Cuvîntul Nou, decembrie 1986 (Anul 19, nr. 4615-4641)

1986-12-10 / nr. 4623

ANUL XIX, NR. 4623 CUVÂNTUL NOU PAG. 3 vCAUTAISA-- problema numărul unu a fiecărui colectiv 11 . * *r*^~"*%*r" ***'"—** - * •“ ~-**~~~*-J*+~~-^~~*~~****+*^4*010*1 Continua îmbunătățire a calității produselor execu­tate la I.M.A.S.A. Sfîntu Gheorghe este o preocupa­re de prim-ordin a fiecărui om al muncii de la aceas­tă unitate economică. Dezideratului „Nici un produs sub parametrii tehnico-calitativi planificaţi“ îi sunt subordonate efortul creator, munca tenace de fiecare zi, de fiecare oră a puternicului detaşament munci­toresc din întreprindere, preocupat, la acest final de an, cu problemele privind realizarea principali­lor indicatori de plan pe 1986, precum şi buna pre­gătire a producţiei anului viitor, ca o garanţie sigu­ră a îndeplinirii sarcinilor actualului cincinal, în­­imagine: aspect general al secţiei 330 a I.M.A.S.A. — atelierul de strungărie. De cea mai bună calitate — condiţie a realizării tu­turor sarcinilor de plan încredinţate­ — sunt şi repa­raţiile efectuate de mecanicul de întreţinere Dom­­bora István, de la I.T.A. Sfîntu Gheorghe, unul din­tre oamenii cu care întreprinderea se mindreşte. Foto : KOVÁCS LÁSZLÓ Activitatea de asigurare şi control al calităţii produselor şi a preciziei mijloacelor de măsurare a urmărit, în perioa­da care a trecut din acest an, transpunerea în viaţă a hotărî­­rilor de partid şi de stat, a in­dicaţiilor şi orientărilor tova­răşului Nicolae Ceauşescu pri­vind ridicarea nivelului tehnic şi calitativ şi a competitivită­ţii produselor, întărirea exigen­ţei şi fermităţii ,în aplicarea le­gislaţiei în acest important do­meniu de activitate, astfel *ca obiectivele Congresului al XIII- lea al partidului să fie înfăp­tuite încă din primul an al cin­cinalului. In baza măsurilor din programul judeţean şi a pro­gramelor proprii din întreprin­deri privind îmbunătăţirea ni­velului tehnic şi calitativ al­­produselor, Inspectoratul jude­ţean pentru controlul calităţii produselor a urmărit permanent modul­ cum organele de conducere colectivă din întreprinderi aduc la în­­de­plinire sarcinile şi mă­surile stabilite pentru a­­cest an, • sprijinind, în a­­­celaşi timp, unităţile in­dustriale de pe raza ju­deţului la elaborarea şi fundamentarea programe­lor proprii de calitate pe anul 1987, îndeo­sebi la acele produse care pre­zintă o importanţă deosebită pentru economie şi la cele des­tinate exportului. Atenţia deosebită acordată problemelor calităţii produselor de către Comitetul Judeţean­, de Partid Covasna, de Consiliul Ju­deţean de Control Muncitoresc al Activităţii Economico-Socia­­le îşi găseşte materializarea în frecventele analize efectuate în domeniul ridicării calităţii pro­duselor prin luarea celor mai adecvate măsuri pentru întări­rea controlului tehnic de cali­tate şi asigurarea nivelului teh­nic şi calitativ stabilit prin pla­nurile de dezvoltare. Cu ocazia analizelor lunare pe tema cali­tăţii şi fiabilităţii produselor, analize la care participă direc­torii tehnici şi inginerii şefi din întreprinderi, se iau măsuri co­respunzătoare pentru îmbunătă­ţirea activităţii acolo unde se constată unele neajunsuri sau unde apar posibilităţi de îmbu­nătăţire a calităţii, împreună cu specialişti din centrale şi întreprinderi am e­­fectuat analize aprofundate a­­supra deficienţelor de calitate constatate la unele produse, e­­videnţiind pe lingă cauzele ca­re stau la baza acestora şi mă­surile ce se impun pentru eli­minarea lor. Astfel, la dezba­terile de lucru cu beneficiarii, furnizorii şi proiectanţii, orga­nizate la întreprinderea de A­­parataje şi Motoare Electrice şi întreprinderea de Maşini-Agre­­gat şi Subansamble Auto au fost stabilite măsuri menite să asigure creşterea exigenţei şi eficienţei controlului calităţii şi metrologiei. Pornind de la sarcina de ma­ximă importanţă a acestui cin­cinal de a asigura un­ înalt ni­vel tehnic şi calitativ produse­lor, comparabil cu realizările pe plan mondial pentru cel pu­ţin 95 la sută din produse, iar restul de 5 la sută să se situe­ze peste nivelul mondial la fi­nele cincinalului, au fost luate măsuri­ corespunzătoare prin programele de organizare şi modernizare. Acest lucru este necesar cu atît mai mult cu cît în anul 1990, peste 50 la sută din producţia marfă trebuie să fie realizată pe baza produselor noi şi modernizate în acest cin­cinal. Este bine cunoscut că un înalt nivel tehnic şi calitativ se asigură încă din concepţie prin proiectare şi inginerie teh­nologică, cerinţă fundamentală, căreia îi răspund numeroase produse existente în fabricaţie, precum pantalonii de la între­prinderea de­­Confecţii, organe­le de asamblare pentru centra­le nucleare de la întreprinde­rea Mecanică, motoarele electri­ce şi ventilatoarele de tavan produse la I.A.M.E., mobilierul de la C.P.L., ţesăturile de la I.T. „Oltul“ şi altele. Ca parte integrantă a progresului tehnic larg promovat în ţara noastră şi în întreprinderile din judeţ se aplică o serie de tehnologii noi şi modernizate, de eficien­ţă sporită, printre care amintim nitrurarea ionică, broşarea in­teriorului roţilor dinţate, mon­tarea claxoanelor electromagne­tice pe linie semiautomată, de­formarea plastică la cald şi la rece a organelor de asamblare de înaltă rezistenţă, tehnologia de sudare în mediu protector de CO2, vopsirea în cîmp elec­trostatic a cabinelor de tractor etc. Aceste realizări, comparabile cu cele pe plan­­mondial, sunt uneori umbrite de modul inefi­cient în care se traduc în via­ţă măsurile pentru ridicarea tu­turor produselor la nivel cali­tativ mondial. încă se mai fo­losesc tehnologii depăşite, ne­adecvate sau nepuse la punct, se mai constată la unele pro­duse greşeli de concep­ţie, soluţii constructive şi tehnologice neadecva­te, insuficient testate, neconformităţi între do­cumentaţia tehnică şi ca­litatea obţinută. Un lucru care dăunează de foarte multe ori este indiscipli­na tehnologică regă­sită de cele mai multe ori sub forma unor abateri dimensionale, în­locuiri neadecvate de materia­le, ocolirea unor faze şi opera­ţii tehnologice, nerespectarea reţetelor de fabricaţie, finisarea neîngrijită. Pornind de la sarcinile care revin deopotrivă colectivelor de muncă din întreprinderile eco­nomice din judeţ şi colectivu­lui I.J.C.C.P. Covasna în peri­oada următoare sunt necesare eforturi susţinute pentru asigu­rarea de către fiecare om al muncii — începînd cu recepţia materiilor prime şi încheind cu autocontrolul şi controlul final — ca nici un produs să nu mai iasă pe poarta întreprinderilor cu deficienţe de calitate, astfel ca anul 1987 să însemne un nou pas pe calea înfăptuirii prevederilor Congresului­ al XIII-lea al partidului. Ing. Ioan GAL, inspector-şef la Inspectoratul judeţean pen­tru controlul calităţii produse­lor Covasna Răspundere şi exigenţă sporite pentru îmbunătăţirea activităţii G.T.C. Un gen propagandistic simplu, direct, eficient Fiind de mulţi ani intrată în sistemul muncii de propa­gandă, vitrina calităţii se con­stituie ca una dintre cele mai simple, îm­ai directe şi mai e­­ficiente modalităţi de ridicare a calităţii produselor, efectul ei­­educativ fiind cert, verifi­cat de viaţă. A fost şi este şi motivul pentru care această temă a fost abordată deseori în coloanele ziarului nostru. O facem şi acum, după ce, de curînd, am urmărit starea vi­trinelor calităţii la cea mai mare unitate economică din Covasna, F.P.L. O asemenea vitrină a cali­tăţii se află la secţia de mon­taj. Sunt expuse mostre ale lucrului de mîntuială, zghrie­­turi, dezlipiri şi crăpături ale furnirului, ornamente execu­tate necorespunzător, ca şi al­tele, meşteşugite bine, corect. Din păcate, lipseşte orice nu­me de om sau de echipă. To­varăşul­­Vasile Briotă, secre­tar al comitetului de partid, care ne însoţea în această vizită prin secţii, spune, ex­­plicind lucrurile, că produse­le acestea nu provin neapă­rat din secţia cu pricina, ci şi de la altele, aflate mai la începutul fluxului tehnologic. Suntem­ de acord, dar şi aşa, cineva poartă vina amintite­lor defecte, şi, ca atare, tre­buie arătat cu degetul, numit concret, supus atenţiei şi cri­ticii colegilor. Următorul punct vizitat — secţia de ma­şini 2. Şi aici există o vitri­nă a calităţii, cuprinzînd com­ponente de mobilier executa­te corect sau cu defecte (rup­ V­IT­RIN­A CALITĂŢII turi pe suprafeţe, apărute du­pă formatizarea panoului, îm­binare necorespunzătoare a furnirului, crăpături, dimen­sionări şi poziţionări greşite). Spre deosebire de prima, aici apar şi nume de mnuncitori care manifestă o reală preo­cupare pentru calitatea pro­duselor pe care le execută, ca şi de muncitori care nu-şi fac meseria cum trebuie, rubrici­le numindu-se „Cinste lor“ şi „Nu urmaţi exemplul lor“. La fel stau lucrurile şi la secţia finisaj unde vitrina calităţii cuprinde aspecte pozitive şi negative, ca şi nominalizările cuvenite. Din păcate, se ob­servă diferenţe în conceperea ■vitrinei­ calităţii de parcă ar fi vorba de întreprinderi di­ferite, nu de secţii din ace­eaşi unitate, în care cei care se ocupă de vitrinele calităţii (responsabilii C.T.C.) pot şi chiar trebuie să se consulte, împărtăşindu-şi experienţa. A­­cum se intenţionează, prin­­tr-o colaborare cu cercul fo­to al Spitalului de cardiolo­gie, ca la vitrina calităţii să apară şi ilustraţii fotografice. E bine, mai ales că piesele mari de mobilier nu pot fi aşezate în vitrină, aici puţind să apară doar ilustrarea lor fotografică, dar, chiar şi aşa, o idee trebuie reţinută (şi nu numai la F.P.L. Covasna): ge­nurile publicistice se cer mai mult diversificate, folosin­­du-se în special genul scurt (portrete, note critice, m­mi­­foiletoane, microinterviuri), ca şi grafice şi caricaturi. O re­­gîndire a calităţii... vitrinei calităţii se impune, deci, Ioan DRAGAN Aspect din secţia produse proaspete a I.I. Laptelui Sfîntu Gheorghe, în i­pagine: muncitorul Veress Pál supraveghea­ză operaţiunea de îmbuteliere a laptelui. Foto : KOVÁCS László Lucrări de îmbunătăţire şi farman­zare a păşunilor­ ­Urmare din pag 15 Acest lucru ar mai prezen­ta şi avantajul că în timpul iernii o parte din forţa de­­ muncă din cooperative ar fi ocupată, ca şi faptul că s-ar putea lucra în ateliere. în final, precizăm că volu­mul lucrărilor ce trebuie exe­cutate pe păşuni este foarte mare, impunîndu-se o bună programare şi organizare a lucrărilor, în acest sens con­siliile populare comunale a­­vînd datoria să mobilizeze la lucrări pe toţi crescătorii de animale, aşa cum prevăd, de altfel, reglementările în vi­goare.

Next