Cuvîntul Nou, februarie 1983 (Anul 16, nr. 3433-3433)

1983-02-08 / nr. 3433

ANUL XVI, Nr. 3433 (Urmare din pag. 1) mai puternică a prestigiului României pe plan mondial. Rezultatele obţinute în vasta acţiune de înnoire şi modernizare a produselor au la bază marile eforturi depuse în producţie şi cercetare în aproape toate unităţile econo­mice din judeţ. In anul trecut gradul de înnoire, concreti­zat în indicatorul produse noi şi modernizate, este superior nivelului stabilit prin plan. Astfel, în valoarea totală a producţiei marfă industriale valoarea produselor noi şi modernizate se ridică la 32,1 la sută, faţă de nivelul de 27 la sută stabilit prin plan. A­­cum, la început de an, ne-am propus să reflectăm cîteva din preocupările de creştere ne­întreruptă a competitivităţii produselor, de lărgire a posi­bilităţilor privind îmbunătă­ţirea calităţii acestora pornind tocmai de la sarcinile deose­bit de mari care revin econo­miei judeţului numai in do­meniul exportului , care tre­buie să crească la devize libere cu 55,2 la sută faţă de realiză­rile anului precedent. Aşa cum a subliniat în repetate rînduri secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fără produse cu înalţi parametri tehnico­­funcţionali, care să valorifice în cel mai înalt grad poten­ţialul tehnic şi de forţă de muncă, nu poate fi vorba de competitivitate, mai ales în con­diţiile în care economia mon­dială este bîntuită de criza e­­conomică, în condiţiile în ca­re ne-am propus să impulsio­năm schimburile externe, fără calitate nu putem intra în cursa competitivităţii. Cel mai bun reuşeşte. Iată un exarmen­­concurs la care multe din co­lectivele de muncă din judeţ sunt înscrise plenar, cu toate forţele, controlului de calitate. Prin urmărirea sistematică a înde­plinirii măsurilor din „Pro­gramul de acţiune pentru îm­bunătăţirea calităţii produse­lor din judeţ“, a măsurilor din planul de calitate al între­prinderilor ca şi a celor sta­bilite în­ urma analizei din 21 iunie 1982 de la C.C. al P.C.R. prin care s-a acordat o mare atenţie calităţii subansamble­­lor auto şi echipamentului e­­lectric auto, lucrătorii Inspec­toratului Judeţean Covasna pentru Controlul Calităţii Produselor au manifestat ma­ximum de exigenţă în controa­lele efectuate. Aceeaşi exi­genţă a fost manifestată şi la alte produse precum mobilă, confecţii, cherestea etc. Anul 1983 are o bază solidă, creată în anii anteriori, ceea ce va permite îmbunătăţirea eliminarea pierderilor cu non­­calitatea . Exigenţă şi res­ponsabilitate sporită la avi­zarea omologării tehnologiilor de fabricaţie şi a noilor pro­duse . Reactualizarea testă­rii personalului C.T.C., reorga­nizarea şi instruirea tuturor comisiilor de recepţie a ma­teriilor prime şi a materia­lelor • Organizarea în fieca­re întreprindere a activităţii de urmărire în exploatare a produselor, de cercetare a fiabilităţii • Toţi inspectorii şi personalul C.T.C. din între­prinderi să cunoască temeinic tehnologia după care se exe­cută produsele pe care le con­trolează, inclusiv condiţiile de depozitare, conservare şi trans­port. ing. IOAN GAL, inspector şef al I.J.C.C.P. Covasna cinci perechi de produse, une­le bune, altele rebutate. Dar cînd, de­­cine, cite asemenea produse au fost rebutate? Scopul educativ pe care s-a scontat este departe de a fi atins atîta timp cît se vor­bește la molul general, fără nominalizare, fără localizare în timp, fără a fi la zi etc. O vitrină care se apropie de scop am văzut la I.A.M.E. unde, după cum ne spune Cziriák Sándor, şef de echipă la secţia de montaj aparataj, se pare că are „priză“ la cei vi­zaţi. Pentru a afla opinia u­nui lucrător vizat am căutat la atelierul bachelită pe Sza­bó Jolán care, conform vitri­nei — intitulată CUM LUCRAM ? — se afirmă ne­gru pe alb că „prin nerespec­­tarea documentaţiei tehnice execută produse de slabă ca­vitrina prezintă în aşa fel pozitivul şi negativul că dacă ar putea fi transportată ar fi valabilă şi la Rîmnicu Sărat şi chiar şi la Tîrgu Jiu. Dacă ar fi posibilă­ organizarea u­­nei întîlniri — schimb de ex­perienţă — cu tema vitrinele de calitate, scop, mijloace, e­­ficienţă, considerăm că ideea pe care trebuie să se meargă este respectarea regulii în ceea ce priveşte interesul şi scopul educativ care nu pot fi atinse decit cu condiţia u­­nei permanente mobilităţi. Exemplul cotidian, pozitiv şi negativ, poate să declanşeze resorturile inter­ne ale conşti­inţei, să amplifice cu promptitudine reacţia colec­tivului, să mobilizeze opinia publică pe care se contează, dar care nu se ştie cum tre­buie să fie antrenată. Efec­tul psihologic al comunicării în faţa colectivului, a rezul­tatelor bune ca şi a m­inusu­­rilor trebuie folosit şi în sen­sul de a nu-l transforma in exemplul trimestrului, semes­trului, atita tin­p cît cotidian întîlnim destule exemple. CALITATEA PRODUSELOR - CALITATEA MUNCII ŞTIAŢI CA ... 0 întreprinderea textilă „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe livrează ţesăturile finite în ţări din patru continente ? Printre parte­nerii de comerţ exterior, numai în primul semestru din acest an, figurează Franţa, Elve­ţia, R.F.G., Belgia, Italia, Japonia şi Irak. In anul 1982 au mai figurat Canada, S.U.A., Iordania, Haiti şi Algeria . Prin reproiec­­tarea mobilierului la Combinatul de Pre­lucrare a Lemnului din Sfîntu Gheorghe se va ajunge la o reducere a consumului de masă lemnoasă înglobată în mobilier între 35—40 la sută în acest an ?­­ Diminuarea consumurilor specifice de materii prime, materiale şi energie, ca şi depăşirea substan­ţială a planului la pr­oducţia fizică pe anul 1982 în industria judeţului s-a reuşit depăşi­­rea planului anual de beneficii cu 44.127 mii lei ? - în anul 1982 volumul produselor noi şi modernizate în valoar­ea totală a pro­ducţiei marfă a reprezentat 32,1 la sută, fiind mai mare cu 14,3 la sută faţă de nivelul realizat în anul 1981 ? „ Productivitatea muncii în industria republi­cană a judeţului — calculată la producţia netă — a înregistrat, pe o persoană, un nivel cu 8.190 lei mai mare decît sarcina plani­ficată ? O Prin livrarea direct la export de cutii de viteze — în loc de produse turna­te din metal — încă din luna ianuarie co­lectivul I.M.A.S.A. a îndeplinit planul anual la export ? 0 O nouă cutie de viteze 9 S 12o-P a fost omologată ca prototip, fiind în curs de execuție seria zero , tot la I.M.A.S.A. ?­­ Observaţiile obţinute de gru­pa service pentr­u determinarea fiabilităţii echipamentului electric auto de la I.A.M.E. sunt fructificate de către proiectanţi şi teh­nologi pentru îmbunătăţirea calităţii produ­selor ? O PROBLEMĂ PRIORITARĂ PENTRU FIECARE UNITATE Faptul că România a înre­gistrat, mai ales în ultimele trei cincinale, o înaintare foarte rapidă, pe un front larg economic-social, reprezintă, așa cum preciza secretarul general al partidului, tovară­şul Nict­l­ie Ceauşescu, în Ra­portul prezentat Conferinţei Naţionale, înfăptuirea obiecti­vului stabilit de Congresul al XII-lea al partidului privind realizarea unei noi calităţi, fiind necesar în continuare să fie luate măsuri ,,pentru con­solidarea marilor realizări, a­­sigurarea unui nou echilibru şi dezvoltarea armonioasă a tuturor sectoarelor de activi­tate, pentru înlăturarea unor contradicţii şi dereglări ce s-au produs şi crearea condiţii­lor necesare înaintării în conti­nuare spre înaltele culmi ale civilizaţiei comuniste“.’ în u­­nităţile economice din judeţul Covasna, în anul 1982 se poa­te constata un amplu proces de înnoire şi progres, susţi­nut de creşterea eficienţei e­­conomice , ca expresie sin­tetică a noii calităţi a muncii. Noua calitate a muncii se ex­teriorizează în rezultatele bu­ne obţinute în ceea ce pri­veşte înnoirea produselor, re­ducerea substanţială a recla­­maţiilor, a bonificaţiilor şi pe­nalizărilor, creşterea volumu­lui producţiei şi a sortimen­telor destinate exportului. In ceea ce priveşte îmbunătăţirea activităţii de control tehnic de calitate se poate aprecia că, faţă de anul 1981, în 1982 a sporit volumul producţiei des­tinate exportului şi supuse activităţii. Astfel, la întreprin­derea de Maşini Agregat şi Subansamble Auto din Sfintu Gheorghe toate tipurile de cutii de viteze aflate în fabri­caţie se pot verifica pe stan­duri de probă, conform tehno­logiilor omologate şi standar­delor în vigoare. La întreprin­derea de Aparataje şi Motoa­re Electrice dotarea cu stan­duri a fost completată cu alte 34 realizate în 1982, iar la toate cele 67 de laboratoare existente în unităţile econo­mice au fost aduse importan­te completări în dotare. O de­ficienţă care trebuie de ur­genţă remediată este cea care priveşte pregătirea profesio­nală pentru personalul munci­tor din compartimentele de C.T.C. Bune rezultate în ceea ce priveşte perfecţionarea pregătirii profesionale au fost obţinute la întreprinderea Me­canică din Tîrgu Secuiesc şi la I.A.M.E. Pornid de la ma­rile­­ răspunderi care revin personalului din comparti­mentele de control tehnic de calitate, aş jalona cîteva di­recţii de acţiune pe care ni le-am propus în acest an : „ Creşterea rolului controlului preventiv al activităţii de con­trol de calitate, prin echili­brarea şi îmbinarea controlu­lui interfazic cu cel final . Sporirea exigenţei pentru respectarea disciplinei tehno­logice, eliminarea rebuturilor, VITRINELE CALITĂŢII­­ EDUCATIVE ŞI MAI PUŢIN Calitatea produselor trebuie să se înscrie ca o preocupa­re permanentă a fiecărui om al muncii. Fireşte că unui a­­semenea deziderat i se poate răspunde în diferite feluri, important este cîştigul final şi anume, calitatea. Pentru că nu peste tot şi nu toţi se achită de sarcini întocmai, pentru că lărgirea posibili­tăţilor de îmbunătăţire a ca­lităţii produselor are un ma­re grad de diversitate, ne-am îndreptat investigaţia asupra efectelor produse de un in­strument utilizat In arsenalul mijloacelor de propagandă vi­zuală — vitrinele calităţii. Aşa am întîlnit situaţia vitrine de calitate obiecte nefuncţionale , care deci nu spun nimic, fiind doar exis­tente ca panouri. Aşa este cazul la I.M.A.S.A. în secţiile S 520 şi S 510 în „curs de a­­menajare“, iar la S 340, clă­dire în care îşi are biroul şi serviciul C.T.C., situaţia nu ne-a putut fi explicată de nimeni, deoarece am văzut şi noi că vitrina există, dar la ce serveşte încă nu se prea ştie. In schimb, la tratament termic — S 620 — unde ni s-a spus că există mai demult şi este chiar funcţională, reali­tatea nu ne-a prea convins. Sunt prezentate, e adevărat, lu­ate la reperul corp reostat interior“. Controloarea C.T.C. ne confirmă că este adevărat că a executat asemenea repe­re de slabă calitate în lunile septembrie sau octombrie din anul trecut.Despre rolul edu­cativ se mai poate oare dis­cuta atîta timp cît informaţia nu mai este actuală? Adică, spunea Szabó Jolán, „eu am rebutat trei produse şi stau la vitrină de aproape o ju­mătate de an, iar alţii..." Intr-adevăr, cazurile recen­te — Kádár Teréz care a re­butat în chiar luna ianuarie „fişe pentru uz casnic“ şi mai ales György János, care a spart 100 bucăţi carcasă superioară la operaţia de de­­bavurare încă nu apar. De­spre unele aspecte ne-a vor­bit şi maistrul Gáli Sándor, şef atelier mase plastice — bachelită, care a găsit o scu­ză responsabilului cu „Vitri­na calităţii", sing. Pálosi László, cum că „atelierele sunt în cur­s de amenajare". Ni se pare că actualitatea, precizia şi scopul educativ necesare unei vitrine care vrea să oglindească modul cum munceşte un colectiv nu au de-a face cu organizarea sau reamplasarea atelierelor atîta timp cît pr­oducţia se desfăşoar­ă fără stagnări. O situaţie similară am întîlnit şi la întreprinderea Textilă „Oltul“, unde, la fel, nomina­lizarea celor care au greşit nu este fixată în timp. In schimb, la întrepr­inderea de Ţigarete din Sfîntu Gheorghe O EXPERIENTA INTERESANTA O experienţă unică, de fapt un experiment al lunii ia­nuarie, am întîlnit la Între­prinderea Textilă „Oltul" din Sfîritu Gheorghe. După cum ne-a spus inginerul Ciobotaru Klara, șef compartiment C.T.C., s-a trecut, începînd cu luna ianuar­ie, la aplica­­r­ea acordului global și penntru realizarea indicatorului de­ calitate. Pentru că trebuie să facem precizarea că I. T. „Oltul“ are indicatori de plan și la calitate, iar pentru stimularea şi cointeresarea tuturor lucrătorilor s-a trecut experimental, din luna ia­­nuar­ie 1983, la includerea în acord global pentru realizarea indicator­ilor de calitate la ţe­­sătorie şi a ajutorilor de maiştri, reglorilor, încărcă­toarelor şi firăreselor. Pînă acui ş, acest sistem funcţiona numai în sens penalizator­. Dacă nu se realiza planul de calitate cei vizaţi erau pena­lizaţi, în caz că se realiza cu depăşire nu primeau nici un spor de retribuţie. Acum pentru fiecare ţesătoare se ţi­ne o fişă cu realizarea planu­lui de calitate, iar din ianua­rie lucrătorii din noua cate­gorie, inclusă — ajutori de maiştri, reglori, încărcătoare şi firărese — sunt retr­ibuiţi condiţionat pe lingă realiza­rea producţiei fizice şi de realizarea producţiei la cali­tatea extra şi întîi a lucră­toarelor din zona în care lucrează, întreaga ţesătorie fiind împărţită în 75 de cla­se sau zone. Rezultatele a­­cestei măsuri a C.O.M. de la I.T. „Oltul“ par a fi edifica­toare. Din cele 75 de clase doar 17 au rămas sub planul de calitate, 4 au realizat sută la sută, iar 54 de clase au depă­şit planul la calitatea extra şi întîi, deci aproape 200 de persoane din categoria celor incluse în acord global con­diţionat de indicatorul de calitate vor beneficia de spor de retribuţii. Dar se pare că beneficiul cel mai mare îl are întrepr­inderea, adică în­treg colectivul, pentru depăşi­rea planului de calitate, ceea ce înseamnă un imens cîştig dat fiind faptul că mai bine de jumătate din producţia de ţesături este destinată expor­tului. Iată un exemplu care poate reprezenta o experienţă pe care o supunem atenţiei, cu gîndul că ar putea fi ge­neralizată şi că în multe în­treprinderi din judeţ s-ar pu­tea obţine un plus de calita­te, un plus de competitivitate produselor pe care le fabrică. Pagină realizată de PREDA NIŢA CUVINTE ­­ cim pe purtăm vă adr calde n sebită teriig şi ţii, pen murm ă, card 14i voastră Nicolae creat. Anii g­uraţi al part ţinut a ţiilor d fă­ptuire bilite c mân p drului lărgire de îmb ţinutulu tivităţi nostru, bite şi Ceauşe pe cari ţătură, bîndite tice, co demn r sat* ".Hi pe can pun in construi pămînti Avînd pilda d nistă a voastră, Ceause al pion ne ang vom fi îndemni Mulţi mente conecta­tă ierbi Sfîntu ree^ Aie deţene la moc vorbiri] adjunct rugăm cum se lese şi telefoni­­cea, pe bazi bilite p lui de prevede vigoare 1982. A vedere se recit în anui lei. Tot de alto lunar - măr de loarea adică p stabilite mentuli lei, .tip abonaţi servicii interurl apar­atu funcţie Sfîntu tea­che stabilit!­mează: cuprins nectare interur a brichete nea,­re canice mul­­t tăţii es

Next