Cuvîntul Nou, ianuarie 1991 (Anul 2, nr. 278-297)
1991-01-04 / nr. 278
PAG. 2 întoarcerea la obîrşi . Idilism bucolic sau renaşterea unei străvechi şi nobile Îndeletniciri ? înclinăm să credem că fotoreporterul nostru a dorit să ilustreze mai degrabă a doua variantă. Argumente avem destule. E de-acum sigur că ţăranii noştri au temei să creadă că munca lor va fi răsplătită cum se cuvine şi că, vor avea cui să predea ştafeta. Băieţandrul ce păşeşte înaintea carului cu boureni pare a ne spune: „Contaţi pe noi“. Şi zău, nu mai avem motive să ne îndoimFoto: KOVÁCS László „Cu pălăria ridicată...“ (Urmare din pag. 1) Jănă, apoi i se face forma, se bagă sub abur şi se bate, pe urmă se vopseşte, se trage pe calapod şi apoi prin abur fierbinte. Practic, lucrez şi acum — cind şi cum noi — cu aceleaşi unelte ca în urmă cu 50 de ani. E o meserie preluată de la nemţi, chiar şi uneltele avînd, aproape toate, denumiri nemţeşti.' — Laşi în urmă vreun urmaş ? — Nu, că am două fete. — Care e avantajul de a-ţi comanda o pălărie, cînd o poţi cumpăra de la prăvălie? — Pălăriile făcute de meşter sînt după gustul oamenilor şi după tradiţiile locului. Plus că sînt mai ieftine. Noi, meseriaşii bătrîni, nu ţinem atît să ne îmbogăţim, cit să ajutăm omul. — De ce poartă lumea pălărie ? Să se ferească de vreme rea ? — Poate, dar să ştiţi că pălăriei nu-i place nici ploaia, nici soarele. — Atunci la ce foloseşte, de fapt ? — Mai ales pentru a da bineţe. Pălăria ridicată este unul din felurile de a-l saluta pe Om şi pe Dumnezeu ! Picătura de otravă (Urmare din pag. 1) , act ca fiind un moment de eroism. Cînd i s-a plătit cu aceeaşi monedă, s-a văzut doar reversul ei. Intr-un interviu, istoricul Dinu C. Giurescu declară că poporul român n-a fost niciodată consultat cu privire la menţinerea monarhiei sau instaurarea republicii populare. E drept, dar cînd au fost aduşi Hohenzollern, în 1866, şi a fost detronat Cuza Vodă a fost consultat poporul acestei ţări ? Tot domnia sa vorbeşte despre picătura de otravă cu care sîntem intoxicaţi pentru a deveni antimonarhişti, cînd, după opinia sa, ce bine ne-ar fi cu o monarhie pe cap ! Dar, oare, prestigiosul istoric nu încearcă să ne inoculeze cu otravă, de astă dată antirepublicană ? Tot fără răspuns rămîne şi întrebarea: de ce Franţa, Germania, Italia, Grecia sau Ungaria, de pildă, nici nu se gîndesc să readucă fostele familii regale ? Cum se face că o singură ţară — Spania — a procedat la restaurare ? Probabil că celelalte nu-şi permit luxul să întreţină cu bani grei o instituţieşi o familie numeroasă inutilă. De ce să o facem noi ? P.S. Publicînd aceste opinii ale noastre despre problema monarhiei în România nu înseamnă că nu mai pot exista şi alte păreri ... Fiecare poate susţine sau combate o idee sau alta. Este exact ceea ce a făcut şi domnul ministru Andrei Pleşu vizavi de comunicatul Guvernului privind vizita Inopinată a ex-regelui. Ascultîndu-l nu poţi să nu-i dai in multe privințe dreptate. (Urmare din pag 1) Tudor, Ciontea, cu Domokos Géza. Doamna Cornea mi-a telefonat în ultima clipă că nu poate veni „sunt reţinută la Cluj la un miting protestatar chiar în noaptea de revelion şi de aici plec cu pluguşorul în Franţa“. Domnul Nica Leon mi-a trimis o telegramă prin care mă anunţa că o vizită inopinantă din motive personale la Fabrica de becuri din Fieni, îi face imposibilă onorarea invitaţiei. Ne-am aşezat la masă. Fiecare unde a dorit, ceea ce mi-a produs un sentiment de uşurare. Antrenul a decurs în înţelegere, toleranţă şi consens. Domnul Cimpeanu a radicat cu plăcere din salata , la Russe, domnul Iliescu din cartofii fraţuzeşti, iar domnul Ciontea a cerut puţin Ulei De Măsline Rece, fiindcă ii face bine la stomac. S-a băut Ţuică din Iugoslavia, singurul care a făcut excepţie a fost domnul Severin, care a optat pentru coniac „Drobeta". Antren, ce să vă spun, cum n-am mai văzut. Domnul Roman s-a implementat imediat în atmosferă, cochetînd cu liderii sindicali şi doi monarhişti, care fumau „Regale“ şi beau vin de Segarcea, vin pe care l-am adus cu pile mari, deoarece la fosta cramă regală se intră destul de greu şi nu mai ieşi decît însoţit. Timpul rece pe nesimţite, se mănîncă în mod constructiv, chiar şi domnul Iuga a cerut porţie dublă de sarmale ... nemanipulate, atmosferă veselă, destinsă, deşi la radio se cîntă „Trandafir de la Moldova“. Ora 12. Cum e tradiţia, lumina a fost stinsă, cupele cu şampanie au fost umplute, îmbrăţişări, săruturi, se toastează în cuvinte calde sincere, pornite din inimă, în mod paşnic, pentru un guvern de uniune naţională, pentru demisia preşedintelui, pentru referendum, privatizare. L-am auzit pe patriarhul Teoctist: „armata e cu noi”; dintr-un ungher al sălii, un glas feminin: „jos - mîna de pe mine !“• Cele cîteva clipe au durat pentru mine ore întregi. Cind s-a aprins lumina, am răsuflat uşurat, toate lucrurile erau la locul lor, mai puţin papionul domnului Raţiu, îl avea la ceafă. Ei, oameni buni pe la două-trei au început să apară probleme. Cimpeanu fugea cu o aripă de pui după Patriciu şi cînd să-l prindă acesta s-a ascuns după membrii Guvernului. Mai apucă-l dacă poţi. Raţiu ţipa că vrea wisky „Theacher“, băutură la care nici nu mă gîndisem. Roman promitea sindicaliştilor participarea la Guvern şisalarii babane. Ticu Dumitrescu avea o bucată de curcan înfiptă în furculiţă şi striga fericit: „Te-am prins, măi Măgurene !“ Iuga adormise in faţa televizorului, iar Petre Mihai Băcanu, cu un carnet intr-o mină şi cu pix în cealaltă (nu importă care) întreba discret pe fiecare: „Cine eşti dumneata domnule ?“ membrii societăţii „Timişoara“ jucau monopol, Domokos Géza se săruta de zor cu Corneliu Vadim Tudor, iar feseniştii şi ţărăniştii se jucau „şoarecele şi pisica". Domnul Iliescu stătea pe scaun şi îndemna lumea la consens, ceea ce era imposibil. Pe la cinci, invitaţii au început să plece. Fiecare a plecat cu ce, cum şi cu cine a vrut. Cred că am dormit cîteva ore. Telefonul a început să sune în draci. „Sunt Băcanu mi-am uitat documentarea, sunt un om pierdut“. Iuga mai cerea o porţie de friptură în singe, Raţiu îşi uitase papionul, iar preafericitul Teoctist se plîngea că l-a pierdut pe Stănculescu şi patrafirul este la el. Ciontea ma i-a dat telefon de-acasă de la Domokos Géza şi mi-a spus că se simte foarte bine, a mai tras cu el cîteva păhăruţe de palincă. Obosit peste poate am adormit cu receptorul în mină. A doua zi, şeful cabanei mi-a spus că m-a căutat şi domnul Iliescu. „Şi ce-a zis ?“ „Că mai vine şi la anul, de revelion". „Atunci să-i pregătesc invitaţia“.. Revelion postrevoluţionar TELEVIZIUNE Vineri, 4 ianuarie ’91 TVR 19,00 Video-satelit; 10,00 Actualităţi; 10,15 Horoscopul zilei; 10,35 Oraşe şi civilizaţii, 11,15 Film serial „Carol cel Mare“; 12,00 Ora de muzică; 13,00 Vîrstele peliculei; 14,00 Actualităţi; 14,10Video-satelit; 15,20 Limba noastră; 15,50 Tragerea Loto; 16,00 Emisiune în limba germană; 18,00 Campionatul mondial de nataţie; 19,10 Puncte de vedere; 19,40 Ecran de vacanţă; 20,00 Actualităţi; 21,00 Roman-foileton: „Melba“ (6); 21,50 In faţa naţiunii Partidele politice; 22,30 Simpozion; 23,15 Jazz-Fan; 0,15 Actualități: 0,20 Tele-top. CINEMA Sfintu Gheorghe: ARTA: Sexmission — film polonez, în culori orele 10, 15, 17, 19 LUX: Mr. Majesiyk — film american, orele 9,30 15,30, 17,30, 19,30. Tîrgu Secuiesc: Imperiul contraatacă — film american, orele 10, 16, 18, 20. Covasna: Idilă pentru o piatră preţioasă — film american, orele 10. 16. 18. TIMPUL PROBABIL Vremea va fi în general caldă cerul mai mult noros. Temporar se vor semnala ploi. Vîntul va sufla slab spre moderat, cu unele intensificări din sectorul vestic. Temperaturile minime se vor CUVÎNTUL NOU (Urmare din pag- 1) , pentru că edificiul era gata cam în proporţie de 80 la sută la acea dată. Rămînea doar o chestiune de „tehnică", dacă vreţi, să se respecte planul iniţial sau să se încerce găsirea unor variante arhitectonice menite să estompeze aerul megalomanic, stilul prolix al giganticei construcţii. Iată un impas serios, din care cu greu poţi ieşi. Tocmai de aceea Uniunea Arhitecţilor din România a propus recent un concurs pentru a se cre- Palatul ineti an uin ge, ce se mai poate in ... ceasul al doisprezecelea. Cam târziu, dar tot e bine, deoarece „Casa Republicii“ nu este şi nu poate fi lăsată la voia întîmplării, nefiind doar problema arhitecţilor şi urbaniştilor, ci a întregii societăţi româneşti, chestiune căreia toţi sîntem datori să-i găsim un răspuns adecvat. Dar despre acest subiect vom mai vorbi. Anul II Nr. 278 Tranzacţiile oneroase ale lui Ceauşescu (4) (Urmare din pag. 1) ţinea la vremea aceea o armă comparabilă cu a sovieticilor“. Şi cum pe atunci, adăugăm noi, „deschiderea" Moscovei către Occident era incipientă, chiar „palidă“, un asemenea secret militar desconspirat valora... milioane de dolari. Competiţia în domeniul supremaţiei militare a fost dintotdeauna acerbă, iar secretomania sovieticilor notorie. Tocmai de aceea acest „călcîi al lui Achile“ — care a fost Ceauşescu — reprezenta în strategia „de atac" a serviciilor secrete de peste Ocean un element foarte important. Şi ziarul adaugă: „Shilka, această armă formidabilă împotriva aeronavelor de luptă şi a elicopterelor, ocupă un loc crucial în balanţa militară intre Uniunea Sovietică şi N.A.T.O.“ — se specifica în ediţia pe 1988 a volumului de referinţă „Weapons and Tactics of the Soviet Army“. De la celelalte ţări din blocul est-european, Statele Unite au obţinut alte informaţii cheie: sisteme sovieticede apărare aeriană şi o mulţime de radare de supraveghere şi de atac al ţintei, vehicule armate, tancuri şi date tehnologice despre acestea, incluzîndu-se aici detectoarele laser şi sistemele de dirijare a focului, avioane de luptă, echipament pentru război nuclear, biochimic şi chimic. In 1987, după cîteva nereuşite, C I.A. a obţinut pînă la urmă date complete despre cel mai nou tanc de luptă al sovieticilor, T 72. (Va urma) situa între minus 3 și minus 1 grad, iar cele maxime, intre minus 2 și minus 1 grad Celsius. diverse Tînăr prezentabil, situaţie bună, sufletist, fără vicii. Doresc în vederea căsătoriei, domnişoară pînă la 27 ani, frumoasă, atrăgătoare, asociabilă, fără vicii. Iubirea să izvorască din sentimente curate. Detalii şi fotografie, căsuţa poştală 32, Oficiul 5, Braşov. Aştept provincia. (17)