Cuvîntul Nou, februarie 1991 (Anul 2, nr. 298-317)

1991-02-01 / nr. 298

PAG 2 Lech Wal­esa a venit la putere, promiţînd să „mî­­nuiască toporul" pentru a face ţara să meargă din nou. Chiar şi pentru ad­miratorii săi s-a ridicat întrebarea: este noul pre­şedinte al Poloniei un a­­devărat democrat, sau es­te autocratul ameninţător despre care afirmă criticii lui că ar fi? Nu este deloc liniştitor că prima mişcare a guvernului după victo­ria lui Walesa a fost pu­nerea sub acuzaţie a lui Stanislav Timinski, riva­lul său învins, pentru­­ de­făimare­a statului“. Delic­tul poate fi pedepsit cu închisoare de la şase luni la opt ani. Vaclav Havel, atrăgînd atenţia că Ceho-Slovacia este pe punctul de a se dezintegra, a cerut Parla­mentului să­-i acorde pu­teri speciale de urgenţă — numai temporar, desi­gur. Puţini l-ar considera pe Havel ca fiind orice, numai democrat nu. To­tuşi, el a pretins o largă autoritate pentru a opu­ne veto-ul său legislaţiei, pe­ntru a declara stare de urgenţă, pentru a dizol­va Parlamentul federal şi a guverna prin decret. El a justificat cererea sa prin faptul că Revoluţia de Catifea se împotmolea în inutile dispute parla­mentare, în România, unde Fron­tul Salvării Naţionale a­­flat la putere luptă pen­tru a se menţine unit în faţa nemulţumirii cres­­cînde, circulă zvonuri că preşedintele Ion Iliescu va fi înlăturat. Printre cei menţionaţi ca posibili înlocuitori, şeful armatei, Victor Stănculescu, sau, mai bizar, regele Mihai — aflat în exil — nici unul dintre ei un simbol al idealurilor democratice. "MAPAMOND SEMI-DEMOCRAŢII în Slovacia, sentimen­tul naţionalist se mani­festă în aşa fel încît unii slovaci au reînviat amin­tirea lui Jozef Tiso, na­ţionalist slovac fervent şi conducător al statului­­marionetă independent în­fiinţat de Hitler. Românii, de asemenea, au un arhetip autocratic. Presa română îl laudă a­­cum pe mareşalul Anto­­nescu ca „mare patriot“. Acesta a fost un dictator care în timpul celui de-al doilea război mondial s-a aliat cu Hitler, a tolerat atrocităţi cumplite împo­triva civililor şi evreilor şi a desfiinţat cea mai mare parte a instituţiilor democratice.­­ Nu este nici un mister de ce Antonescu este admirat de către un spectru politic surprinză­tor de larg în ţară. El a re­prezentat, cel puţin din perspectiva actuală, Româ­nia independentă şi anti­comunistă, în care ordinea şi o oarecare prosperitate domneau. In Europa de Est, ve­chile suspiciuni şi vechiul cinism încă operează. Ele s-au arătat în campania prezidenţială din Polonia, unde candidaţii s-au acu­zat unul pe celălalt a fi orice, de la criptocomu­­nişti şi criptofascişti la „mincinoşi", „trădători“ şi „incompetenţi". Aceste ra­cile arată, de asemenea, că democraţia nu este fă­cută pentru a rezolva probleme dure, deoarece apar cereri de „puteri de urgenţă“ sau apeluri la solidaritate „naţională" (a se citi „naţionalistă“). Ve­chile racile se mai ma­nifestă chiar şi in credin­ţa naivă că democraţia va recrea un paradis pierdut sub comunism. Din ase­menea vise imposibile sunt plămădiţi autocraţii. Trad, din „Newsweek“ de E.D. TOMIUC N­T. Afirmaţiile din ar­ticol aparţin autorului a­­cestuia, Michael Meyer. El a apărut în numărul 52 din 24 decembrie al re­­v­istei. Un raport pentru Europa (Urmare din pag. 1) întreţinute cu talent şi „aplica­­ţiune" de cei care au interesul s-o facă, de cei care nu văd Transilvan­a decit autonomă ori anexată Ungariei, nicicum în România. Acutele disensiuni şi tensiuni între „Vatra" şi U.D. M.R. au căpătat acum un nou impuls, care, sperăm cu toţii, nu va reedita întîmplări pe care vrem şi nu putem să le uităm. E nevoie să înţelegem că ori­ce ar conţine un raport sau al­tul, adevărul din inima noastră nu ni-l poate lua nimeni. Iar omenia noastră, bunul nostru trai cu oameni cu care pînă nu de­mult ne îmbrăţişam, eu care stăteam la taclale şi-l înjuram pe odios,, bunul nostru trai cu aceşti oameni este condiţia existenţei noastre demne, a bucuriei de a trăi, de a comunica şi a-ţi privi în ochi semenul, de a construi ceva durabil pentru tine şi ur­maşii tăi în acest mijloc de ţară. M-am cam pierdut în vorbe — sper că nu le veţi considera goale — şi­ am uitat o frază de final cu efect fatal moralizator: scopul raportului Comisiei N.S. Dumitru a fost acela de concilie­re între cele două etnii, de ate­nuare a asperităţilor şi de, să recunoaştem, cîştigare a bună­voinţei Europei. Merită Europa acest lucru ? Rămîne de văzut. Oricum, nimeni nu-i obligat să creadă ceea ce am scris eu aici- E doar... părerea mea. Pînă s-or limpezi toate, mai bine trag un pui de somn.­­ Foto:­Ciprian CURCA CrvîMTlT NOU Haoleu, iar ţiganii! (Urmare din pag 1) care, unul mi-a arătat o gră­madă de bani, ca la coborî­­re să-mi facă un gest obscen şi să plece fără să plăteas­că. Intîmplarea face ca tocmai in timp ce vorbeam să vină un ţigan, între două vîrste, cerînd să fie dus cu taxiul. „Uitaţi-1 pe ăsta, zice şofe­rul. E un ţigan corect. L-am dus de două ori la Baraolt şi mi-a plătit cinstit“. „Ia întrebaţi-l cum îl cheamă", zic eu. Şoferul lasă jos gea­mul şi-l întreabă de nume, ca să fie dat la ziar. „Nu vă spun dom’ şef — vine răspunsul — că mă bat ţi­ganii !“ Păi da, dacă-i cin­stit, de ce să nu-l bată ? Mulţumesc primului interlo­cutor, cobor şi urc în maşi­na a treia. Interlocutor — domnul Gheorghe Bercea. — Cum vă descurcaţi cu benzina ? — Foarte greu- Luna tre­cută am mai avut un stoc, dar de-acum încolo va fi greu. Cota îmi ajunge 10—12 zile. Asta mie, care lucrez numai cu o jumătate de nor­mă. Cei cu o normă întreagă nu ştiu cum se vor descurca. — Văd că v-aţi pus tele­fon, de cînd şi ce număr a­­re? — Dinainte de revelion, numărul fiind 11560, dar se primesc numai comenzile fă­cute de-acasă, să se poată confirma. Au fost multe a­nunţuri false şi-am mers de­geaba. — V-aţi organizat în vre­un sindicat ? — Da. Avem o asociaţie cu 68 de membri, avînd un jurist şi o responsabilă cu e­­videnţa. Pe lîngă această a­­sociaţie mai sînt peste 100 de alţi taximetrişti particu­lari. — Nu-i primiţi şi pe ei ? — Sintem­ şi aşa foarte mulţi, dar îşi pot forma o a doua asociaţie. — Cum e cu siguranţa ta­­ximetriştilor particulari ? Aţi avut necazuri cu cetăţenii „albi" ? — Mai puţin, dar cu ţiga­nii — destule. Un coleg ca­re a dus nişte ţigani la Ghid­­falău a fost bătut şi i s-au luat şi banii, vreo mie de lei. Cum poimîine, duminică dimineaţa la ora 10, pe stra­da Ciucului, in clădirea sin­dicatelor, va avea loc o şe­dinţă a taximetriştilor parti­culari credem că aspectele legate de securitatea lor ar trebui amănunţit discutate. Există şi soluţii pe care sun­tem­ convinşi că le vor găsi. Noi ne permitem să sugerăm doar două: montarea de sta­ţii radio pe toate maşinile, şi importul — prin prăvă­liile particulare, care sînt destule — a unor spray-uri (care au pe moment un e­­fect uşor paralizant). Ar fi mai comod şi mai elegant decît toporişca pe care acum unii şoferi particulari o au, ţinînd-o la-ndemînă ! ÎNTREPRINDEREA DE EXTRACŢIE A APELOR MINERALE BIBORŢENI ANGAJEAZĂ — doi magazineri, la ambalaje şi produse finite­ la Unitatea de îmbuteliat apă mine­rală Poian; — un electrician de întreţinere la Unita- II.T.L. SFINŢII GHEORGHE COLOANA INTORSURA BUZĂULUI Caută şef coloană. Informaţii, la telefo­nul 15390, interior 18, pînă la data de 05 02 1991. (51) COMPLEXUL PENT­­U CREŞTEREA VACILOR DE LAPTE MOACŞA Aduce la cunoştinţa cumpărătorilor că în­­cepînd cu data de 4 fe­bruarie 1991, vinde 100 juninci gestante provenite din Austria. Cei interesaţi sînt invitaţi a se prezenta între 4—10 februarie rea de răcoritoare-oţet Sfîntu Gheorghe. Informaţii la sediul unităţii din Sfîntu Gheorghe, strada Oltu­lui, nr. 74, telefon: 2.45.38. (43) 1991, la sediul fermei. (46) PIERDERI Pierdut dovadă de verifica­re, pe numele Donét István. Declar nulă. (286) VÎNZARI Vînd videorecorder SAMSUNG şi casete înregistrate- Telefon : 1 63 18, după ora 16. (386) CUMPĂRĂRI Cumpăr videocameră VHF sau VHFC, nouă. Informaţii : 952/ 4 19 07. (372) CONDOLEANŢE Lotul Covasna al Grupului Montaj şi Reparaţii Centrale ter­mice exprimă sincere con­doleanţe familiei îndoliate, a fostului coleg de muncă, cel care a fost LAZAR MARIUS. (377) DIVERSE Telefonaţi la 2 86 88 şi foto­graful Liviu este la dispoziţia dumneavoastră. (384) PAMÎNTUL JU-rrt’r«- -i»n pae 11 tant al acestuia, specialişti in măsurători topografice, precum şi 3—5 membri su­pleanţi. — Cine dintre aceşti nu­meroşi membri conduce co­misia şi care este programul de lucru al unei comisii ? — Conducerea şi coordona­rea comisiilor comunaie, o­­răşeneşti şi municipale se a­­sigură de către primari, ca­re împreună cu membrii a­­cestora vor stabili asemenea progr­ame de lucru incit ac­ţiunea să se încheie în ter­menul prevăzut de lege. De­sigur, comisiile comunale, o­­răşeneşti şi municipală vor funcţiona sub îndrumarea co­misiei judeţene. (Va urma) TELEVIZIUNE 9.00 Horoscopul zilei; 9.10 Actualităţi; 9.20 Film serial (reluare);­ 10.10 PreUniveri­­taria; 1050 Campionatul mon­dial de schi alpin; 12.00 Bi­juterii muzicale; 12.30 Vi­, stele peliculei; 13.40 Actual­tăţi; 13.50 Campionatul mon­dial de schi alpin; 15.00 Ora­şe şi civilizaţii; 15.30 Muzica pentru toţi; 15.55 Limba noas­tră; 16.25 Tragerea Loto; 16.35 Emisiunea in limba ger­mană; 18.35 Lumea ştiinţei; 19.00 Puncte de vedere; 19.40 Desene animate; 20.00 Actua­lităţi; 21.00 Roman-foileton: „Preţul succesului". Ultimul episod (seria I); 21.50 Studi­oul „E“; 22.30 Simpozion; 23.15 Gaudeamus: 0.00 Actualităţi: 0.05 Jazz-fan; 1.00 Tele­ top. CINEMA Sfîntu Gheorghe. ARTA: Iisus — film american, în culori orele 10, 15, 17. 19 LUX : Dansul tobelor — film indian, in culori, orele 9,30, 16, 19. Tirgu Secuiesc: King Kong film american, in culori, o­­rele 10, 16, 19. Covasna: VICTORIA: Fru­moasa de la Alhambra —• film cubanez, în culori, ore­le 10, 16, 18. Anul II Nr. 2! fi In ter 1990 privi difica taxe ART. realizează salarii și potrivit pi Se cu salariile îi genții eco fizice, du riul Romi de persoa ART. tea sumei r­oada la a) sal; b) spi tru munci sporuri; c) inc zații; d) sut sau comp rifelor; e) sti recompen f) sui stat în ca­ternitate; e) în dihnă; h) or de salari stituțiiîe care sunt P’.ățil impozitul ză produ sediul ur In^­tt în bat./. ART. preced­en' cut. în l incapacit cum și î defalcă i cumulînd pective. ART. fie: a) c) b) o c) d; re depăs nerea se 12 luni, un an; dl si la police e) s' f) on ART si nu se a) s pentru rare a­­ lui, prec în activi b) f lariaţilor c) a­riaților precum dinţați ! d) F e) , date pe Iul 2 lit f) r natură ; g) t­rează in AR" zenta h a) , care le b) c) i inova tor cordată d) precum nisterul le pe b te la lo e) cum și sau pa ria Rr*­f) t tru dre g) nar re: AR pe fiec lizat li următo

Next