Cuvântul Nou, ianuarie 1999 (Anul 10, nr. 2358-2381)

1999-01-04 / nr. 2358

VIN MINERII? După ce Berceanu şi Vasile s-au pus rău pe capul bieţilor mineri, din Valea I Jiului, hotărând fără drept­­de recurs închiderea minelor neprofîtabile, liderii­­ sindicatelor miniere şi-au unit forţele, Miron Cozma a dat mâna cu Marin I Condescu şi s-au gândit sa purceadă I spre Bucureşti, în fruntea câtorva mii de mineri, ca-n zilele bune ale lui ‘90-­­ ’91. Dar, cum din Vale la Bucureşti e drum lung, posesorii de lămpaşe şi bâte s-au gândit să ceară aprobare lui Băsescu pentru oarece garnituri de tren, care să-i transporte spre Capitală. Nu ştiu cât o fi­ râs ministrul Transporturilor citind mesajul minerilor rătăcitori, dar ce e sigur e că nu le-a dat și nici nu le va da vreodată o garnitură de tren în­­ acest scop. Mai mult decât atât, nici primarul general al Capitalei n-a aprobat cererea respectivilor lideri pentru un miting­­m­arș pe străzile Capitalei. Amintirile­­ încă dor şi bucureştenia nu riscă o nouă' j mineriadă, li Ca urmare, dacă îsre timp nu s-a­­ schimbat Guvernul, iacă n-a venit , Vadim­­­udor la Putere astăzi nu va­­j avea loc nici un miting mineresc în Bucureşti şi nici o plecare în masă a minerilor d­in Vale spre Capitală. Cererea celor doi lideri va rămâne, însă, în istorie ca o mostră de tipeu greu de egalat... 41.^1% V.IV. TUDOR . .■ . 1 ■ ... Na­dis Al­ladv» Sfântu­ Gheorghe rămâne totuşi (Continuare în pagină a 2-a) Viitorul ca un prezent continuu■ ■■I Interviu­l:Dr Virgil Braşoveanu şi Nticolae Iliea-patroni ai S.C. T rans - Gat S.R.L din Covasna Matei SCHINTEI f­ţa­mea doi oameni tineri şi munca pe care o depun, oameni hodini manageriale. Deşi înainte aveau alte vise, alte idealuri, iată­­omi de afaceri în adevăratul sens ai Am în ambiţioşi , cu reale ap de revoluţie­­ astăzi cam cuvântului. Cei doi sunt rude şi au ales să-şi construiască impreună viitorul. De câţiva ani încoace, pentru cei doi viitorul este un prezent­­ continuu. Dl. Braşoveanu ne-a mărturisit că după ce a terminat facultatea de medicină veterinară din Bucureşti, a lucrat la complexul de porcine Leţ. A dorit să se p­rivatizeze, nu din nevoie, ci din plăcere. Acuimi nu mai este o plăcere, ci o necesitate să continue ceea ce a început. De ce consideraţi că munca dumneavoastră nu vă mai oferă aceleaşi satisfacţii ca la început? Care sunt motivele ? V.B. - Motivele sunt legate în primul rând de fiscalitate, care nu te lasă efectiv să munceşti Anul acesta am avut patru controale, care sau lăsat - bineînţeles- cu amenzi şi cu plata de penalităţi, deşi impozitele au fost plătite cu întârziere, dar au fost plătite. Cei de la fisc au observat că acest sector aduce mari beneficii şi acum vor probabil să-l facă să nu mai meargă. A­i fi uit mai simplu ,să tai 60-70 de oameni în şom­aj, decât să te sprijine să-i poţi menţine­ în activitate. Toţi­­cei ce fac producţie au­ mari greutăţi­­Cheltuielile de producţie sunt foarte mari , une­or­i depăşind 90% d­in valoarea­ de vânzare. Greşeala mare este că cfei de la finanţe ne bagă în ace­a­?­­oală cu cei din comerţ. Nu se ţine cont de d­i­ferenţa dintre comerţ îşi producţie. Eu aş­ prop­une, pen­tru “ relaxarea “ relaţilor dintre noi şi cei de la finanţe, câteva lucruri simple. In prin­iul rând să departajeze clar comerţul de secte31’-'! productiv. Pentru­­cei ce fac producţie, profîLin ca ’n zile de la data în care expiră tern­enul plata al impozitelor, să nu se pună nici un fel de penalităţi, pentru firmele care nu pot plăti din cauza întârzierilor de plată de la beneficiari. Dorim ca să se termine odată cu această practică, ca firmele mici să umple “ găurile” firmelor mari.­­ Înţeleg că pe lângă afacerea­ cu lemnul, Minerii din Valea Jiului vor intra în grevă generală, începînd de luni, de la ora 6.00, cerînd soluţionarea de urgenţă de 30 aţi deschis de curând o staţie de produse ji­xte revendicări legate de starea actuală a petroliere pentru autoturisme... Ce ne puteţi spune despre aceasta domnule Nicolae Enea ? N.E. - Da, întradevăr, în luna noiembrie prin firma Petrol, am deschis o benzinărie amplasată pe drumul judeţean 121, la ieşirea din Covasna spre Târgu- Secuiesc. Acest lucru l-am făcut pentru a ne uşura munca, să putem avea şi noi trani lichizi în fiecare zi, necesari pentru a putea susţine activitatea de producţie. Încercăm să realizăm o­ compensare cu cheresteaua de export, pentru motorină şi benzină . Pe deasupra dorim ca această staţie să vină în sprijinul cetăţenilor din localitate ca o alternativă la singura staţie peco care a funcţionat în oraş. Noi am ţinut cont că în zonă sunt firme importante din punct de vedere economic, atât din sectorul forestier,abatoarele şi din sectorul agricol, încât amplasarea este ideală şi la îndemâna firmelor interesate. La omul sărac la foc, pompierii încercau sa limiteze proporţiile dezastrului, iar patronii plâmie,au Pe minele a ceea ce, la un moment dat, au crezut a fi r­ostul lor în viaţă,, prospera lor afacere, lată munca de-o* VK1,c ă se poate transforma în fum în doar ItpvH m­ p Cp m ii rămâne nu-i decât durere, obidă şi un strigăt spre cer: de ce ne pedepseşti. Doamne? Vreau să cred că aceşti oameni o pot lua de la capăt, că pot reface clădirea şi amenajările interioare. Vreau să cred că vor fi ajutaţi de semeni de-ai lor care au strâns oarece bani, materiale etc. şi care sunt dispuşi să-i sprijine financiar. Nu m-au rugat să intervin în nici un fel, n-au făcut nici un apel la colectă publică, dar sper să mă deranjeze iniţiativa de a rosti un gând care nu-mi dă Pace, oameni care au iniţiativă, care au curaj, care îndrăz­nesc sa sedeze­­greutăţile unor ani nenorocit, de tranf'?,e Si sa inceaPa 0 afacere curată §' binefăcătoare - ace?,11 °ameni menta resPectul’ Prețuirea sprijinul semenilor .Dumitru MANOLACHESCU ... nici baii nu-i trag şi i r­e-ntâmplă fel de fel de lucruri neplăcute, semn că ban la ban trage și sărăcie la sărăcie. Acum vreo două săptămâni descopeream o saună interesantă, plăcută, amenajată intr-o casă veche de pe str. Mikes Kelemen. O saună “siberiană”, cu bazin de apă rece, dușuii caldi și tot tacâmul. Transpirai virtos în încăperea lambrisată a lemn, după care te aruncai în apa rece din bazin sau făceai un duş senii. Era o plăcere. După o oră-două de ■saună, beai o bere şi plecai refăcut acasă. Nu costa mult şi am apreciat la adevărata valoare iniţiativa celor trei patroni, dintre care l-am cunoscut d­ar pe unul - actoml Nae Croitoru, de la Teatru din Sf. Gheorghe. Numai că sâmbătă seara, pe la ora 20:00, clădirea respectivă a fost cuprinsă de flăcări, care au mistuit-o complet în câteva ore. Nu ştiu cine­ a fost vinovat, nu ştiu dacă există vinovaţi, ştiu doar că lumea se uita încremenită titilMNOi­I3AG31A1 VNZSVAOM­A9H1­A01N3ZSiScBS IISUS -609­­SE lsl 3H0t|)3H0 JMM­3S | gam­v­ ­/h­3pa pe scurp \ -Mkr C4| ti psST - 2.963 |?3£g [ COTIDIAN SOCIAL - POLITIC AL JUDEȚULUI COVASNA1 | Anul X Nr. 2358 Luna 4 ianuarie 1999 4 pagini 700 iei ui 1999 va fi la fel de sărac pentru Gabriel FLORESCU în ultimele ceasuri ale anului trecut califofrifi Vast ...sie superba performanţă de a termina şi aproba proiectele pgerului de cât şi al asigurărilor sociale, dându- se astfel cale liberă,spt comisiile parlamentare. Deși termenul până la care trebuiau înclnate aceste proiecte a fost mult depăşit este, totuşi, un fapt notat că ele au primit “bun­ de tipar” din partea Guvernuuli mai devrea, decât în alţi ani existân­d astfel posibilitatea ca să devină operaţie chiar în ...Cursul prinţului t­rimestru. Ce se va întâmpla în contimarii ste treaba ev­­­­lament­ul­ui: va fi sau nu convocată o sesiune extraordi­­ră pentru dezbaterea­ şi­ adoptarea bugetului, vor fi recli­naţi din “binemeritata” vacanţă domnii senatori şi deputaţi ori vor îl “amânaţi” ca la cătănie pentru a mai putea digera porcin­a Crăciun? Cea mai importantă problemă rămâne însă alta: în ce răsură vor accepta parlamentarii un buget atât de sărac încât nic­­e ministru (excepţie Remeş) nu este mulţumit de ei. Un asemenea proiect de buget ce nu poate fi numit nici măcar de austeritate, ci de sărăcie cruntă, nu are deloc darul de a-i satisface pe parlamenţii coaliţiei întrucât el înseamnă o scădere a popularităţii lorin rândul electoratului, fapt ce va fi în mod cert exploatat de adverş­ii politici. Bineînţeles, dezbaterile din comisiile parlamentare vor da naştere iarăşi la o lu­ptă surdă nu atât pentru modificările în sine al bugetului, cât mai ales pentru capital politic. Nu ne-ar mira ca reprezentanţii Opoziţiei să părăsească din nou lucrările Parlamentului... Reprezentanţii Ministerului Finanţelor, în frunte cu D­.T.Hemeş, vor fi strânşi cu uşa şi cu creştere pentru a mai găsi al­­te rezerve “ascunse”, se va argumenta în fel şi chip rară ca datele poblem­ei să poată fi schimbate în mod esenţial, anul acesta ne vom dum­b­ra cu o criză economică extraordinară. Este evident că atât timp cât economia românească nu produce cât de cât şi bani pentru buget, fie legea­­respectivă nu poate fi satisfăcătoare. Finanţiş­­l se bazează în preliminările im la capitolul venituri cu precădere­­ impozitul pe salarii, TVA, taxe vamale, accize şi mult mai puţin per­mponentele impozit pe profit, export etc. de unde ar trebui umplută isteria ţi. Din acest motiv apare şi deficitul de 2% din PIB pe care­­au calculat cei din minister, dar care va fi cu siguranţă mai mare (este o utopie ,să crezi că el nu-l va depăşi pe cel de anul trecut - cum afirmă dl. Remeş), se va apela,doar peste câteva luni la rectificari­l bugetului, iar ceea ce s-a promis acum, respectiv ca priorităţile să fie reprezentate de Sănătate, învăţământ, Apărare, Protecţie Socială,­ Agricultură, Interne, Transporturi, Industrie, MLEAT şi Justiţie, deci ia mai bine de jumătate din ministere (ce prioritate o­oai fi şi asta?!), sa fie drastic diminuat. . Fără discuţie, alcătuirea unui buget care să fie acceptat de toată lu­mest-sau, altfel zis, să nemulţumească pe cât mai puţini est.­. . condiţiile României de azi greu de început, mai ala dacă ţinem cont şi de scadenţele datoriilor externe. Până când economia, repetăm acest lucru, nu va demara cât de cât (nu este vorba de cla-subteranu­l, căci aceea merge strună în condiţiile statului nostru corupt bi­te de tot la toate tu­velele), aici pretenţiile nu vor putea fi altele. Ceea ce la A vei macro - vorba lui Văcăroiu­­­ş­chioapătă rău de tot este resimţit la nivel “micro”, adică al populaţiei care trăieşte în continuare dintr­­un­ salar de lumea a treia şi plăteşte dări la nivel apusean, mult mai acut. .Cetăţeanul român, cel care nu poartă nici o vină pentru greşelile avernanţilor, este pus şi în 1999,să suporte consecinţele oalelor sparte fie alţii, iar dătătorii din gură (parlamentari, lideri de partide, miniştri şi cei asimilaţi lor) vor continua să beneficieze de zeci de avantaje, între care salariile nu se află chiar pe ultimul loc. Cam asta se numeşte dreptate made in Romania și spre o a­stfel de râpă ne împinge și noul buget. / V..... Vol.i :„.a. V.., mani curate Daniela ANDREI Nu A-' mult in paginile coti di­anului­­ nostru am făcut cunoscut, pri­n intermediul­­ planului elaborat de­ APM și Inspectoratul­­­­ de Sănătate Publică Covasna, faptul că in l­a cele cinci oraşe din judeţul Covasna­­ colectarea deşeurilor nu este realizată­­ corespunzător din punct de vedere igienico-sanitar. Conform conţinutului acestui plan, “transportul deşeurilor se­­­­ efectuează de cele mai multe ori cu­­ mijloace de transport neadecvate. Nu se­­'respectă ritmul de ridicare a containerelor, i­ acest fapt ducând la poluarea solului, I generarea disconfortului locatarilor. De - î asemenea,­­depozitarea in rampe se face­­ necorespunzător”. Totuşi, din informaţiile primite de la dl. j . Valeriu Şerban, director adjunct al RAGCL I Co­vasna, precum şi dl. Brotya Sándor, şef­­ sector, În ceea ce priveşte curăţenia în­­ municipiul Sfântu Gheorghe nu se­­ întâmpină probleme. Putem spune,­­ comparativ cu alte municipii, că este unul­­ dintre cele mai curate, în prezent populaţia­­ (locatarii blocurilor) beneficiază de 185 de­­I containere ce sunt golite de cel puţin 2 ori­­pe săptămână. Anual, 20-30 de bucăţi de­­ containere sunt schimbate. De asemenea I sunt revopsite în fiecare an, iar începând­­ cu luna mai şi pâ­nă la mijlocul lunii I octombrie ele sunt spălate şi dezinfectate I la fiecare transport la rampă, fiind totuşi il. .ft\ or*i zv9 r\ r ■ fum­of”! ›pf% vi o c rrw *­p »1 to v» I1"," 1 ....... C­. I şi este absolut necesară tratarea cu clor. L. Horia C. DELIU La scurtă vreme după Revoluţia din decembrie 1989, s-a reorganizat din temelii activitatea Societăţii­­de Cruce Roşie din ţara noastăă oferindu-se, volens-nolens, o autonomie sporită filialelor judeţene. Aşa se face c­ă pe­ plan tocal s-a trecut fără a se aştepta alte “indicaţii”, la aplicarea unei noi strategii de acţiune, viabilă, eficientă, în concordanţă cu ■necesităţile reale ale populaţiei. Graţie relaţiilor de colaborare stabilite cu Societatea de Cruce Roşie din Elveţia, relaţii ce s-­s­u dezvoltat şi consolidat în timp - asta şi ca urm­are a seriozităţii paratenerului din judeţul Cova­sna - s-au implementat nişte proiecte umanitare de anvergură, dintre care '■'•V* C'v C. ' ’’’fit dU' f’.H un deplin succes. De la doamna Balázs Mária, directoarea Filialei Covasna a Organizaţiei de Cruce Roşie, am aflat mai multe detalii interesante. - Când a pornit actualul Program? - Pe data de 1 decembrie 1998, şi vreau să (Continuare în pagina a 2-a) Programul de iarnă” oferit de Crucea Roşie -O alinare pentru sute de ■ sărmani din judeţ • Opt ani ctre existenţă al cunoscutului program umanitar • S-au­ expediat de Sărbători 800 de pachete 1 i alune tt *£ 'Au fost violaţi hăi­'iMiii siuguri^bolivini, persons ! Se in­valide, fan­­­iliile sărace, cu mulţi copii ! Crucea ilogic elveţiano,, acelaşi prieten de nădejde! Bri'get s îi Iliire, oameni nevoisu ■ nmmum m­ajoritatea românilo Preşedintele Constantinescu este (trebuie să fie) optimist privind perspectivele pe mm Preşedintele Emil Constantinescu a apreciat, în mesajul de Anul Nou adresat naţiunii, că “există şanse ca românii să înceapă să simtă şi roadele sacrificiilor pe care le-au făcut după 1989”, dacă procesul de restructurare demarat la sfârşitul lui 1998 de Guvern va continua şi în 1999. Emil Constantinescu a afirmat c­ă actuala putere este decisă să reformeze sistemul economic românesc pentru a trece în rîndul ţărilor care “au parte,, acum, de mai multă securitate şi bunăstare”. Pentru a trece această “punte”, însă, şeful statului român a arătat că trebuiesc îndeplinite tre­i condiţii: “Să fim convinşi că pe malul celălalt e mai bine. Să nu ne fie frică. Să ne ajutăm unii pe alţii pentru că trebuie s­­ă trecem toţi.”. Constantinescu a admis că “ţara este traversată de un acut sentiment de nemulţumire”, manifestat atît de cei îndreptăţiţi, respectiv marea masă a celor ce suportă preţul reformei, cît şi de cei care “au profitat din plin de această tranziţie". în plan extern, Emil Constantinescu a apreciat că demersurile diplomatice ale ultimilor doi ani au făcut din România "un pilon de stabilitate” regională şi un punct de tranzit al “marilor trasee transcontinentale care vor domina socitatea gobală a mileniului III”. Preşedintele Constantinescu s-a angaja­t ca, în 1999, să se implice mai mult în sprijinirea categoriilor defavorizate, ,să sprijine întreprinzătorii oneşti, să continue sa încurajeze lupta împotriva corupţiei şi să apere ,“cu toate puterile autoritatea instituţiilor statului”. Referindu-se la mentalitatea cu care românii abordează această perioadă, preşedintele Constantinescu a spus că “d­e prea multe ori preferăm siguranţ­a nefericirii decît riscul fericirii şi afulaţ are­­ adesea că secretul fericirii nu este să faci ce îţi place, ci să înveţi să-ţi placă ceea ce trebuie faci”. Grevă generală în Valaa Jiului şi industriei miniere, conform unei decizii luate duminică, de Consiliul Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului Ji (LSM-VJ), transmite­ corespondentul­u| MEDIAFAX. Minerii solicită premierului Radu il Vasile și ministrului Industriilor, Radu i ii Berceanu, să se deplaseze în Valea Jiului,­­ pînă marţi, la orele 15.00, pentru o întîlnir­e­­ cu liderii minerilor şi soluţionarea cererilor lor. Ministrul Radu Berceanu a refuzat să II l primească pe Miron Cozma, liderul IJ LSMVJ, în urmă cu o săptămînă, cînd ţţ Cozma a condus delegaţia minerilor veniţ­­­ij să discute cu ministrul despre închiderea­­ exploatărilor nerentabile. La rîndul său, fi premierul Radu Vasile a afirmat că va îl va fi refuza pe Miron Cozma, în cazul în cam Ij acesta îi va solicita o întîlnire. s Moneda unică europeană ar intrat oficial în vigoare Moneda unică europeană - euro - a intrat oficial în vigoare la 1 ianuarie, deşi primele bancnote şi monede metafice vor fi emise abia în 2002, transmite CNN. Euro,­ care înlocuieşte Ecu­­ un coş artificial de monede europene - va fi moneda de referinţă pentru 11 ţări participante la .................................. Uniunea Monetară Europeană (EMU) - Germania, Franţa,­ Belgia, Luxemburg, Irlanda, Italia, Spania,­ Olanda, Austria, Portugalia şi Finlanda, care compun aşa­­numita zonă euro, sau “Euroland”. Această zonă are o populaţie de Aproape 300 de milioane de locuitori,c­ân­zează 20% din producţia mon­diala şi 18% din comerţul global. Din cele 15 ţări membre ale Uniunii Europena a patru ţări nu participă la Uniunea Monetară: Marea Britanie, Suedia, Grecia şi Danemarca. Ratele de conversie în euro a celor 11 monede naţionale, stabilite joi, 31 decembrie, de Comisia Europeană, au intrat în vigoare începând cu 1 .'■■j .ianuarie 1999, odată leu lansarea noii ...................................­ monede europene. Faţă de dolar, paritatea pieţei valutare londoneze pentru moneda europeană era, la 31 decembrie, de circa 1,711 dolari/euro, ar faţă de moneda japoneza, euro se­ranzacţiona la circa 132,8 yeni/euro. De asemenea, un euro era echivalent, la aceeaşi dată, cu 7,448 coroane daneze, 529,689 drahme greceşti,*9,488 coroane suedeze și 0,705 lire sterline. (Continuare în pagina a 3-a) I'­f N­AiplAMi

Next