Cuvîntul Nou, aprilie 1976 (Anul 9, nr. 1351-1354)
1976-04-05 / nr. 1351
Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL IX, Nr. 1351, LUNI, 5 APRILIE, 1976, 8 PAGINI 50 BANI MM 1921 P.C.K. 1 MM m PARTIDUL COMUNIST ROMAN - PARTID AL PROGRESULUI NEÎNTRERUPT AL SOCIETĂŢII Construim, dăm viaţă celor mai înalte aspiraţii de bine şi fericire sub conducerea înţeleaptă a partidului comuniştilor, spre împlinirea unui ţel mult visat — comunismul pe pămintul României. Cei 55 de ani de istorie a partidului sunt 55 de ani de luptă pentru progres şi istoria dezvoltării societăţii noastre atestă că partidul comunist îndeplineşte rolul unui inepuizabil generator de energie, al unei uriaşe forţe motrice a mersului continuu înainte al societăţii româneşti. A fi mereu în frunte, a căuta continuu răspunsuri cerinţelor dezvoltării economicosociale a ţării, a organiza, uni şi mobiliza poporul pentru a deschide porţile lunii(Continuare in pag. a 7-a) Chimista Szabó Berta, de la I.A.E.A., efectuind analiza maselor plastice. Foto: A. BARTHA S*MAI BILANŢUL PRIMULUI TRIMESTRU — STIMULENT PENTRU NOI SUCCESE SUPLIMENTAR 34 MILIOANE LEI Stimulaţi de întrecerea socialistă, oamenii muncii din industria judeţului Covasna, au acţionat cu fermitate şi sîrguinţă, amplificînd rezultatele activităţii productive, reuşind să încheie un rodnic bilanţ pe primul trimestru al anului. La nivelul economiei judeţului, producţia globală industrială realizată suplimentar se ridică la 34 milioane lei. Printre unităţile cu aport substanţial la această depăşire se înscriu I.M. Căpeni — 3150 mii lei; întreprinderea de şuruburi — 3253 mii lei; I.A.E.A. — 5940 mii lei; întreprinderea de confecţii — 6559 mii lei; întreprinderea textilă ,,Oltul“ — 3030 mii . iei; industria cooperatistă — 3973 mii lei, acestea realizindu-şi şi depăşindu-şi angajamentele asumate pe primul trimestru. LIVRAT IN AVANS Urmare a mai bunei utilizări a capacităţilor de producţie, a (Continuare în pag. a 3-a) / Proletari din top Te Tante, umtr vâ ! Tinerii privesc in oglinda viitorului! „Dacă n-ai un bătrîn, să-l... cumperi !“, grăieşte un proverb, al cărui file e lesne de înţeles. Bătrînii sînt oameni de viitor, mai adăuga hîtru unul dintre ei. Dar cu tinerii, cu ei ce facem ? Pe ei îi avem la tot pasul, dar întrebarea e: cum ne îngrijim de prezentul şi, mai ales, de viitorul lor ? Iată o responsabilă şi pasionantă întrebare, pe care numeroşi vorbitori au adus-o firesc în discuţia Plenarei cu activul Comitetului orăşenesc P.C.R. Tîrgu Secuiesc. Evident, că analizîndu-se activitatea politicoideologică desfăşurată în pregătirea apropiatului Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste, era normal să se facă frecvente referiri şi la munca depusă de tineri. HORIA C. DELIU (Continuare in pag. 45) Brigada ziarului „CUVÎNTUL NOU“ In raid Ziua de 29 martie 1976, consemnează, în cronica relaţiilor tradiţionale de prietenie româno.arsbe, un nou eveniment de importanţă istorică: începutul vizitei oficiale pe care preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au întreprins-o în Kuweit. Vizita s-a desfăşurat sub semnul manifestărilor de stimă şi cordialitate, al dorinţei comune de adîncire a colaborării pe multiple planuri. Oficialităţile şi populaţia kuweitiană au făcut înalţilor oaspeţi români o primire prietenească, expresie a prieteniei pentru politica României, de solidaritate activă cu popoarele arabe, de promovare a înţelegerii şi cooperării internaţionale. Convorbirile oficiale, întîlnirile cu personalităţi ale vieţii politice şi economice, desfăşurate într-o atmosferă de stimă şi cordialitate, au evidenţiat consensul asupra necesităţii şi posibilităţii extinderii cooperării între cele două tari şi popoare. ANCHETA NOASTRĂ DE CE MAI URCĂ RISIPA ŞI NEGLIJENŢA PE SCHELELE CONSTRUCTORILOR ? • Un proverb adecvat şi pe şantiere: „scumpi la tărîţe, ieftini la ... ciment !“. • „Duşmanul natural“ şi păcatele... păminteşti !? • „Bunul gospodar sfinţeşte locul“. • Imaginaţi-vă o construcţie modernă, aflată nu departe de ceasul inaugurării, la care din motive funcţionale şi estetice, un perete este in întregime din sticlă. Trebuie să recunoaştem, este o ima- HORIA C. DELIU, NIŢA PREDA (Continuare in pag. a 3-a) EXPOZIŢIE CU PRODUSE REALIZATE PRIN AUTODOTARE In cadrul preocupărilor pentru folosirea eficientă a potenţialului tehnic şi uman şi stimularea activităţii de creaţie tehnico-economică, in perioada 15—20 aprilie a.c. se va deschide, la Casa de cultură a sindicatelor din Sfîntu Gheorghe, o expoziţie cu produse realizate prin autodotare. Vor fi prezentate piese, dispozitive, machete ale unor maşini şi utilaje fabricate în cadrul acţiunii de autodotare, sau a celei de inovaţii şi invenţii, produse obţinute în unităţile economice din judeţ. O secţiune aparte o va constitui prezentarea pieselor, dispozitivelor, utilajelor care înlocuiesc produse similare importate, reliefîndu-se preocuparea colectivelor de muncă pentru reducerea importurilor. • Au început lucrările de extindere a carosabilului pe porţiunea cuprinsă intre intersecţia de la ieşirea din comuna Chiş (Continuare în pag. a 6-a) Se lucrează intens la finisările exterioare ale noii secţii de scule aşchietoare din Sfîntu Gheorghe. Foto: A. BARTHA rutin alert la semănat Conform programului de măsuri întocmit de organele agricole judeţene semănatul culturilor de primăvară trebuie să se termine în cooperativele agricole de producţie, în 13 zile, în I.A.S. în 17 zile, iaar în gospodăriile populaţiei în 20 zile. Sunt, deci, toate condiţiile ca semănatul tuturor culturilor să se încheie la termenele planificate, mai ales că a existat timp suficient pentru pregătiri, pentru repararea utilajelor. In după amiaza zilei de joi am întreprins un raid prin unităţile agricole din consiliul intercooperatist Sfîntu Gheorghe, raid în care am urmărit modul în care se acţionează DUMITRU TOMA (Continuare in pag. a 2-a) Ln z! în filSEampDoamnDraffi însemnăm Ziua sănătăţii devenit tradiţie ca, la începutul lunii aprilie, să sărbătorim ZIUA SĂNĂTĂŢII, semn de recunoştinţă adus muncii neobosite desfăşurate de cadrele medico-sanitare în nobila lor misiune de ocrotire a sănătăţii omului. Gînd profund uman, izvorit dintr-o înaltă conştiinţă morală şi profesională, împlinit cu o responsabilitate demnă de urmat. ..Minunaţi sunt aceşti oameni în halate albe, indiferent că se numesc medici, asistenţi, surori — ne scriu un fost pacient, revenit acasă — oameni care prin activitatea lor de zi cu zi, prin dragostea şi înţelegerea arătată bolnavilor, contribuie la însănătoşirea noastră, la întoarcerea noastră la lucru, in familie". Asemenea cuvinte de apreciere a muncii lor le-am auzit nu o dată. Ele vin I. NEGULICI (Continuare in pag. 4—5) . Comerţul cu arta si 99 ,,arta“ de a face comerţ ! ,,Fenomenul kitsch", sau, spus mai pe înţelesul tuturor — nonvaloarea, prostul gust în materie de artă, de frumos — a căpătat o extindere rapidă, nebănuită. In vitrinele magazinelor de artizanat (îndeosebi), în staţiunile turistice (in chip de ,,amintiri") ori sub forma comerţului ambulant, pentru a da doar cîteva exemple, întilneşti tot soiul de năstruşnicii ... lăcuite, etalate drept ,,opere de artă". Artizanii de duzină produc, comerţul preia şi vinde fără discernămint, iar cumpărătorii (e adevărat, nu toţi) ... cumpără asemenea surogate, minaţi de dorinţa — nobilă dealtfel — de a-şi înfrumuseţa apartamentul, viaţa. Se formează un cerc vicios, ce atrage mereu noi amatori de ,,lucruri drăguţe" (bibelouri grosiere, flori din plastic, tablouri biblice, carpete cu motive bucolice, ilustrate împestriţate), ducînd la o veritabilă poluare artistică. Pe acest teren întins, în care întîlneşti la tot pasul arta autentică stind jenată, cot la cot, cu subprodusul estetic, valoarea cu nonvaloarea, creaţia artistică cu Surogatul, şi-a îndreptat atenţia brigada ziarului nostru. „IUBIŢI.NE, CA SlNTEM ... FLORI !“ Pe primul loc în materie de kitsch-uri (dacă există şi un asemenea clasament) stau, fără doar şi poate, florile ! Ştiţi dumneavoastră care !! Acelea din plastic, triste imitaţii, care în Ioc să ne înnobileze sufleteşte, ne fac cu siguranţă mai săraci ! Le întîlneşti la tot pasul, într-o proporţie şi_o gamă cromatică asemănătoare ... cratiţelor ori altor articole de uz cas.nc ! De fapt, probabil că nici nu s-au gîndit la altceva — atît producătorul, cit şi comerciantul — de vreme ce le afli de vinzare, cu kilogramele, la magazinele cu articole de menaj. Un singur exemplu, luat la întîmplare, nr._I oferă din acest punct de vedere unitatea ,,Menajul" din Tîrgu Secuiesc, împestri-HORIA C. DELIU, G. FLORESCU, I. DRAGAN (Continuare In pag. a 6-a)