Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)
1974-04-18 / nr. 1236
ÎN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI înaltă preţuire hărniciei în muncă Oraşul Sfîntu Gheorghe a găzduit ieri cea de-a doua manifestare prin care unei întreprinderi din judeţul nostru i se recunosc succesele, inclusiv la nivel de ramură. Este vorba, după cum relatam şi în ziarul de ieri, de inmînarea „Diplomei de unitate evidenţiată în întrecerea socialistă" pentru rezultatele obţinute în anul 1973, colectivului din cadrul Direcţiei comerciale judeţene. De la bun început trebuie să remarcăm faptul că, acest eveniment, de semnificaţie majoră pentru munca şi viaţa colectivului de lucrători comerciali, a prilejuit o nouă şi concludentă evidenţiere a căilor şi mijloacelor de acţiune, a Stilului de muncă promovat, nu atît în ideea unui bilanţ de festivitate, ci, în principal, de subliniere a direcţiilor prioritare de generalizare a experienţei pozitive. în acest cadru, cunoaşterea şi aplicarea consecventă a hotărîrilor de partid şi de stat a fost relevată drept constantă de acţiune, premisă a ridicării necontenite a nivelului calitativ şi de eficienţă al activităţii comerciale. ... In anul 1973 sarcinile de plan au fost exemplar realizate la toţi indicatorii, mai mult, sensibil depăşite, inregistrindu-se faţă de 1972 importante creşteri: 8,7 la sută în sectorul mărfurilor alimentare, 13,7 la sută în alimentaţia publică şi 10,5 la sută în sectorul de desfacere a produselor nealimentare. Dincolo de aceste date ce ilustrează înaltele ritmuri ale creşterii cantitative, se situează evidentele îmbunătăţiri aduse în aprovizionarea şi servirea populaţiei, în lărgirea, organizarea şi funcţionarea reţelei, în modernizarea acesteia. Sunt semnificative, în acest sens, cîteva aspecte: 58,3 la sută din desfacerile de produse alimentare s-au realizat prin autoservire; au fost organizate, în 1973, 15 expoziţii de prezentare şi desfacere, oferta unităţilor de alimentaţie publică îmbogăţindu-se cu 26 noi preparate; preocuparea pentru promovarea formelor moderne de desfacere a HERMAN ROSNER După înmînarea „Diplomei de unitate evidenţiată in întrecerea socialistă“ colectivului Direcţiei comerciale judeţene. ■—mm—______________________________________________________________________________________________________________________________L_________ (Continuare în pag. a 3-a) in biografia maistrului Tiberiu Micola nu se găsesc pentru un reporter nişte lucruri neobişnuite, cel puţin aşa declară el. Îmi spune deschis: „Am o biografie ca şi atîţia alţi oameni. Am Învăţat, am muncit, acum am din nou de gind să mă apuc de Învăţat. O meserie nu se Însuşeşte odată pentru totdeauna. Dacă aş fi judecat aşa rămâneam un simplu operator chimist — ceea ce să o recunoaştem nu e o meserie chiar de lepădat — insă mi-am zis că trebuie să fac mai mult. Acum ciţiva ani lucram undeva prin Moldova, la un mare combinat, cind am auzit pentru prima dată de construcţia Fabricii de amidon de la Tirgu Secuiesc. Se tot vorbea că ar fi foarte modernă, chiar cea mai modernă din ţară, că s-ar căuta specialişti, lată ce-mi trebuie, mi-am zis, şi am venit. Aici să te văd ce poţi, cum ai să le descurci. Utilajele erau noi, multe necunoscute mie, procesul tehnologic însă îI cunoşteam. Aveam 24 de ani şi eram sigur că mă voi descurca onorabil". îmi vorbeşte liniştit, aşezat, ca un om care ştie ce vrea. Mă roagă să-l însoţesc prin fabrică, că doar are şi alte lucruri de făcut. Ne oprim la hidrocicloane, la tabloul de comandă, îl admir sincer. Oamenii 11 ascultă, îi urmează dispoziţiile. Trebuie să fie tare bine să simţi că la numai 27 de ani răspunzi de bunul mers al producţiei unei atlt de moderne Întreprinderi. 11 Întreb cum e. Dacă se simte copleşit de responsabilitate. Nu mă dezamăgeşte. Cel mai tânăr maistru amidonar de la Tirgu Secuiesc, nu poate răspunde decit într-un singur fel. „Simt responsabilitatea, dar de ce să fiu copleşit? Îmi cunosc bine meseria, li ştiu bine şi pe operatorii cu care lucrez, aşa că n-am de ce mă teme. E drept că mai sunt şi necazuri, mai apar lucruri pe care n-ai cum să le prevezi. Cu calm, cu luciditate şi un pic de efort In plus am scos-o Întotdeauna la capăt", il iscodesc să-mi spună dacă ar mai pleca In altă parte, şliu eu, la vreo altă fabrică şi mai nouă. Mă priveşte surprins’, glndind probabil că vreau să-l pun la încercare. Cred că puţin s-a şi supărat. „Adică de ce să plec ? A ..., prima dată a fost cu totul altceva. V-am explicat. De fabrica asta m-am legat cu trup şi suflet. Am pornit-o amîndoi o dată la drum. O simt apropiată ca pe un părinte. Simt că şi pe umerii mei apasă ceva din destinele ei. Faptul ca ne îndeplinim lună de lună planul, că 11 depăşim, de asemenea, lună de lună este pentru noi amidonarii, un temei de mulţumire pe care nu vrem să-l înlocuim cu nimic altceva“■ HORIA C. DELIU Dialog despre responsabilitate LA FABRICA DE SPIRT DIN OZUN Noi succese în întrecere In întîmpinarea zilei de 1 Mai şi a celor două mari evenimente din viaţa poporului nostru — a XXX-a aniversare a Eliberării şi Congresul al XI-Iea al P.C.R. —• cei ce muncesc la Fabrica de spirt din Ozun adaugă cu fiecare zi, noi şi noi succese în palmaresul întrecerii socialiste. Planul la producţia globală şi marfă pe primul trimestru al anului, a fost depăşit cu aproape 10 la sută, depăşire ce... depăşeşte substanţial chiar angajamentul asumat de colectiv. Producţia pe cel de-al doilea pătrar al anului, a „demarat“ şi ea cu succes. Prevederile de plan pe prima decadă la aceiaşi indicatori au fost de asemenea depăşite. Faptul se datorează în primul rînd hărniciei muncitorilor, care, în perioada de remont au asigurat reparaţii de foarte bună calitate. Din rindul lor amintim pe Szabó Imre, Zsaizson Bela, Ion Anthal şi Buzsi Francisc. (I.v.) Primele rezultate... ... Constituie şi primele succese în acţiunea de contractare a linii — acţiune aflată acum in plină desfăşurare şi la noi în Dobîrlău. Pînă în prezent, s-au încheiat :entrade pentru 542 kg de lină. Printre cei care au contribuit mai mult, îi amintim pe I°n Florea (57 kg.), Nicolae Vereguţ (35 kg), Nicolae Marin (55 kg), Ion Stoica (30 kg) NICOLAE BANCIU, corespondent Proletari din toate ţările, unitivul Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII, nr. 1236 JOI, 18 APRILIE 1974 4 pagini, 30 bani Sosirea la Varşovia VARŞOVIA 17 — Corespondentul Agerpres, Gh. Ciobanu, transmite: Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a sosit, miercuri la amiază, la Varşovia. Pe aeroportul Okende, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi persoanele oficiale care îl însoţesc au fost salutaţi de tovarăşii Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Henryk Jablonski, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Polone, Piotr Jaroszewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, Stanislaw Gucwa, mareşalul Seimului, de alţi conducători de partid şi de stat polonezi. Pe aeroport se aflau ambasadorul Republicii Socialiste România la Varşovia, Aurel Duca, membri ai ambasadei. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost înmînate buchete de flori. Electricianul ZOLYA FERENC la pupitrul de comandă al noii staţii de apă din Baraolt. Foto: BARTHA ÁRPÁD ! Aici, Centrul de radioficare Tirgu Secuiesc. Transmitem emisiunea locală... înmulţirea vertiginoasă a aparatelor de radio şi a televizoarelor a avut drept consecinţă scăderea proporţională a numărului abonaţilor la reţeaua de radioficare. Astăzi, Centrul de radioficare din Tirgu Secuiesc are 580 de abonaţi, din care, 280 în comuna Turia. Deci, un număr restrîns de ascultători, mai ales dacă ţinem seama de creşterea populaţiei din localitate. Dar, ce li se oferă acestor ascultători în cele două emisiuni săptămînale — de marţi şi vineri —, de cite 30 de minute fiecare? După obişnuitul buletin de ştiri — în majoritate privind manifestările culturale ale oraşului — urmează un interviu, o informare sau o masă rotundă (cu o singură persoană!), iar in încheiere — muzică! Majoritatea acestor „referate" sunt susţinute, prin rotaţie, de mereu aceleaşi persoane. Deşi sunt dezbătute teme de actualitate (ex. „Campania agricolă de primăvară", „îndeplinirea angajamentelor asumate", „Realizările trimestrului I“, „Disciplina în producţie", „Lupta împotriva risipei" etc.) modul de abordare este încă prea general. Am reproşa colectivului redacţional al centrului de radioficare de aici, o slabă preocupare pentru popularizarea fruntaşilor, atît din industrie, cit şi din agricultură, a iniţiativelor şi angajamentelor, absenţa unor teme-dezbatere cu tinerii pe marginea normelor de etică şi echitate socialistă, vizînd educaţia prin şi pentru muncă, în special a elevilor. Lunar, sunt prezentate de către bibliotecara Bende Katalin, GABRIEL FLORESCU (Continuare In pag. a 3-a) r IL PARIS. — Corespondentul Agerpres, Paul Diaconescu, transmite : La Universitatea din Aixen-Provence a avut loc primul colocviu francoromăn de dialectologie. In cadrul manifestării, la care au participat numeroşi cercetători francezi şi români, au fost prezentate comunicări urmate de dezbateri interesante, şi utile. Colocviul a fost însoţit de manifestări culturale, printre care o seară de poezie românească şi expoziţia arheologică „Vestigii daco-romane", ANKARA. Marţi, Senatul Turciei a aprobat un amendament la Constituţie, care restabileşte drepturile politice ale foştilor membri ai conducerii Partidului Democrat turc, care s-a aflat la putere între 1950 şi 1960, cînd a fost înlă-,turat printr-o lovitură de stat. In 1961, membrii acestui partid au fost amnistiaţi, fără însă a beneficia de drepturi parlamentare, BRUXELLES. — Corespondentul Agerpres, iV. Popescu-Bogdăneşti, transmite: Prin spectacolele prezentate, zilele acestea în unele localităţi belgiene de ansamblul folcloric „Carpaţi“, din Cimpulung-Muscel, a fost inaugurată seria manifestărilor consacrate în Belgia celei de-a 30-a aniversări a eliberării României de sub dominaţia fascistă. In acest cadru sub înaltul patronaj al primului ministru belgian, al Ambasadei române la Bruxelles, al Asociaţiei culturale Belgia—România, prin prezenţa unor eminente personalităţi ale vieţii politice şi culturale belgiene, în localita n lini • TEL AVIV. — Comitetul Director al Partidului Israelian al Muncii — principala formaţiune politică reprezentată cabinetul demisionar Goldei Meir — a hotărît să formeze o nouă coaliţie guvernamentală, care să conducă ţara pînă la viitoarele alegeri parlamentare ce ar urma să aibă loc în toamna cestui an, relatează genţiile de presă, odată s-a căzut de acord ca cei 600 membri ai Comitetului Central al partidului să se reunească, sîmbătă, pentru desemna pe viitorul al guvernului. I lea Dison se desfăşoară, în cursul acestei săptămâni, o suită de prestigioase acţiuni având ca scop cunoaşterea României, a tradiţiilor ei, a realităţilor contemporane româneşti. Din maia internationala mai aa-Tota-1 şef Tovarăşul Nicolae Ceauşescu participă la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia Plecarea din Capitală. Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat spre capitala R.P. Polone, pentru a lua parte la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primministru al guvernului, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., şi George Macovescu, ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeţ, ŞtefanVoitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători aiinstituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali. Au fost de faţă Wladyslaw Wojtasik, ambasadorul R.P. Polone la București, și membri ai ambasadei. Popularizarea fruntaşilor şi a experienţei înaintate Rezultatele obţinute în agricultura judeţului nostru sunt bune, dar foarte diferenţiate de la o cooperativă agricolă de producţie la alta, de la o fermă la alta; ba chiar şi in cadrul brigăzilor sunt mari diferenţieri de producţii, diferenţieri ce se datoresc în exclusivitate modului în, care muncesc oamenii, priceperii şi pasiunii lor. Numai astfel, se pot explica nivelele diferite ale producţiei, diferenţierile în câştigurile oamenilor, puternica întărire economică a unor cooperative agricole de producţie. O metodă mai bună de lucru, o reţetă de furajare, un mod de stimulare a oamenilor sunt căutări de ani de zile ale unor conduceri de cooperative, sunt rezultate ale unor experienţe verificate in practică, care uneori au avut (poate) şi efecte negative. In mod firesc, ne punem întrebarea: Este cunoscută în judeţ experienţa unităţilor fruntaşe, sunt cunoscuţi oamenii care obţin rezultate bune? Ştie zootehnistul din Brăduţ, unde producţia de lapte e de circa 2 litri pe cap de vacă furajată, cum munceşte cel din Sinzieni, unde producţia e de patru ori mai mare? Fără îndoială că generalizarea experienţei unor cooperative fruntaşe, a unor oameni cu rezultate bune in producţie, ar avea un efect pozitiv asupra tuturor unităţilor fruntaşe. Direcţia generală pentru agricultură, industrie alimentară şi ape, ori de cite ori este nevoie organizează pentru inginerii agronomi, zootehnişti sau pentru medicii veterinari schimburi de experienţă. La C.A.P. Reci s-a organizat un schimb de experienţă privind prepararea şi păstrarea semisilozului. De un real folos pentru preşedinţi şi ingineri a fost şi Consfătuirea cartofului organizată la Tirgu Secuiesc. Cu această ocazie s-au prezentat cele mai noi tehnologii, inginerii din unităţile fruntaşe au împărtăşit colegilor din experienţa lor etc. Din păcate, schimburile de experienţă ce se organizează în judeţul nostru se limitează numai la cadrele de conducere. Nu s-a organizat încă nimic pentru brigadieri şi cooperatori. Se simte nevoia informării acestora cu metodele de muncă ale fruntaşilor, cu modul in care se acţionează în alte părţi pentru mai buna organizare a muncii. Se I. TOMA I.F.E.T. Tirgu Secuiesc, unitate economică de prestigiu a industriei covasnene. (Continuare în pag. a 3-a) I INFORMATde litru dumneavoastr £ VINZAREA CU PLATA IN RATE A AUTOTURISMELOR ! DACIA 1300 Pentru a crea condiţii ca un număr tot mai mare de cetăţeni să-şi poată procura autoturisme proprietate personală, guvernul a aprobat vînzarea cu plata in rate de autoturisme Dacia 1300 tuturor salariaţilor, membrilor cooperatori, pensionarilor şi altor persoane fizice. La cumpărarea maşinii, persoanele cu venituri lunare pina la 5.000 lei vor achita un avans minim de 30 la sută, iar cele cu venituri de peste 5.000 lei — de 50 la sută. Diferenţa dintre avans şi preţul de vînzare a autoturismelor, la care se adaugă o dobîndă anuală de 5 la sută, se va plăti in cel mult 36 rate lunare. I IN ATENŢIA PĂRINŢILOR ! De la Direcţia judeţeană 5 sanitară suntem informaţi că în curînd se va deschide, în oraşul Sfîntu Gheorghe (stra-da Banki Donath), o nouă creşă săptămînală. Cererile pentru înscriere se pot depu- ne zilnic între orele 7—15 la administraţia Spitalului ju- ţ deţean şi la Creşa nr. 2 din strada 16 Februarie, nr. 23. j iiBiBiHiniaBiHiiBiHininiiiBien? 1 1 I * ! e şi s«l 18 APRILIE 1974 GURA DE EXPLOATARE CORONGUŞ — Deplasarea brigăzilor ştiinţifice orăşeneşti (ora 18). COVASNA (Casa de cultură) — Clubul femeilor (ora 16). TIRGU SECUIESC (Club) — Program artistic prezentat de I.I.L. „Poliprod“ Tirgu Secuiesc (ora 19). SFÎNTU GHIEORGHE (Club II.C.M.) — Expunere: „Politica externă a P.C.R." (ora 18). AITA MARE (Căminul cultural) — Ora femeii : „Sfatul medicului". (ora 18). HAGHIG (Club) — Expunere: „Crearea Frontului Unic Muncitoresc“ (ora 20). BĂŢANII MARI (Cabinet) — Masă rotundă : „Locul intelectualilor în viaţa economică, social-culturală a comunei" (ora 20).