Cuvîntul Nou, iulie 1976 (Anul 9, nr. 1386-1412)
1976-07-01 / nr. 1386
La 30 iunie 1976 şi-a încheiat lucrările Conferinţa partidelor comuniste şi muncitoreşti din Europa. în cursul celei de-a doua zi a lucrărilor au luat cuvîntul tovarăşii Iosip Broz Tito, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Lars Werner, preşedintele Partidului de Stingă — Comuniștii din Suedia, Erich Honecker, secretar general al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, Enrico Berlinguer, secretar general al Partidului Comunist Italian, Dominique Urbany, președintele Partidului Comunist din Luxemburg, Alvaro Cunhal, secretar general al Partidului Comunist Portughez, Georges Marchais, secretar general al Partidului Comunist Francez, Martin Gunnar Knutsen, preşedintele Partidului Comunist din Norvegia, Ermenegildo Gasperoni, preşedintele Partidului Comunist San Marinez, Janos Kadar, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. (Continuare în pag. a 4-a) DIUCAŢIA P.C.R., CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAI CEAUŞESCU, S A ÎNTORS \\ CAPITALA Delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, care a participat la lucrările Conferinţei partidelor comuniste şi muncitoreşti din Europa, ce s-au desfăşurat la Berlin, s-a întors, miercuri seara, în Capitală. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Voicu, membru al C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Aeronava oficială a aterizat la ora 21,35, pe aeroportul Otopeni. La scara avionului, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost (Continuare în pag. 4) în fiecare întreprindere şi instituţie să existe formaţii artistice! Consemnăm zilnic succese ale oamenilor muncii — români şi maghiari — de pe meleagurile judeţului nostru în marea întrecere socialistă pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan ale actualului cincinal, succese ce au la bază o înaltă conştiinţă muncitorească, revoluţionară, responsabilitate comunistă, creativitatea. Lucru absolut firesc dacă ne gîndim că în acest microclimat de muncă — întreprinderile, nucleu important în formarea omului nou — are loc în strînsă corelaţie cu pro(Continuare in pag 2—3) Eficienţa economică prin mecanizarea şi organizarea producţiei Creşterea mai rapidă a valorilor producţiei în raport cu cheltuielile, valorificarea superioară a resurselor materiale se manifestă la Fabrica mixtă Localprod din Sfintu Gheorghe prin lărgirea gamei şi masei valorilor de întrebuinţare, prin sporirea cantităţii de inteligenţă, de muncă vie încorporată prin prelucrarea superioară a materiei prime, în ultimii trei ani cheltuielile la 1000 lei producţie marfă au fost substanţial diminuate, în special cele materiale. Despre cîteva din acţiunile întreprinse pentru creşterea eficienţei economice ne-a vorbit tovarăşul Valeriu Şerban, directorul fabricii Localprod. „ Un prim domeniu în care am acţionat a fost mecanizarea şi organizarea procesului de producţie, creşterea neîntreruptă a productivităţii muncii. De exemplu, trecerea executării unor axe pentru maşini agricole, de la debitare pe strung la realizarea lor pe presă, folosind o matriţă executată de noi, a condus la creşterea productivităţii muncii de peste 10 ori. Sau, la produsul „pol de alternator“, numai prin raţionalizarea procesului de fabricaţie, productivitatea muncii a crescut de trei ori. La secţia de vulcanizare din Baraolt, înlocuirea sistemul PREDANIŢA (Continuare în pag 23) Prima şedinţă a Camerei legislative a consiliilor populare Miercuri, 30 iunie, s-au desfăşurat, în Capitală, lucrările primei şedinţe a Camerei legislative a consiliilor populare — organ permanent cu caracter deliberativ, în compunerea căruia intră totalitatea deputaţilor membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. La lucrări au participat tovarăşii Ştefan Voitec, Janos Fazekas, Paul Niculescu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ şi Mihai Marinescu, viceprimministru al guvernului, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării. Au luat parte, de asemenea, cadre din conducerea unor ministere, instituţii centrale şi organizaţii de masă. Din împuternicirea preşedintelui Republicii, prima şedinţă a Camerei legislative a fost deschisă de tovarăşul Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Cu acest prilej a fost transmis Camerei legislative un salut călduros şi urări de succes deplin în realizarea sarcinilor care stau in faţa acestui înalt for democratic, din partea secretarului general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceaușescu. Camera legislativă, expresie a preocupării continue (Continuare în pag. 2—3) . La Trustul judeţean de I.A.S. se irigă din plin. Repudiate bune ai obţinut colectivul fermei nr. 7, care a irigat o mare suprafaţă de efeclă furajeră şi cartofi. IN PAGINILE 2—3 • Planurile de muncă — oglinda preocupărilor in perspectivă • PE 3 COLOANE din cadrul celei de-a VII-a ediţii a Festivalului muzicii de cameră. Braşov 1976, noul cvintet „George Enescu“ din Bucureşti şi orchestra de cameră a Filarmonicii Gheorghe Dima din Braşov vor susţine un concert la Casa de cultură a sindicatelor din Sfintu Gheorghe, astăzi, joi, 1 iulie, ora 20, în program, lucrări de L. v. Beethoven, A. Şuteu, J. Haydn, H.U. Lehmann, D. Mihaud, M. Moldovan. • Universitatea din Braşov organizează, incep'nd cu cfia de 10 iulie '96, concurs de admitee la •nmatoarele facultăţi: nuoacă, tehnologia eonii utililor de măşti5, ■ 1- incurtiră şi explatări forestiere, industrializarea lemnului, ştiinţe ale naturii, în cadrul facultăţii (Continuare In pag. 2—31 ORFANI CU PĂRINŢI ÎN VIAŢĂ Tema articolului de faţă ne-a fost sugerată de o discuţie purtată cu Borsai Paraschiva, directoarea Casei de copii preşcolari din Tîrgu Secuiesc. Asistasem împreună la o scenă de familie. După o absenţă de cîţiva ani, venise în vizită mama unei fetiţe. Păreau două străine. Zîmbetul stingher al mamei nu stîrnea nici un sentiment fetiţei care s-a întors brusc spre mama educatoare şi i-a şoptit ceva la ureche. Apoi s-a înapoiat printre prietenii ei de joacă. Lumea copiilor şi mama educatoare erau în acele clipe totul pentru ea. In alte situaţii, copiii aşteaptă să fie vizitaţi de părinţi. Szabó Magdalena, ai cărei părinţi locuiesc în Sfintu Gheorghe, strada Livezii nr. 13, nu i-a văzut încă de la internarea sa la casa de copii. Şi pentru că zilnic aştepta ca părinţii să se ivească, educatoarele i-au pregătit un pacne cu bunătăţi şi i-au spus că este de la mama, motivînd că a venit în vreme ce ea dormea. — Am făcut totul pentru liniştea copilului. Era fericită, ni se destăinuia tovarăşa Borsai. Toţi copiii au ştiut în acea zi că a venit mama Magdalenei. Răsfoim cîteva dosare. Copii abandonaţi fără remuşcări. Iată şi cîteva scrisori, destul de puţine la număr. Mama Florentinei Csorna din Braşov, nu întreabă ce face fetiţa ei, ci se interesează dacă a fost înfiată de cineva. O altă mamă, roagă conducerea casei de copii să găsească de asemenea pe cineva care să-i înfieze băiatul pentru că ea s-a căsătorit și n-ar dori să afle soțul. Oare fericirea copilului poate fi AURELIA LOJINSCHI (Continuare în pag 23)