Cuvîntul Nou, septembrie 1976 (Anul 9, nr. 1438-1463)
1976-09-01 / nr. 1438
Proletari din toate țârile, unitiva ! popular judeţean Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi a Consiliului ANUL IX. Nr. 1438. MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 1976 4 PAGINI, 30 BANI LA RECOLTAREA CARTOFILOR ORICE PIERDERE TREBUIE ÎNLĂTURATĂ! Nu peste multă vreme, în unităţile agricole din judeţul nostru, va începe din plin recoltarea cartofilor. Executarea la timp a acestei lucrări presupune o amplă concentrare de forţe mecanice şi manuale, de mijloace de transport, precum şi o bună organizare a muncii. Cu mici excepţii, în unităţile agricole cooperatiste, pregătirile pentru recoltarea cartofilor s-au făcut din vreme, comandamentele comunale pentru agricultură au stabilit modul în care se va acţiona în această perioadă, în care mai sunt de executat şi alte lucrări agricole. Putem afirma că sunt create toate condiţiile materiale şi organizatorice pentru ca recoltarea cartofilor să se încheie intr-un timp record. O atenţie deosebită se cuvine a se acorda reducerii la maximum, pe întreg fluxul recoltării, manipulării şi transportului, a pierderilor, pentru ca întreaga producţie să ajungă la beneficiari. Pierderi mari se pot produce, mai ales din cauza manipulării defectuoase a cartofilor. S-a dat indicaţia ca întreaga cantitate de cartofi recoltată intr-o zi, să fie, pină seara, transportată din cîmp. Acest lucru poate fi uşor de realizat printr-o bună programare a transporturilor, precum şi prin asigurarea de către I.L.F. a unei preluări ritmice. Pierderi, se mai pot produce şi la încărcarea şi descărcarea cartofilor. Pentru transportul cartofilor la beneficiari, considerăm necesar ca organele C.F.R. să asigure vagoane acoperite sau dotate cu prelate. La prima vedere s-ar părea că pierderile pot fi mici, mai ales dacă sunt raportate la volumul mare de cartofi manipulaţi. Se cuvine totuşi să facem un calcul sumar. Să luăm ca bază un hectar de DUMITRU TOMA (Continuare în pag. 2—3) Constructorul Fotomontaj A. BARTHA • SISTEMATIZARE • ARHITECTURĂ • SISTEMATIZARE „Oraşul breslelor“ şi viitorul său urbanistic (11) Aşa cum arătam şi în prima secvenţă a „serialului“ nostru despre viitoarea înfăţişare urbanistică a oraşului Tirgu Secuiesc, centrul localităţii nu va suferi modificări importante. Principala noutate a pieţei centrale o constituie eliminarea circulaţiei autovehiculelor din acest perimetru. în acest fel, pietonii vor avea „cale liberă" în tot centrul. In ce priveşte maşinile, de vor fi dirijate să circule pe sistemul de străzi ce înconjoară centrul. De notat că toate acestea vor fi modernizate. Construcţii noi, cel puţin în primele etape, nu vor fi înălţate în centru, excepţie făcînd locul vechii caseFintaîn toate curţile ce pornesc radiar din centru spre periferie, în locul caselor degradate sau pe spaţii virane se vor construi case cu cile un singur nivel, respectîndu-se specificul clădirilor existente. Ţinîndu-se seama de continua creştere numerică a populaţiei oraşului, se preconizează amplasarea unei noi grădiniţe în spatele sediului consiliului popular. Tot pentru cei mai tineri cetăţeni ai oraşului, o şcoală, într-un spaţiu situat în spatele actualei remize P.C.I. Normal, acest lăcaş de invăţămint va beneficia de ateliere proprii, precum şi de o sală de sport. Dintre noutăţile comerciale ale centrului notăm construirea unui magazin (specificul său va fi stabilit ulterior în prima porţiune a străzii Pompierilor, la intersecţia cu strada Rem. arh. AURELIA CATANA, GABRIEL FLORESCU IN ACEST NUMĂR : • SECVENȚE CULTURALE* PE 3 COLOANE • PRECIZĂRI REFERITOARE LA ADMITEREA IN TREAPTA I DE LICEU (pag. 2—3) • DIN VIATA INTERNATIONALA (Pag. a 4-a) Noroc bun. ■! O formaţie de mineri, de la Virghiş, la intrarea în sat Foto: A. BARTHA Calitatea Zilnic, mii de consumatori din judeţul nostru apreciază calitatea produselor întreprinderii de industrializare a laptelui Covasna. Cele trei fabrici existente în Sfintu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc şi Baraolt, asigură produse lactate proaspete în cantităţile solicitate de comerţ, plus brînzeturi în mai multe sortimente. Din 1971, în Sfintu Gheorghe a intrat în funcţiune o secţie de lapte praf, una de unt, şi, din acest an, una de îngheţată. Despre preocupările pe linia îmbunătăţirii continue a calităţii produselor lactate, am discutat cu tovarăşa Simon Matilda, din partea biroului C.T.C. — Pornind de la faptul că o scăpare de-a noastră, în ceea ce priveşte calitatea produselor, este constatată zilnic de „tonul“ de mii de consumatori, cit şi de la faptul că in lunile aprilie — am mai avut unele probleme, în întreprinderea noastră şi-a reluat activitatea ca-CALITATEA PRODUSELOR — O PROBLEMA DE DEMNITATE MUNCITOREASCA misia de degustare. sAceastă comisie se întruneşte zilnic şi efectuează degustarea produselor ce urmează a fi ulterior livrate pieţei. Se previn astfel unele scăpări ale probelor de laborator, se apreciază munca desfășurată de colectivul care le-a produs. • Sărbătorile folclorice autentice, aşa cum s-au transmis ele din generaţie în generaţie, îşi găsesc tot mai mult loc în programele formaţiilor culturale de la sate, reînviind astfel tradiţii de mare frumuseţe şi înţelepciune populară. In judeţul Maramureş, de pildă, s-au reluat multe asemenea serbări folclorice: la Brîncoveneşti cunoscutul „Tirg al cireşelor", la Gurghiu „Tîrgul fetelor", la Zau de Cimpie „Tîrgul peştelui", iar la Ruşii Munţi „Tîrgul portului popular". A fost, , de asemenea, readus pe scenă la Hodac un străvechi obicei local, iar la Ideciu de Jos unul mai nou — „Tîrgul băilor“- Acestea şi alte pitoreşti obiceiuri folclorice, perpetuate de la an la an, atrag, de fiecare dată, mii de oameni care învaţă, se desfată şi preiau seva înţelepciunii populare. ATITUDINI „LENEA E CUCOANA MARE...“ In ultima vreme, am abordat in citeva articole un subiect pe care-l reluăm si in acest material: fuga de muncă a unor indivizi obişnuiţi cu traiul parazitar, cu chiulul. Insistăm, nu pentru că numărul celor din această categorie ar fi mare, ci(mai ales) fiindcă exemplele pe care le avem la îndemină demonstrează, cit de invelra/i nu ale trindăviei sint ..eroii" despre care v-am vorbit. Cazul pe care vi-l supunem astăzi atenţiei insă, este oarecum de excepţie, deoarece aparţine unui ..recordman". Czintos Franc,isc , din Siviu Gheorghe, definea un ..record"in felul său, fiind un soi de „incoruptibil“! De la ...chiul, bineînţeles ! Numai la anul acesta, C.F. a fost repartizat să lucreze (n-o să credeţi) in . . .şase Întreprinderi, de utude a plecat de licoare dată după citeva zile. ..Nu mă pot acomoda" — susţine „peregrinul" nostru, cerind un pic de „Înţelegere“ din partea tuturor. ,,Intelegeţi-mă, munca e grea, trebuie să-ţi placă, aşa că vedeţi, eu plec. . .“ La Întreprinderea de aparataj electric auto unde a fost trimis să se angajeze, nu i-a plăcut. Prea erau multe maşini! La I.C.M., aşijderea. In schimb, la I.A-S., erau prea puţine. . . Cu Cooperativa HĂRNICIA n-a vrut să se „Încurce", in vreme ce la Întreprinderea de HORIA C DELIU (Continuare la pag. 2—3 „Aurul verde“ al Comandăului, porneşte in călătorie pe planul înclinat producţiei — Ce modalităţi de acţiune la sprijinul creşterii calităţii produselor aţi propus ? — Arh introdus, acolo unde a fost posibil, autocontrolul calităţii. Acest lucru se efectuează la unt ,şi la produsele proaspete. La Fabrica din Sfintu Gheorghe am introdus acordul global. Se foloseşte un registru în care se consemnează zilnic toate deficienţele ivite în procesul tehnologic. La sfîrşitul lunii se întruneşte o comisie care analizeaza rezultatele pe secţii. Cei care au obţinut cele mai bune rezultate, reieşite din registru, cit şi din buletinele şi registrele de calitate, plus PREDA NIȚA (Continuare în pag. 2—3)