuperate. Ar trebui generalizată experienţa unor cooperative agricole de producţie, cum ar fi cele din Arcuş, Valea Crişului, Chilieni, Sfîntu Gheorghe, în care pînă în prezent, folosindu-se la maximum timpul favorabil lucrului, precum şi maşinile, 40—50 la sută din suprafaţa cultivată cu cartofi, a fost prăşită de trei ori. Trebuie precizat faptul că se înregistrează restanţe şi la întreţinerea sfeclei de zahăr, mai ales în cooperativele agricole de producţie din consiliile intercooperatiste Boroşneul Mare, Cernat şi Bodoc, aceasta din cauza fap- Ing. ERNEST URBANOVICI, din cadrul Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare și apelor (Continuare în pag. a 5-a) Consiliul intercooperatist Prăşit sfeclă de zahăr manual 1% N % % Baraolt 29 67 376 Belin 57 80 50 15 Boroşneul Mare 69 70 20 15 Bodoc 53 78 39 15 Cernat 39 80 26 12 Covasna 71 64 416 Sfîntu Gheorghe 68 78 39 12 Tîrgu Secuiesc 71 72 42 11 Sînzieni 31 82 554 TOTAL JUDEȚ 51 75 39 10 DE ZIUA MILIŢIEI 24 de ani în slujba poporului S-au împlinit 24 de ani de la înfiinţarea miliţiei, organ creat din iniţiativa şi sub conducerea Partidului Comunist Român, în perioada marilor prefaceri politice şi social-economice, care au schimbat fundamental înfăţişarea României. Crearea miliţiei ca organ al administraţiei de stat, este strîns legată de profundele transformări prin care a trecut ţara noastră după eliberare, de lupta eroică a poporului muncitor, sub conducerea înţeleaptă şi fermă a partidului comuniştilor, pentru crearea statului socialist, pentru făurirea unei vieţii libere şi fericite, lipsite de exploatare şi asuprire, în ianuarie 1949, cînd au fost desfiinţate poliţia şi jandarmeria, la chemarea partidului contigente de muncitori, ţărani şi intelectuali progresişti s-au înregimentat în rândurile noii instituţii create, pusă în slujba apărării cuceririlor revoluţionare ale poporului — miliţia populară. Prin rolul şi compoziţia ei de clasă, prin însăşi misiunea ei fundamentală, miliţia este indisolubil legată de clasa muncitoare, este pusă în slujba întregului popor, „în înfăptuirea politicii partidului şi statului — se spune în art. 1 din Legea de organizare şi funcţionare a miliţiei — miliţia, are sarcina de a contribui la apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului, a muncii sale paşnice de construcţie socialistă, a avutului obştesc şi a celui personal, a vieţii şi demnităţii persoanelor, a ordinii de drept statornicite în România. Ea contribuie la educarea persoanelor în spiritul respectării legilor, precum şi a regulilor de convieţuire socială“, în întreg procesul de făurire a socialismului în patria noastră, miliţia a fost întotdeauna prezentă în apărarea şi consolidarea noii orînduiri, în lupta dusă împotriva elementelor ostile poporului şi partidului. Nu puţine au fost situaţiile în care perfidiei şi vicleniei duşmanilor de clasă şi altor categorii de elemente înrăite, a trebuit să li se răspundă nu numai cu priceperea şi eroismul în muncă, dar şi cu jertfa supremă a unora dintre cadrele de miliţie, ofiţeri şi subofiţeri. Educate şi crescute de partid în spiritul devotamentului neţărmurit faţă de patrie şi popor, al respectului şi solicitudinii faţă de cetăţeni, al aplicării corecte şi ferme a legilor, cadrele de miliţie au depus şi depun toate eforturile, pentru a-şi face cu cinste datoria. Curajul şi spiritul de sacrificiu, modestia şi umanismul, cinstea şi corectitudinea, vigilenţa şi fermitatea, au devenit trăsături definitorii ale celor ce alcătuiesc aparatul de miliţie. Istoricele hotărîri adoptate de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din iulie 1972, care au determinat o efervescenţă creatoare a întregului popor, angajat plenar în opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, reprezintă pentru organele de miliţie un puternic imbold în lupta activă, militantă pentru îndeplinirea sarcinilor şi misiunilor încredinţate de partid, pentru transpunerea în viaţă a măreţului program de înflorire a patriei noastre socialiste. De la înalta tribună a Conferinţei Naţionale, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a jalonat cu multă claritate direcţiile principale ale activităţii organelor Ministerului de Interne, punând în evidenţă sarcinile deosebit de Colonel, IJAK RUDOLF, Adj. al şefului Inspectoratului judeţean al M.I. şi şef al Miliţiei judeţene. (Continuare in pag. a 5-a)