Cuvîntul Nou, iulie 1973 (Anul 6, nr. 990-1015)

1973-07-01 / nr. 990

Măsuri prompte, eficiente pentru buna desfăşurare a campaniei agricole de vară Deşi mai este aproape o lună pină cînd şi în lanurile noastre va începe secerişul, pregătirile în vederea campaniei care încununează munca şi eforturile unui m întreg se desfăşoară cu feţiiitate. Traducînd în viaţă hotărîrea Comitetului judeţean de patid cu privire la desfăşurarea la tgp şi în bune condiţii a campaiei agricole de vară, Biroul locativ al U.J.C.A.P. şi Direcţia anerală a agriculturii, industriei imentare şi apelor, au luat orie de măsuri menite să continue la urgentarea pregătirilor, crearea celor mai propice cmndiţii pentru ca recoltarea să facă în timp optim şi fără piaeri. Forurile competente î vor preocupa de redistribuîr mijloacelor mecanice de recot pe I.M.A. şi secţii de mecanice, în funcţie de suprafeţele minizabile. In acelaşi timp se lua măsuri ca toate mijloacele mecanice de care dispun coopetivele agricole de producţie săie reparate şi puse în stare dfuncţionare pină la data de 1 ie, în vederea asigurării importului cerealelor la timp ■ fără pierderi, pe baza producor evaluate Pe unitate se va tocmi un plan pe baza căruia sa asigura transportul în periţa de recoltat. Totodată, toateijloacele de transport, proătatea cooperativelor de produs vor fi reparate şi puse în te de funcţionare pină la dat de 1 iulie. Consiliile de conduce s secialiştii din C.A.P., cu spriji organelor agricole judeţe vor urmări permanent starea' vegetaţie a culturilor de care şi acolo undi lucrările de nu se poli executa înecai se vor lua trăsuri ca recojil să înceapi^Bănd cerealele ajuns în pîr^JPsă nu dureze timult de vO—12 zile lucrătoare. a- Organele competente U.J.C.A.P., D.G.A.I.A.A. şi II . vor definitiva pînă la iunie programul pentru depozit cerealelor, identificînd reacţiile adecvate scopului pasiv căminele culturale şi şi astfel ca întreaga cantitap cereale să fie condiţionată depozitată în condiţii optime vor lua măsuri ca toate mafe si alte spaţii care vor fosite pentru depozitarea cereţ sa fie reparate si dezinfecta Tot in legătură cu barsfășurarea campaniei de foire a cerealelor, consiliile de tucere din C.A.P. vor repara prezenta la verificare toateaiele care se vor folosi în cane ; se vor îngriji de selecţi© şi instruirea tuturor persoa care vor lucra cu combinetalte utilaje de recoltat, asunroblemelor tehnice şi de rcţia muncii ; se vor procura trialele necesare pentru parea şi combaterea incendiilor va face instruirea cooperat; în acest sens , se vor seiei şi instrui delegaţii de col şi batoze, responsabilii deasupra sarcinilor ce le au vor lua măsuri pentru repararea sacilor existenţi şi pentru asigurarea necesarului de saci şi de sfoară, pentru întreaga perioadă a campaniei. O atenţie deosebită trebuie să se acorde în această perioadă recoltării şi conservării furajelor, condiţie esenţială pentru dezvoltarea sectoarelor zootehnice ale C.A.P. In conformitate cu hotărîrea Comitetului judeţean de partid, consiliile de conducere ale C.A.P. cu sprijinul organelor agricole judeţene, vor lua toate măsurile pentru a se asigura un volum de furaje de cel puţin o tonă de fin şi cinci tone de suculente pentru fiecare taurină şi 300 kg fin pentru fiecare ovină. De asemenea se impune ca în această perioadă să se ia măsuri pentru asigurarea fondului de legume necesar populaţiei judeţului prin executarea la timp şi la un nivel calitativ superior a lucrărilor de întreţinere, precum şi prin întocmirea unor grafice decadale de recoltare şi livrare, atît de către producător cit şi de beneficiar. In sfîrşit, legat de recoltarea cerealelor, consiliile de conducere, specialiştii din C.A.P. au datoria să identifice suprafeţele care se pretează pentru culturi duble care, imediat după recoltare vor fi însămiţate cu culturi furajere. De asemenea se vor lua toate măsurile pentru a se executa arături de vară şi dezmiriştiri pe o suprafaţă de 8.000 hectare destinate însămînţărilor de toamnă. Pornind de la hotărîrea Comitetului judeţean de partid, recenta plenară a U.J.C.A.P. a preconizat măsurile necesare pentru ca lucrările campaniei de vară să se efectueze la timp şi la un nivel calitativ superior. Organele şi organizaţiile de partid din C.AP., comitetele comunale de partid şi consiliile populare, consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste, trebuie să desfăşoare o activitate susţinută de organizare şi mobilizare a cooperatorilor, a tuturor forţelor umane şi tehnice în vederea asigurării celor mai propice condiţii pentru obţinerea unor recolte sporite. Una din fruntaşele Fabricii de lăzi din Intorsura EMILIA CALITU Buzăului : III Am ajuns la InformBuzăului într-o zi de luai puţin însorită. Fila carelui arăta data de 26. O zi Ite celelalte, fără „nimic osebit“ cum avea să-mi sgineva de prin partea lci şi nu l-am contrazis. Nu ptcă ar fi avut sau nu drepu. Sensul acestor cuvinti tălmăcit în virtutea itpline înţelegeri a omului trăieşte şi munceşte în loc de multă vreme şi în a cărui ochi, fiecare zi, ţioasă, prin însăşi existenţa , apare ca obişnuită. Dar, pentru noi din afară“, 26 iunie a cu un „noian“ de lucruri, le — plăcute sau mai puţinte — din care am selectat, cîteva „secvenţe“, părute, mai deosebite. O IDEE DEVENITAA 1 Fabrica de lăzi : Chintea venirii noastre la achnitate, se materializase cl inginerului Neculai şeful secţiei şi a lui Nicuanu, şeful atelierului mecangreiam faptul că n-am paticipa la acest lucru, singiftori oculari“ fiind oameni figada a II-a a lui Gheoţoiu. Nu era ceva „senzat dar era totuşi un fapt d. Era în fond răsplata unui colectiv, a unei participări creatoare a omului la procesul de producţie. Iată despre ce e vorba. La maşina de capsat a fost ataşat un panson pentru găurit banda de oţel folosită la balotarea lăzilor, operaţie care pînă azi fusese executată manual. Poate că cineva ne va spune că ideea e foarte simplă şi chiar banală. „Ce mare lucru e să ataşezi un panson la maşina de capsat! Oricui îi putea trece prin minte să facă aşa ceva !“ Numai cel în necunoştinţă de cauză poate face o asemenea afirmaţie sau dacă e, îl putem acuza de o răutate supărătoare. Dar să vedem ce s-a realizat prin concretizarea ideii menţionate mai sus. — Dacă pină acum la balotat trebuiau să lucreze 10 oameni — ne spunea Neculai Radu, prin introducerea acestui dispozitiv numărul lor se va reduce la şapte. Cu ceilalţi trei, s-a alcătuit o I, echipă care prin activitatea ei va aduce zilnic un plus de 50 de lăzi. In afară de acest avantaj, destul de consistent pentru noi, timpul de balotare a fost redus, productivitatea muncii a crescut. Aşadar, o mică şi „banală“ idee, dar cu eficienţă imediată, concretă, care atestă o participare efectivă şi afectivă, a omului la realizarea sarcinilor de producţie. NOUTÅŢI VECHI LA LIBRĂRIA ORAŞULUI De la liceu, un mic popas la librărie. — Ce noutăţi editoriale puteţi oferi cititorilor întorsuteni ? — Deocamdată nimic. De trei săptămîni n-am mai primit nici o carte — ne răspunde responsabila unităţii — Rodica Cristea. Am făcut comenzi, am întrebat la depozitul din Sfîntu Gheorghe de ce nu ne trimit cărţi. .. dar după cum se vede, în zadar. De fapt nu numai de noutăţi editoriale ducem lipsă. Nu avem hîrtie albastră și albă de împachetat, saci de hîrtie, articole de pescuit, cărucioare sport pentru copii, jucării mecanice și lista ar putea continua. Notele de comandă (5.988, 5.989, 5.990) sunt relevatoare în acest sens. De ce nu sunt onorate ? — iată întrebarea pe care o adresăm celor vizaţi. • Oricît s-ar încerca să se argumenteze de cei în cauză, nu putem admite ca intr-un oraş să nu fie aduse cărţi de trei săptămîni, frustrînd, astfel, cititorul de tot ce este nou în literatură, ştiinţă, tehnică etc., ca un copil ce nu a împlinit încă vîrsta de 2 ani să nu fie scos la aer liber, numai în braţe, din lipsă de cărucioare, sau cei care au deprins arta jocurilor mai complicate să nu beneficieze de nişte jucării mecanice ş.a.m.d. UNDE ŞI CUM IŞI PETREC TIMPUL LIBER ÎNTORSURENII ? Acestei întrebări n-am reuşit să-i dăm un răspuns. Ori de cite ori am încercat să găsim o „rază“ de speranţă, am bătut în retragere. Şi să exemplificăm. La ora 19,40, biblioteca avea solicitări, dar, era închisă deşi pe programul afişat pe uşă scria clar : deschis pînă la ora 20,00. Cînd am întrebat ni s-a spus că bibliotecara s-a dus pe undeva, dar că se va întoarce în cîteva minute. Am aşteptat vreo 15 minute, dar bibliotecara nu s-a mai întors. Din lipsă de amatori, în seara aceea filmul n-a mai rulat. Ni s-a spus că operatorul Adrian Negrilă se cam „joacă“ cu „filmul“ şi de aceea mulţi dintre locuitori preferă să urmărească emisiunile Tv. La rîndul lui, operatorul, ne-a destăinuit că „oamenii nu prea vin la film şi cînd vin sînt foarte puţini“. Nu ştim care este adevărul adevărat, dar cert este un lucru ! Cam des nu se poate viziona un film la casa de cultură ! Ne îndreptăm spre clubul tineretului, mutat nu ştim pe ce considerente într-o cameră aflată în incinta popilariei. Spunem acest lucru deoarece, în locul unde a funcţionat mai înainte clubul a fost deschisă o expoziţie cu vînzarea produselor cooperativei meşteşugăreşti „Arta Covasnei“, cu toate că în oraş mai există încă două magazine profilate tot pe articole de artizanat („Hermes“ şi „Mioriţa“). Am avut prilejul să vizităm şi sediul noului club. Nimic nu amintea din cel care fusese odată. Camera n-avea lumină, era murdară, într-un cuvînt neprimitoare. E firesc, ca într-o asemenea ambianţă să nu se poată desfăşura activităţi cultural-educative. Dar nu e mai puţin adevărat că, pe undeva, există o lipsă de preocupare şi din partea Comitetului orăşenesc U.T.C., care pretextînd lipsa de spaţiu se limitează doar a privi cu ochi indolenţi la singura activitate din oraş, şi aceea desfăşurată în praf şi cu foarte puţini amatori — popicele. 26 iunie, o zi oarecare, ca toate celelalte în care spre „surprinderea“ localnicilor s-au petrecut lucruri şi fapte deosebite, de ceea ce se petrece în mod obişnuit. I I I I I I ÎNTORSURA BUZĂULUI DIN CRONICA UNEI ZILE I. NEGULICII 1 /V,or Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Primul cofraj metalic Vizitam deunăzi şantierul de construcţie a creşei din Sfîntu Gheorghe. La un moment dat, un fapt neobişnuit în judeţul nostru mi-a atras atenţia. Echipa lui Ladislau Bede, montă un cofraj metalic. — Cofrajul metalic este, ca să spun aşa, o „bijuterie" pentru constructori, ne spune Ioan Valadi, maistru principal, în primul rînd se poate folosi la 8 tipuri de construcţii. Este economicos, rapid, uşor de manevrat, reduce mult timpul de execuţie şi după cum vedeţi se realizează lucru de calitate. Dacă scrieţi la ziar, amintiţi că în judeţul nostru pentru prima dată se foloseşte acest procedeu, că noi cei ce l-am pus prima dată în aplicare sîntem foarte mulţumiţi de avantajele pe care le prezintă, că vrem să lucrăm numai cu cofraje metalice. Intr-adevăr, chiar fără să fii specialist, urmărind fază cu fază, de la montare pînă la întreţinere, această instalaţie, oricine poate face deosebirea între cofrajul din lemn şi cel metalic. Calitatea lucrărilor de zidărie este în acest caz net superioară. Am văzut url perete executat cu ajutorul cofrajului metalic. Mina aluneca lin, fără să simtă asprimea mortarului. — Aici unde am folosit cofrajul metalic, intervine din nou maistrul Ioan Valadi, aproape că nici nu mai e nevoie să tencuim. Bede Ladislau, cu echipa sa, a executat lucru de bună calitate. A L. 400 TONE FIER PESTE PLAN Şi întreprinderea pentru colectarea metalelor se înscrie în avîntul general de realizare a angajamentelor, luate peste plan, propriu tuturor unităţilor economice din judeţ. Astfel pe primul semestru al acestui an planul de colectare a fost depăşit cu 510 tone metal, din care 400 tone fier, valoric depășirile cifrîndu-se la suma de 375 970 lei. MD. Combaterea gândacului de Colorado pe tarlalele cu cartofi la C A.P. Cernat Foto : A. BARTHA Inovaţii cu caracter de protecţia muncii La Uzinele textile „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe, mişcarea de inovaţii se îndreaptă şi spre domeniul activităţii de prevenire a accidentelor de muncă. Ultima inovaţie de acest gen, aparţine lăcătuşului de întreţinere Jakó Alexandru şi ajutorului de maistru Molnár Rezső. Aplicarea inovaţiei, va înlătura total pericolul de accidentare la transportul rolelor pentru înfăşurarea pînzei. Aceste role se transportau cu un cărucior prevăzut cu un dispozitiv de ridicat şi aşezat. Aşezarea se făcea însă brusc, iar minerul de acţionare a dispozitivului revenea puternic, existind pericolul de accidentare a muncitorului manipulant. La „Oltul“ se înregistraseră din această cauză cîteva accidente uşoare. Acum prin ataşarea unui sistem de împiedicare a braţului, pericolul de rănire a fost complet înlăturat. D. ANDREI Anul VIIIr 990 DUMINICĂ, 1 iulie 1973 4 pagini 30 bani încheierea vizitei oficiale a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în Republica Federală Germania Sosirea în Capitală Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au însoţit în vizita oficială în Republica Federală Germania, s-au reîntors sîmbătă la-amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vizita înalţilor oaspeţi români în R. F. Germania a constituit o expresie evidentă a relaţiilor bune, prieteneşti, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multilaterală, pe multiple planuri, în avantajul reciproc, al înțelegerii, colaborării, progresului şi păcii în lume. Avînd loc acum, în preajma Conferinţei pentru securitate şi colaborare în Europa, întîlnirile şi convorbirile conducătorilor celor două state, desfăşurate într-o atmosferă deschisă, constructivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acordurile de cooperare economică, ştiinţifică, tehnică şi culturală, semnate cu acest prilej, au ilustrat în mod concret posibilităţile reale ce există pentru înfăptuirea ţelurilor nobile ce stau în faţa acestei importante reuniuni a guvernelor ţărilor continentului nostru. Depăşind cu mult cadrul relaţiilor bilaterale. Declaraţia solemnă comună încheiată la Bonn — al şaptelea document politic de acest, fel, semnat în cursul anului de ţara noastră cu state din diferite regiuni ale globului, — se impune prin caracterul său, prin principiile general valabile ce le statuează ca o contribuţie de preţ la promovarea climatului de pace şi securitate, a unei noi politici în viaţa internaţională. Exprimînd satisfacţia opiniei publice din ţara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei şefului statului român, mii şi mii de bucureşteni au întimpinat cu entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-au manifestat încă o dată, dragostea, mulţumirile profunde ale întregului popor pentru eforturile susţinute ce le depune în vederea propăşirii patriei noastre, creşterii prestigiului ei în lume, în slujba înţelegerii şi conlucrării între popoare în folosul păcii şi progresului în lume. La aeroportul Băneasa, în întimpinare au venit tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşa Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, cu soţiile, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ştefan Andrei. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale, generali, ziarişti. Au fost de faţă Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri adinterim al R. F. Germania la Bucureşti, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. (Continuare în pag. a 4-a) MESAJUL adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ş a colectivului ziarului „Clopotul" din Botoşani Dragi tovarăşi. Doresc, înainte de toate, să vă mulţumesc în mod călduros pentru invitaţia pe care mi-aţi adresat-o, de a lua parte la sărbătorirea a 40 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „Clopotul“ — Botoşani. Regretînd sincer că timpul nu-mi permite să iau parte la această aniversare, doresc să adresez pe această cale călduroase felicitări colectivului redacţional, colaboratorilor, precum şi corespondenţilor voluntari — muncitori, ţărani, intelectuali —, tipografilor care, atît în anii ilegalităţii, cit şi în perioada de după eliberarea ţării, şi-au adus contribuţia la editarea şi tipărirea ziarului, între cele peste 300 de ziare şi reviste apărute în trecut sub îndrumarea Partidului Comunist Român şi care au avut un rol important in mobilizarea maselor largi la lupta revoluţionară pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice, împotriva fascismului, ziarul „Clopotul“, apărut la 30 iunie 1933, a jucat un rol deosebit de important, împreună cu celelalte publicaţii comuniste, „Clopotul“ a militat activ pentru apararea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru răspîndirea ideilor marxist-leniniste in rîndul maselor, demascînd cu fermitate concepţiile politice retrograde, acţiunile teroriste ale elementelor fasciste. Deşi suprimat în mai multe rînduri de către organele represive burghezo-moşiereşti, ziarul a continuat să apară, sub alte denumiri, manifestîndu-se tot timpul ca o tribună activă de luptă pentru apărarea intereselor poporului. După eliberarea patriei de sub jugul fascist, „Clopotul“ şi-a adus contribuţia la întreaga luptă pentru transformarea revoluţionară a societăţii româneşti, la construcţia social-economică a ţării, la succesul marii opere de edificare a orînduirii socialiste pe pămîntul României. Am convingerea, dragi tovarăşi, că bilanţul pe care-l faceţi cu prilejul acestei aniversări va constitui pentru dumneavoastră toţi — redactori şi colaboratori — un puternic imbold de a acţiona şi mai hotărît pentru îmbunătăţirea continui a muncii, astfel ca ziarul să răspundă cit mai bine înaltelor cerinţe pe care partidul le pune în faţa presei noastre comuniste. Sunt încredinţat că acţionînd pe linia bogatelor sale tradiţii din trecut, ziarul „Clopotul“ îşi va spori şi mai mult in viitor contribuţia la lupta generală a întregului popor pentru transpunerea cu succes în viaţă a politicii interne şi externe a partidului, pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal şi dezvoltarea în ritm accelerat a economiei, ştiinţei şi culturii în patria noastră, pentru educarea socialistă a oamenilor muncii şi aplicarea neabătută a normelor eticii şi echităţii socialiste în întreaga viaţă socială, pentru bunăstarea şi civilizaţia întregii noastre naţiuni Vă urez, dragi tovarăşi, succese tot mai mari in îndeplinirea sarcinilor de răspundere ce vă revin, satisfacţii depline in muncă, multă sănătate şi fericire. Sărbătorirea Zilei învăţătorului într-o atmosferă festivă, ieri, 30 iunie, în oraşele şi comunele judeţului nostru a fost sărbătorită „ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI“. La adunările festive care au avut loc au participat membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid, cadre didactice, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, conducători de unităţi economice şi numeroşi invitaţi. Din partea Comitetului judeţean de partid au rostit scurte cuvîntări în care au subliniat importanţa pe care o acordă conducerea de partid şi de stat învăţămîntului, tovarăşii : Ferdinand Nagy — prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, la Sfîntu Gheorghe ; Drunek Zoltán — la Covasna ; Marton Albert la Tîrgu Secuiesc ; Ioan Dragoş — La Baraolt ; Constantin Timaru la Intorsura Buzăului. Au luat cuvîntul cadrele didactice sărbătorite. Cu acest prilej a fost relevată misiunea de înaltă responsabilitate ce revine cadrelor didactice pentru educarea tinerei generaţii în lumina cuvîntării secretarului general al partidului — tovarăşul Nicolae Ceauşescu — privind dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului, cuvîntare rostită la recenta plenară a C.C. al P.C.R. In acelaşi timp s-a subliniat realismul şi importanţa deosebită pe care o reprezintă acest document programatic, pentru dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a învăţămîntului de toate gradele din ţara noastră. Cadrele didactice s-au angajat să depună toate eforturile pentru a traduce în viaţă măsurile preconizate de documentele Plenarei din 18—19 iunie referitoare la perfecţionarea şi dezvoltarea învăţămîntului. Dînd glas sentimentelor de ataşament deplin al cadrelor didactice faţă de politica profund ştiinţifică promovată de partidul şi guvernul ţării noastre, atît pe plan intern cit şi pe plan extern, în adunări au fost adresate telegrame Comitetului Central al P.C.R., secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.