Cuvântul Nou, iunie 1994 (Anul 5, nr. 1121-1142)

1994-06-01 / nr. 1121

I­.e­i. NQTEaSTlRU INFORMAŢII • Soarele a răsărit la­ ora 5,34 şi vo opune la ora 20,53. Din acest an au trecut Î51 ie *U* şi au mai rămas 214 zi­le.­­ Din calendarul creştin-ortodox: Sf. Mc. Iustin Filozoful, Sf. Iustin şi Film. Examene de admitere la Liceul de artă In perioada 6—10 iunie a.c., la Liceul de artă din Sfântu Gheorghe au loc examenele de admitere pentru clasele I—VIII după cum urmează : MUZICA : cl- I — vioară, pian; clasele TI—VII — vioară, pian, violoncel, contrabas, clarinet, trom­petă, chitară clasică, în perioada 6-7-8 iunie, de la ora 12, la sediul liceului. ARTA PLASTICA : clasele V—VI—VII, în zilele de 9—10 iunie,­de la ora 14. v BALET : clasele IV—V—VI în perioada 6—7 iunie, de la ora 10 (Pentru acest profil, în prima zi are loc proba eliminatorie, care este examenul medical). Pentru toate secţiile, înscrierea se face la sediul şcolii, pe loc, în ziua examenelor. (A. Moran „Pod peste Atlantic” Aşa se numeşte excursia olimpicilor din România care va avea loc în perioada 14—30 iunie, în Statele Unite, organizată de Ministerul învăţământului şi Ministerul Tineretului­­ şi Sportului. Din judeţul nostru participă Incze Károly (cl- a X-a B — Liceul de artă din Sfântu Gheorghe) — premiul I 1a Con­cursul naţional de artă plastică de la Cluj — secţia textile şi Miklós Tünde (de la Liceul pedagogic din Târgu Secuiesc) — premiul I la Olimpiada de limba maghiară. Periplul american al premianţilor români va trece prin New York, Los Angeles şi Detroit. (A.M.) Accident stupid ! La volanul Trabantului său,­­ CV 575, Farkas Sándor, cu domiciliul în Sfântu Gheorghe, intr-o clipă de neatenţie a intrat pe trotuar, tamponând violent un copac, care n-avea decât vina că era fix! In accident, ghinionistul şi-a fracturat coloana ver­tebrală. O suferinţă de-o viaţă pentru o clipă de neatenţie. (V.I.) Supravegheaţi copiii pe stradă ! Scăpată de sub controlul părinţilor, micuţa Todor Eszter, în vârstă de 4 ani a ţâşnit spre şosea, în­cercând s-o traverseze în fugă. Surprinsă de auto­duba 4 BC 4462, care gonea vijelios cu Háromszék Mihály la volan, copila a fost izbită violent şi accidentată grav (V.I ) UMBLÂND DUPĂ POTCOAVE (Urmare din pag I) cută este pe jumătate iertată. O ştie orice copil. Mai puţin vârfurile peuneriste. Pentru gafe mult mai mici decât a se afişa în public cu patronul Caritasu­lui, un lider de partid occidental ar fi fost de mult ,,măturat“ (vezi cazul Engholm, fostul preşedinte al social-democraţilor germani) în interesul partidului La noi însă — iar constatarea nu vizează numai P.U.N.R — totul se muşamalizează, totul se uită obrazul gros se îngroaşe şi mai tare­ Ceea ce con­tează este interesul personal, indiferent cui i se produc astfel prejudicii , partidului sau celor care au avut încredere în el. S.C. „REC. VIDEO” S.R.L. Sfântu Gheorghe vă oferă: haine import, la preţ foarte avantajos, mai ales pentru copii. Sediu: Piaţa Libertăţii nr. 2 (sediul P.N.L.1 (397) S.C. „TRICOMSERV" S.R.L. Sfântu Gheorghe, CUMPĂRĂ : — Freză FUS—22 sau similar, stare bună de funcţionare; — Maşină de găurit G.10 sau G.16, stare bună de funcţionare.­­ VINDE : —. autoturism ARO 244 D, pe motorină, 0 km, la preț avantajos. Telefon 31 46 01, orele 7—15.­­40D CUVÂNTUL NOU Anul V Nr. 1121 Economia de piaţa şi protecţia consumatorilor Oficiul judeţean Covasna pentru protecţia­­ consuma­torilor, prin persoane directorului unităţii, domnul inginer Kiss Alexan­dru, ne-a adus la cunoştinţă ultimele „descoperiri“ de pe reţeaua comercială din Cer­nat. In primul rând, e vor­ba de punerea în vânzare a unur produse alimentare cu termenul de valabilitate ex­pirat, meteahnă mai veche a et­iei din branşă. A­şa de pil­dă, la Societatea comercială CONSERV UNTCUM, anume la chioşcul din localitatea Cernatul de Sus, untul şi margarina oferite „onor clien­telei“ păcătui­au serios la a­cest capitol. In apropiere, la Cooperative de consum din Cernet, berea blondă şi vinul de Târnave aveau o „etate... matusalemică“. Ca atare, s-au dispus măsuri de oprire a comercializării şi retragerea de pe piaţă a mărfurilor cu pricina, iar gestionara Kovács E. Margit şi, respectiv, vân­­zătoarea Szabó Zelma au fost amendate cu 50 000 şi 25 000 lei. Neasigurarea condiţiilor de depozitare şi vânzare a măr­furilor la S.C. TRANSPORT COMERŢ PEGAZUS SR.L. din Târgu Secuiesc a constituit, de asemenea, motiv de,-, sanc­ţiune. La barul IKA, din co­muna Cernet — unde orga­nele de control au insistat mai mult — pâinea albă se păstra în ambalaje murdare, ce se aflau puse direct pe podeaua sălii de consumaţie, podea ce nu mai ,,văzuse“ mătura de foarte multă vre­me. Ca atare, gestionarului Oláh István i s-a făcut un minus în bugetul propriu de o sută de mii de lei (drept amendă), dispunându-se, tot­odată, remedierea urgentă a celor constatate. La mai vechea noastră cu­­noştinţă din Cernatul de Sus, anume S.C. Conserv Unicum, spaţiile frigorifice pentru de­pozitarea produselor uşor al­­terabile lipsesc, iar cum vara a venit nu e de mirare câ pot să se deprecieze rapid anum­te alimente Sigur, con­sumatorii nu au nici o vină că anumiţi „manageri“ vor cu orice preţ să se îmbogă­ţească, nesocotind regulile elementare de comerţ. Scriind aceste observaţii nu ne referim doar la cele con­­statate in perimetrul locali­tăţii Cernat, ci extrapolăm la întreg fenomenul ce „bântuie“ azi prin rafturile magazinelor, ,,boutiq“-urilor şi dughenelor ce au răsărit ca ciupercile după ploaie. Nu avem nimic împotriva privatizării, ba din contră, dar ea se cere făcută ca lumea, respectân­­du-se normele impuse de lege." Horia C. DFLIU La Cernat a... „cernut11 cu amenzi! # A venit vara, dar nu și pentru comercianți ! O Amenzi... stimulatoare # „Managerii” și... ciupercile ! Şi a fost ziua-ntâii (Urmare din peg­h­­ iul — este acela al diferenţei de conflict (şi, de aici, de mentalitate), între cuplul de pe scenă şi cel din viaţa noastră, a spectatorilor. Per­sonajele din piesă sunt bân­tuite de patimi şi de orgolii („Cât crezi c-am să mor în­dur?“ — „Cât vreau eu!“), se pândesc ca nişte feline, mereu cu ghiarele pregătite se atacă cu fraze şi cugetări —laser de genul „Căsătoria e o operaţie: doi chirurgi se operează unul pe celălalt, dar fără anestezie“. La noi — în ziua de azi mai ales, dar asta-i cam de multişor po­veste — cuplurile n-au tim­pul şi puterea introspecţiilor şi disecţiilor, nici măcar cu anestezie, dormite fără. In nouă cazuri din zece ne cer­tăm (dacă o facem) pentru lucruri mult mai prozaice : „n-ai îmbrăcat bine copilul când l-ai dus la creşa“; ,,ai lăsat prea mulţi bani la piaţă, sigur ai băut şi-o vodcă"1; „tunde-te singură, nu neapă­rat la coafor“; ,,puteai să te pui şi tu bine cu şefii să n-ajungi şomer“ şi altele din­­tr-astea- Sigur, una e viaţa şi alta e transpunerea ei artistică Doi nu poţi să nu observi diferenţa de miză în disputa dintre cuplurile de la noi şi din Vest. Poate de aceea piesa nu a avut o prea mare aderenţă la public, do­vadă fiind lipsa aplauzelor în timpul spectacolului: ele au fost darnice, dar numai la sfârşit şi s-au adresat (exclusiv, cred) interpreţilor Petru Ciubotaru (Felix) şi Tatiana Ionesi (Trade), doi actori care şi-au depus, încă din prima seară, candidatura pentru­­ premiile de interpre­tare. Programul de azi: lectura piesei ,,Patru visuri“ de Va­sile Artenie şi colocviul „Des­pre eficienţa artistică a re­cuperărilor“ (Sala Studio, ora 11); spectacol cu piesa „Ul­tima noapte a lui Socrate“ de Ştefan Ţanev, prezentat de Teatrul Dramatic din Bra­şov (sala mare, ora 18); spec­tacolul susţinut de Theatre Poéme Bruxelles cu piesa ,,Sagres“ de Philippe Panier (Sala Studio, ora 20). Secvență din spectacol. „Nu dorim să producem şomeri!“ (Urmare din pag 1) — Asta ar fi doar una, cu menţiunea că nu facem de­sigur excepţie din acest punct de vedere de la situaţia ge­nerală existentă în economia românească. Preţul oricărui produs, inclusiv al cabinelor, trebuind să se alinieze la cele ale componentelor. Prin­­­cipala cauză a căderii cere­rii de tractoare este însă scă­derea dramatică a puterii de cumpărare a agricultorilor. Toate studiile care s-au fă­cut arată că în România ar fi necesare încă 150—170 de mii de tractoare. Această ce­rere potenţială ar acoperi capacităţile de fabricţie timp de 5 ani de zile. — Vedeţi vreo cale pentru ieşirea din acest impas? — Acum se vehiculează ideea acordării de credite cu dobândă mică pentru cumpă­rarea de tractoare şi maşini agricole. Din informaţiile pe care le avem, ar fi vorba de dobânzi de numai 15—20 la sută­ Pe de altă parte, în ce ne priveşte, la sfârşitul anu­lui trecut am semnat un con­tract cu „Tractorul U.T.B.“ S.A. Braşov în baza căruia am devenit vânzători unici de trac­toare pentru jud. Covasna, asi­gurând inclusiv repalaraţiile şi service-ul în perioada de garanţie.­­ Revin la producţia de cabine : cam cât mai repre­zintă ea acum raportat la volumul înregistrat, să zicem, în 1989 ? — Cam 40 la sută. — Trecerea la realizarea altor produse n-ar fi o cale pentru acoperirea fie şi par­ţială a capacităţilor neutili­zate? — Este deja! Am asimilat în fabricaţie un plug cu două brăzdare care poate fi utili­zat la tractoare de 26 până la 55 CP. Este un produs deosebit, cu o geometrie foar­te elaborată, care a fost foar­te bine apreciat de toţi spe­cialiştii care l-au văzut. De altfel, pin reţeaua „Tractorul U.T-B.“ Braşov am reuşit să pătrundem cu el şi pe piaţa externă, în Ungaria şi Siria. Totodată producem, la co­mandă, o maşină de scos cartofi pe un rând, foarte potrivită pentru zona colinară­. Pe de altă parte, pentru con­servarea forţei de muncă în situaţii de criză, am trecut la executarea unor activităţi colaterale, am început produc­ţia de lopeţi pentru export,­­din care un prim lot de 8 900 bucăţi va fi livrat probabil chiar în aceste zile. De a­semenea, am încheiat cu cunoscuta firmă braşoveană PRE­.MS un contract pentru fabricarea de elemente de caroserie la „Dacia“. „ Aţi vorbit de conserva­rea forţei de muncă.. Cu toate eforturile pe care le faceţi pentru diversificarea produc­ţiei şi găsirea de noi bene­ficiari, nu se pune totuşi problema trimiterii în şomaj a unei părţi din personal? — Anul trecut, în ciuda greutăţilor întâmpinate, am reuşit pe global să încheiem activitatea cu profit, asigu­rând astfel îndeplinirea anga­jamentelor stabilite prin con­tractul colectiv de muncă în ce priveşte protecţia socială. In acest an, ca urmare a a accentuării crizei de desface­re la producţia de cabine, suntem în situaţia să anali­zăm şi varianta reducerii de personal. Ideea pe care mer­gem este, totuşi, păstrarea numărului de angajaţi cu re­ducerea programului de lu­cru­ Nu dorim să producem şomerii Avem convingerea că odată depăşită criza prin ca­re trecem, vom reveni la o producţie constantă, pentru că produsul principal realizat de noi, cabinele de tractoare, este fără îndoială unul necesar.

Next