Cuvîntul Nou, noiembrie 1986 (Anul 19, nr. 4590-4614)

1986-11-07 / nr. 4595

ANUL XIX, NR. 4595. I „A economisi înseamnă a fi chibzuit“ Economisirea energiei­­ elec­trice este o problemă ce preo­­­­cupă în gradul cel mai înalt şi colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea Antrepriză de­ Construcţii- Montaj Covasna. Urmărirea zi de zi, cu rigurozitate, a con­sumurilor a făcut ca între­prinderea amintită să se în­cadreze în cotele repartizate şi, mai mult, să­­ obţină o e­­­conomie de 323 MWh pe 9 luni din acest an, preliminîn­­du-se ca pe zece luni econo­­rmia să fie de peste 330 MWh. Activităţile principale la care se urmăreşte încadrarea în normele de consum a ener­giei electrice sunt legate de obţinerea prefabricatelor din beton­ armat, a produselor balastiere şi de carieră, ca­­şi lucrările de construcţii-mon­­taj, la fiecare dintre acestea obţinîndu-se economii mai mari sau mai mici. Cu toate rezultatele bune, există­ totuşi o chestiune care nu şi-a găsit încă o soluţiona­re corespunzătoare. Amănunte primim de la Nagy Ferencz, tehnician în cadrul comparti­mentului mecano-energetic al­­ I.A.C.M. — Cel mai mare consuma­tor al nostru este Secţia de Producţie Industrială şi De­pozite (S.P.I.D.) din Sfîntu Gheorghe, care are greutăţi cu încadrarea în paliere. Dacă ne referim la cota zilnică, u­nitatea menţionată nu înregis­trează depăşiri ale consumu­lui de curent, ba obţine şi unele economii, însă în palie­rele 7—12 şi 12—15 se ab­sorb în jur de 200 KWh şi, respectiv, 170 KWh faţă de 137 şi 134 KWh cît este­ pre­văzut ! Aceste depăşiri nu a­­par — e drept — zilnic, ci numai atunci cînd complexi­tatea unor lucrări o cere. Ceea ce am reuşit, a fost diminua­rea puterii absorbite în orele de vîrf de sarcină. De pildă, In luna septerrîbrie a.c., la S.P.I.D. s-au • consumat de re­gulă, între orele 18—22, în jur de 124 KWh, în loc de 150 KWh cit era cotar contribuin­­du-se în acest mod la obţine­rea de economii. împreună cu inginerul Kiss Ernő, şeful compartimentului mecano-energetic al întreprin­derii, ne-am oprit asupra mă­surilor preconizate pentru di­minuarea, în continuare, a consumurilor şi — implicit — obţinerea de economii­ de e­­nergie electrică. — Avem un program de măsuri amplu, pe care ne străduim să-l traducem în fapt. M-aş referi doar la cîte­­va direcţii mai importante, care — zicem noi — îşi vor arăta eficienţa cît de curînd. Este vorba, în primul rînd, de defalcarea pe fiecare uni­tate și punct de consum a cantităţii de energie electrică­­ primite, urmărindu-se înca­drarea strictă în cantităţile repartizate zilnic. In al doilea rînd, pentru exploatarea la sarcina nominală a utilajelor tehnologice pe care le avem, a eliminării mersului în gol, ele sunt utilizate numai în cazul încărcării optime. A se vedea macaralele turn, podu­rile rulante, diferitele instala­ţii şi agregate consumatoare de energie. Utilajele întrebu­inţate la sudură, pentru a vă da un alt exemplu, sunt opri­te de la alimentarea cu curent electric între operaţii. De a­­semenea, motoarele de mare putere (100 KWh) nu sunt pornite simultan la orele de vîrf de sarcină. De fapt, e­­xistă un program eşalonat de funcţionare pe secţii şi atelie­re, individualizat pînă la uti­laje, urmărinduse pe „maxi­graf“ puterile absorbite orar, În­ vederea luării unor măsuri­­operative în caz de depăşire a puterii maxime admise. Ne preocupăm, totodată, de efectuarea unor verificări sis­tematice a tuturor instalaţii­lor, motoarelor, aparatajelor şi reţelelor de distribuţie, în sco­pul depistării şi eliminării pierderilor de energie electri­că. Aceasta şi pentru că a e­­conomisi, înseamnă a fi chib­zuit ! Horia C. DELIU MUNCITORI, TEHNI­CIENI, INGINERI ! 9 Aplicaţi cu fermi­tate măsurile stabilite pentru încadrarea stric­tă în consumurile de e­­nergie prevăzute ! 9 Nu lăsaţi utilajele să funcţioneze în gol ! 9 Reduceţi consumul de energie pentru ilumi­natul halelor, ateliere­lor, birourilor etc., la strictul necesar !­­ Folosiţi fiecare ki­lowatt cu multă chibzu­inţă şi spirit gospodă­resc pentru a contribui nemijlocit la crearea condiţiilor necesare u­nui consum echilibrat, raţional pe întreaga du­rată n­emei ! rată a zilei . Organizaţi-vă ac­tivitatea în aşa fel încît să se realizeze o încăr­­care­ corespunzătoare pentru fiecare schimb de producţie (cu deose­bire a schimbului III) ! (Urmare din pag I­­ tantului general contractul ia semnat, contract care deocam­dată „nu a venit­ înapoi“. De ce ? Am­­aflat de la tovarășa Molnár Gizella, planificator cu probleme de subproiectări în cadrul serviciului plan al C.J.P. Covasna. „Trebuie — ne-a spus dînsa — să trimi­tem în aceste zile la C.A.P. Vîrghiş actul adiţional cu va­loarea proiectului de alimen­tare a bucătăriei furajere cu energie electrică, după care, aşteptăm de la dînşii actul de deschidere a finanţării pentru executarea proiectului . . “ . Menţionăm că tovarăşa Trin­ia Ilona, conta­bil-şef al C.A.P. Vîrghiş, ne spusese că finan­ţarea pentru proiectul general de modernizare a fermei zoo­tehnice a fost deschisă din 1985. Dînsa însă nu ştia că pentru proiectul de alimentare cu e­­nergie electrică a bucătăriei furajera, trebuia trimis act separat de deschidere a finan­ţării. Şi uite aşa, din cauza necunoaşterii de către bene­ficiar a documentaţiei pe care trebuia s-o asigure şi a nepro­­curării transformatorului, pre­cum şi ca urmare a adevăra­tului „joc de pase“ cu ... a­­drese între proiectantul ge­neral C.J.P. şi colectivul de proiectare al­­I.R.E. Sfîntu Gheorghe, s-a ajuns ca darea în funcţiune a bucătăriei fu­rajere în acest an, să fie pusă la C.A.P. Vîrghiş sub semnul întrebării. O situaţie care va avea urmări negative asupra bunei furajări a animalelor în perioada de stabulaţie, cu atît mai mult cu cit­ în această u­­nitate se înregistrează un în­semnat deficit de furaje. Or,, se ştie că dacă furajele nu sunt pregătite în bucătăriile furajere, o parte însemnată din acestea se risipesc. Ca să nu mai vorbim şi de valoarea nutritivă mult mai scăzută a furajelor nepregătite. Şi pen­tru că situaţia relatată nu este singulară, existînd şi alte u­­nităţi agricole în care nepu­­nerea în funcţiune a bucătă­riilor furajere se datorează în general aceloraşi cauze men­ţionate, nu putem încheia, fără a sublinia imperativul ca organele agricole judeţene să facă, o dată pentru totdeauna lumină în problema investiţii­lor, în sensul de a instrui te­­­meinic pe toţi factorii impli­caţi în executarea lucrărilor de investiţii cu privire la o­­bligaţiile ce le revin pe linia întocmirii documentaţiilor , a asigurării utilajelor­­ necesare pentru: realizarea la termenele stabilite a tuturor obiective­lor planificate. Despre utilaje neasigurate CUVÂNTUL NOU Competitivitate şi calitate — acestea sunt dezideratele activităţii de fiecare zi ale harnicului colectiv de mun­că de la întreprinderea de Piese pentru Tractoare din oraşul Intorsura Buzăului. Instantaneul nostru a sur­prins o discuţie între ingi­nerul Ovidiu Drăguş — şe­ful secţiei montaj, ingine­rul Sorin Şandru şi şeful de echipă Dorin Dobrinaş, în legătură cu un reper ce urmează să fie asamblat. Foto: KOVÁCS LÁSZLÓ PAG. 3 , X %­­ Operatoarea Venczel Tereza, de la secţia de glucoză a în­treprinderii de Amidon, din Tîrgu Secuiesc, se numără printre muncitoarele fruntaşe ale unităţii preocupată fiind de obţinerea unor economii de energie electrică prin folosi­rea judicioasă a utilajelor. Măsuri hotărîte pentru evitarea oricărei risipe »­t» Dumitru MANOLACHESCU Problema economisirii pe toa­te căile posibile a energiei e­­lectrice şi combustibililor a devenit o problemă de conştiin­ţă pentru fiecare om al mun­cii de la I.A.M.E. Dialogul nos­tru cu inginerul Boga Gyárfás, şeful serviciului mecano-ener­getic din întreprindere, a avut ca subiect modalităţile prin care acest harnic şi inimos colectiv se încadrează în consu­murile stabilite, căile de eco­nomisire a energiei şi com­bus­­­tibilului. — E vorba, aşadar, tovarăşe inginer, de mă­surile pe care dumneavoastră, şeful unui ser­viciu specializat, precum şi în­tregul colectiv de la I.A.M.E. le-aţi gîndit şi le înfăptuiţi pentru evitarea oricărei risipe, pentru economisirea fiecărui kilowatt/oră, a fiecărui kilogram de combustibil. — Ne-am gîndit din vreme la aceste probleme şi am luat mă­suri în consecinţă: unele organi­zatorice, altele care vizează în­treţinerea instalaţiilor şi, în sfîrşit, măsuri de perfecţionare a tehnologiilor de fabricaţie. — Vă rugăm să detaliaţi: — Măsurile organizatorice se referă la reorganizarea progra­mului de lucru la atelierul de turnare a pieselor de aluminiu şi de­ tratament termic — am­bele funcţionînd în schimbul de noapte; în rest rămîne un sin­gur cuptor, pentru lucrări ur­gente. S-a reorganizat şi pro­gramul de lucru la secţiile de producţie, ziua liberă fiind eşa­lonată pe parcursul întregii săptămîni. S-a redus la jumă­tate iluminatul interior şi ex­terior şi s-a eliminat funcţiona­rea în gol a transformatoarelor de forţă. în ce priveşte între­ţinerea instalaţiilor, am luat măsuri pentru etanşeizarea îm­binării conductelor de trans­port, reducerea pierderilor de aer comprimat, precum şi­­exe­cutarea reparaţiilor şi reviziile­ în aşa fel încît marile consu­matoare să fie planificate în pe­rioada noiembrie-martie. Am luat şi unele măsuri care vi­zează îmbunătăţirea tehnologii­lor de fabricaţie EMKfMZm ZZ „­ZI­lor netehnologice în funcţionarea cuptoarelor la tratament termic şi încărcarea lor­ la capacitatea nominală, re­­proiectarea reperelor cu pro­cent mare de rebuturi, înlocui­rea presării la cald a unor bo­bine prin presare la rece, efec­tuarea cu regularitate­ a anali­zei compoziţiei gazelor arse la centrala termică şi reglarea ar­derii, mai buna folosire a apei de răcire a compresoarelor şi altele. — Dacă facem un calcul al eficienţei acestor măsuri... — Dacă facem un calcul re­ies economii cifrate la peste 150 MWh şi peste 100 tone com­bustibil convenţional pe an. Im­portant este însă, faptul că oa­menii au înţeles exact necesita­tea economisirii energiei şi combustibililor, evitînd orice fel de risipă, acţionînd astfel pentru încadrarea întreprinderii în limita consumurilor stabilite la nivel­ judeţean. -­­

Next