Cuvântul Nou, aprilie 1995 (Anul 6, nr. 1334-1352)

1995-04-01 / nr. 1334

Graiul documentelor Calvarul preoţilor români din Ardeal (3) Dispreţuiţi pentru credinţa lor, apăsaţi de toate poverile obşteşti, lipsiţi de drepturi, preoţii s-au alăturat răscoalelor de la 1437 şi 1514, luptând alături de ţărani pentru desfiinţarea iobăgiei. Drept urmare, nobilii au încheiat „Unio trium nationum”, au alcătuit legile draconice din Tripartitul lui Verboczi, au ticluit pravila neagră a Aprobatelor şi Compilatelor, care osândesc pe preoţii români la robie necondiţionată şi veşnică, pentru ca soarta lor să fie de pomenire şi de groază pentru toată viitorimea. Preotul român ara, grăpa, semăna, făcea cărăuşie domnului de pământ, plătea dijmă şi nu o dată a gustat din pleasna bicelor nemeşeşti. In vremurile veacului al XVI-lea s-a zămislit în conştiinţa poporului român ideea unităţii sale naţionale. Marele voievod Mihai Viteazul fixează în conştiinţa poporului român convingerea în posibilitatea întruchipării unităţii naţionale a tuturor românilor. După tragedia acestui mare voievod biserica lui din Alba lulia este rasă de pe suprafaţa pământului. Reformaţia îşi înfige ghearele adânc în sufletul bisericii române ca să o destrame. Pe de o parte cu ispitele cărţilor bisericeşti, pe de alta cu biciul şi schingiuirile. Principii calvini tipăresc cărţi bisericeşti în limba românească, dar în spiritul legii calvine şi le strecoară in bisericile româneşti. Instituie o ierarhie calvină românească în frunte cu un superintendent, promit seutinţe şi favoruri preoţilor români, dar după ce rezultatele propagandei devin iluzorii, principii deschid larg porţile teroarei. Mitropolitul Varlaam al Moldovei venise în ajutorul preoţilor români cu soborul din1642, în care osândeşte uneltirile calvinilor numindu-le „pline de otravă, aducătoare de moarte sufletească”. Episcopul ardelean Ilie boreşte se solidarizează cu acest mitropolit şi ia atitudine făţişă contra calvinilor. Principele Rákóczi il reţine, îi răpeşte averea, îl aruncă în închisoare, unde a stat împreună cu mulţi alţi preoţi români. Preot Ioan TAMAŞ Cu dezinvoltură... Ul thof dir peg 13 bucluc“. O piesă aflată încă in manuscris, în arhiva familiei Cioflec. In ciuda travestiului (toate rolurile fiind de bărbaţi), în pofida tinereţii şi a lipsei de experienţă intrate jocului scenic, fetele de la „Mihai Viteazul" au dat dovadă de dezinvoltură, de curaj, reuşind să aducă zâmbetul, foarte sincer, pe buzele spectatorilor. Meritul este al lor, de- asigur, ca şi al celor care le-au îndrumat: doamna Cornea şi actorul Dan Turbatu de la Teatrul „Andrei Mureşanu“. Pentru bucuria lor şi mândria părinţilor le vom nominaliza: Roxana Munteanu, Cseh Zenovia, Elena Moaleş, Daniela Dumitrescu, Florentina Coman, Alina Căşunean, Octavia Cornea, Mihaela Negruţ, Irina Buzatu, Roxana Florescu, Némethi Erika, Demeter Teona, Mihaela Tăranu şi Székely Adriana. Aşteptăm montarea întregii piese şi sugerăm prezentarea ei şi la liceu, în faţa colegilor, în ideea îmbogăţirii vieţii culturale din şcoală. O să fie cu noroc că doar e... potcoavă. Alcoolul, sucurile... (Urmare din pag. 1) - Noutatea, In afară de calitate, care ar mai fi? - Ce se află în spatele calităţii: utilajele moderne şi distribuirea directă la firme, la unităţi. - Care sunt denumirile noilor produse? - Marty (cel de zmeură), Herby (căpşuni), Limo (lămâie) şi Vitis (struguri). - Ultimul sună parcă cel mai bine ... Vreo noutate absolută? - Da, un coclan de ouă pe care îl pregătim - cum era și firesc - de Paşti. - Mi-a mai venit inima la loc ... Jandarmeria Română (Urmare din pag. 1) „dorobanţi" sau chiar „jandarmi”, mai precis formaţiunile cu organizare militară cu misiuni de pază şi ordine, cu efective relativ reduse. In această accepţiune, fireşte, istoria jandarmeriei este chiar mai veche. Ca forţă militară înarmată, jandarmeria a fost martoră activă la marile evenimente ce au marcat istoria naţională în a doua jumătate a veacului XIX, îndeosebi în înfăptuirea Unirii de la 1859 sau Războiul pentru cucerirea independenţei de la 1878-1879. În ciclul măsurilor de reorganizare şi extindere a atribuţiilor armei de referinţă trebuie considerată şi „Legea asupra jandarmeriei române“, adoptată de Parlament la 1 septembrie 1893, dată convenită ca „Ziua Jandarmeriei". La aceasta se adaugă Decretul-Lege din 15 noiembrie 1918 şi mai ales Legea din 23 martie 1929, apărută din cerinţele de ordin general în condiţiile Statului Naţional Unitar Român. Este de semnalat că în existenţa sa, jandarmeriei i-au fost atribuite misiuni tot mai complexe, mai încărcate de riscurile generate de acestea. In judeţul nostru Jandarmeria română este prezentă alături de celelalte componente ale administraţiei româneşti, după 1 Decembrie 1918, constituită în Legiunea de Jandarmi Trei Scaune, cu atribuţii de apărare a ordinii publice la sate, dar nu numai. Din tezaurul arhivistic păstrat desprindem evoluţia acestei unităţi, structura de organizare şi diversitatea misiunilor. Publicaţia „Poliţia" a consemnat o parte din aceste aspecte şi cu alte prilejuri, inclusiv cu ocazia centenarului Jandarmeriei Române (1 septembrie 1993). Se cuvine, totuşi, a repeta faptul că unitatea noastră de jandarmi moşteneşte remarcabile tradiţii privind îndeplinirea responsabilă a misiunilor ordonate, chiar cu sacrificiul suprem( cazul eroului jandarm Ioan Tăutu de la postul Aita Mare). Acestea constituie un suport emoţional puternic şi un stimulent consistent în îndeplinirea atribuţiilor specifice ce revin acestei prestigioase instituţii a statului de drept. CUVÂNTUL NOU __ Anul VI ^1- 1334 Un om om necăjit (Ufirat, din aag ! N-am avut până atunci abateri, totul a mers bine până la începutul anului trecut, când am simţit cu toţii că treburile merg tot mai prost. Nu aveam de lucru, era frig în hale, stăteam degeaba, aşa că de multe ori unii muncitori săreau gardul şi plecau acasă! Intr-o zi am făcut şi eu la fel, dar in jurul orei 14,00, aproape de terminarea schimbului, împreună cu alţi câţiva colegi. Cineva ne-a filmat pe o casetă video şi a prezentat-o conducerii. Au fost luate ca atare măsuri disciplinare, dându-se, totuşi, dovadă de înţelegere (fiindcă nu aveam alte sancţiuni) şi pentru că era o conjunctură nefavorabilă, am fost trecuţi in şomaj. Eu, cel puţin, nu am putut sta aşa, fără să fac nimic, am tot căutat de lucru, dar la 47 de ani ai mei nimeni n-a vrut să-mi ofere ceva, aşa încât a trecut un an de zile. Ajutorul de şomaj e mic, am 2 copii in întreţinere, e tare greu. - N-aţi mai fost la vechiul loc de muncă, la ISAMA? Poate s-au schimbat acolo lucrurile între timp? - Ba da, şi încă de nenumărate ori. Chiar la domnul director Pásztor m-am prezentat în audienţă, de trei ori. M-a primit de fiecare dată, şi m-a ascultat cu atenţie, şi mi-a spus că sunt ceva şanse, numai că durează. Chiar la secţia 560 unde am lucrat ar fi ceva posturi. Am încercat, dar nu erau. Intre timp alţi patru colegi de-ai mei - ce fuseseră disponibilizaţi odată cu mine - am auzit că au fost reangajaţi! Cu mine însă cum rămâne?" ... Este greu de dat un răspuns direct petentului, iar încercările noastre de a vorbi cu ing Peter Zoltán, de la secţia amintită, au rămas infructuoase, în ciuda insistențelor! E clar, în ziua de azi dialogurile se leagă tot mai greu, neam convins încă o dată de treaba aceasta. In sfârşit, credem că promisiunea directorului general alSAMA făcută petentului - aşa cum dl. Turcu Gheorghe a ţinut să sublinieze - va fi până la urmă finalizata. Trebuie însă ca şomerul Turcu Gheorghe să insiste mai mult şi să nu se mulţumească cu ... expectativa! Iar din greşeala lui, făcută cu un an în urmă, şi alţii au ce învăţa ... ..Cred că vom reuşi..." Urniara din pen trul cultural de la Arcuş va fi gazda unui simpozion Shakespeare, iar în aceeaşi zi, pe scena din centru, va avea loc o demonstraţie de culturism. Duminică, la Sala sporturilor se va organiza o expoziţie de mărfuri ale unor firme din Ungaria, vor avea loc tragerea Tombolei, spectacole de teatru, concerte de muzică rock şi folk. Pentru ca românii ortodocşi să nu fie „pedepsiţi” prea tare de coincidenţa Paştelui ortodox cu „Zilele" din acest an, manifestările vor continua şi luni, 24 aprilie, când va veni şi Teatrul MASCA din Bucureşti şi când, după încă o zi plină, seara, în jurul orei 9, va avea loc o dată cu încheierea Zilelor, şi un foc de artificii. Vom reveni, desigur, cu programul detailat şi alte noutăţi de ultimă oră de la „Zilele Sf. Gheorghe". N-aş vrea să închei fără a-i da cuvântul d-lui Lajos ördög. Financiar nu stăm prea bine. Nici în acest an n-am primit sprijinul pe care am conect din partea Fundaţiei Soros. Firmele care ne-au ajutat până acum nu sunt prea multe, dar sperăm să se adauge şi altele. Cetăţenii municipiului pot să ne sprijine cumpărând bilete la Tombolă, care se găsesc la parterul magazinului Şugaş şi la chioşcurile Loto- Prono. Locurile la Târgul de primăvară sunt deja ocupate la această oră, ceea ce e semn bun. Dacă vom avea şi vreme bună, cred că vom reuşi să fim la înălţimea aşteptărilor.