Cuvântul Nou, aprilie 2002 (Anul 13, nr. 3347-3370)

2002-04-16 / nr. 3358

Anul XIII Nr. 3358 é Proiectul educativ „PE COORDONATELE LIMBII ROMÂNE” întâlnirea metodică de la Grăniceşti - Slobozia (I) înscrisă în Planul de activităţi al proiectului educativ „Pe coordonatele limbii române”, întâlnirea metodică de la Grăniceşti - Slobozia constituie unul din punctele forte ale proiectului nostru. Chiar dacă n-am avut susţinerea financiară necesară, acţiunea se cerea realizată. De aceea s-au făcut sacrificiile necesare pentru îndeplinirea obiectivului propus şi în dimineaţa zilei de 21 martie grupul nostru format din 12 elevi, membri ai Cercului de limba română „Ion Luca Caragiale”, însoţiţi de profesoara de istorie Keresztes Erika, de reprezentanta Fundaţiei pentru Copii „ESPERANTO-RO”, Urus Clara şi de conducătorul grupului, prof. Trifoi Mihai, şi-a început aventura cunoaşterii. Deplasarea s-a făcut cu un microbuz, pe ruta Bixad-Tuşnad-Bicaz-Piatra Neamţ-Târgu Neamţ-Suceava- Grăniceşti, iar la întoarcere: Suceava- Gura Humorului - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Borsec - Topliţa - Tuşnad - Bixad. Obiectivele excursiei noastre vizau atingerea scopului principal al proiectului: creşterea motivaţiei elevilor pentru studiul limbii române şi formarea unor sentimente superioare (interesul pentru cultură, pentru cunoaştere, pentru frumos), curiozitatea şi dorinţa de a afla cât mai multe despre o temă dată. Vom enumera câteva dintre obiectivele acestei excursii: vizitarea unor mănăstiri şi case memoriale, îmbogăţirea vocabularului prin contactul cu alţi vorbitori de limba română, participarea la întâlnirea metodică de la Slobozia, stabilirea unor contacte prieteneşti cu copii aparţinând altor etnii, în vederea unui viitor proiect educativ de parteneriat şcolar interetnic. Am plecat la drum cu entuziasmul firesc oricărei excursii. Totul era frumos şi nu ştiam că vom ajunge iarna din urmă. De la Gheorgheni spre Cheile Bicazului şoseaua s-a dovedit a fi presărată cu­ o mulţime de gropi care ne-au încetinit înaintarea, în schimb am fost răsplătiţi cu un feeric peisaj de iarnă, ceea ce ne-a bucurat privirile. Am făcut primul popas la barajul de la Bicaz, apoi ne­am continuat drumul plin de surprize plăcute. Cheile Bicazului au­ determinat copiii să scoată exclamaţii de uimire pentru frumuseţile naturii. Şi simţeam cu toţii că deodată sufletul ni se umple de frumos, şi simţeam bucurie că toate aceste minunăţii sunt ale noastre, şi vor fi ale urmaşilor noştri... Continuându-ne drumul, nu puteam să nu sesizăm schimbarea de stil arhitectural a construcţiilor şi aşezărilor moldovene. Satele şi oraşele ni se păreau mai altfel decât pe la noi şi copiii erau curioşi să ştie de ce, ceea ce ne-a oferit un bun prilej de a le îmbogăţi cunoştinţele cu informaţii noi. Apropierea de Târgu-Neamţ ne-a scos în cale două obiective culturale importante pentru cunoaşterea noastră: Mănăstirea Agapia şi Casa memorială „Ion Creangă”. Numai lipsa de timp ne-a împiedicat să vedem şi Văratecul. Ctitorită de Hatmanul Gavriil, fratele Domnitorului Vasile Lupu, şi de soţia sa, Liliana Cneaghina, între anii 1642-1647, până prin anul 1800, Mănăstirea Agapia a fost locuită de monahi, vestiţi pentru sfinţenia lor. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, după venirea călugăriţelor, stareţa Tavefta Ursache a iniţiat lucrări de restaurare integrală a Bisericii „Sfinţii Voievozi” şi apoi de pictură a interiorului. De remarcat că această pictură a fost realizată de renumitul pictor Nicolae Grigorescu. Mănăstirea a mai fost supusă vremii şi evenimentelor, a suferit drame şi restaurări succesive, pentru a se înfăţişa astăzi numeroşilor vizitatori într-un amestec de istorie şi mister. Ea aduce din trecut nestemate de cultură românească şi mici crâmpeie din istoria zbuciumată a neamului nostru. Oază de linişte şi izvor de cultură şi civilizaţie, ea a găzduit voievozi, călugări şi scriitori oferindu-le prilej de meditaţie şi apropiere de Dumnezeu. Nu putem trece mai departe fără a vizita muzeul mănăstirii. înfiinţat în anul 1927, acest muzeu păstrează obiecte valoroase: exponate de artă religioasă, precum icoanele din secolele XVI-XVIII, o colecţie de cruci vechi sculptate şi filigranate, manuscrise, broderii, dar şi un număr de 30 de lucrări ale pictorului Nicolae Grigorescu, datând din anii în care a pictat biserica Agapia. Am părăsit acest loc de închinăciune şi reculegere cu pacea în suflet şi cu un plus de bogăţie spirituală, şi ne-am continuat voiajul spre Târgu Neamţ, poposind câteva clipe în curtea îndrăgitului povestitor Ion Creangă, în umbrele serii care se lăsa, modesta dar cocheta căsuţă se înfăţişa înaintea ochilor uimiţi ai copiilor ca desprinsă din basme. Apăruse, de fapt, chiar din poveştile lui Creangă. Vizitând micul muzeu, am trăit o clipă cu toţii momente de neuitat din­ copilăria lui Nică. Ne-am jucat cu mâţele, am fost la furat cireşe, la scăldat, am prins şi-o pupăză s-o ducem la târgul din apropiere, şi ne-am amintit de chipul luminos al mamei, de toate năzbâtiile pe care le făceau copiii pe la ţară. Am plecat în cele din urmă cu puţin regret în suflet, dar cu bucuria de a mai fi trăit o dată împreună cu Nică cel zburdalnic ceva din vârsta cea fericită a copilăriei. Ne grăbeam spre Cetatea de scaun a Suceavei. Şi chiar dacă oraşul de azi, înscris în perimetrul modernităţii, nu amintea prin înfăţişarea sa de vremurile trecute, secole de istorie veche pluteau deasupră-ne. Şi întorcându-ne privirea spre zări, am văzut deodată măreaţă statuia marelui voievod străjuind hotarele oraşului şi-am înţeles că, peste veacuri, el veghează pacea urmaşilor. Şi ne-am simţit parcă mai stăpâni pe noi, mai stăpâni la noi acasă, mai puternici, în sufletele noastre curgea energia trecutului, generatoare de fapte mari. Am plecat ducând cu noi imaginea voievodului domnind încă peste Moldova... Nu departe de Suceava, pe drumul spre Rădăuţi, era ţinta călătoriei noastre, satul Grăniceşti. Un grup de elevi şi profesori ne aşteptau cu nerăbdare. Se înserase de-a binelea când ne-am făcut apariţia spre bucuria celor care ne aşteptau. După ce am făcut cunoştinţă cu gazdele noastre, elevii noştri au fost luaţi în primire de copiii din sat şi invitaţi spre găzduire până a doua zi, când trebuia să ne deplasăm în satul vecin, Slobozia. Nici profesorii nu s-au lăsat mai prejos, invitându-şi colegii să guste din ospitalitatea moldovănenească. Obosiţi, dar mulţumiţi de prima zi a călătoriei, de sinceritatea primirii şi de cinstirea colegială, am adormit cu sufletul împăcat, căci ne simţeam acasă şi în Moldova. A doua zi urma să aibe loc întâlnirea metodică de la­­Slobozia, dar unul dintre obiectivele excursiei fusese deja atins: copiii din Bixad, mai mult sau mai puţin vorbitori de limba română, au fost cazaţi la familii româneşti şi deci au fost nevoiţi, de noua situaţie, să comunice, să aplice în practică cele învăţate, să utilizeze limba română ca mijloc obişnuit de comunicare. Eram nerăbdător să aflu impresiile dimineţii. Şi ele nu s-au lăsat aşteptate. A doua zi dimineaţă, fiecare nou sosit începea să povestească despre „cum a fost”. Şi impresia generală a fost bună, ceea ce ne-a determinat să ne continuăm aventura cu acelaşi entuziasm. Prof. Mihai TRIFOI U'ert'inte'ot CCIRomânii din Covasna şi Harghita” (XXXIV) Istorie, Biserică, Cultură volum colectiv coordonat de Ioan Lăcătuşu,Vasile Lechinţan şi Violeta Pătrunjel Până la reorganizarea administrativ teritorială din 1968, în zona Covasna-Harghita nu au apărut ziare în limba română (în afară de presa centrală, cele mai citite ziare erau cele regionale din Braşov şi Tg. Mureş), în primăvara anului 1968, la Sf. Gheorghe şi Miercurea Ciuc au apărut ziarele “Cuvântul Nou” şi “Informaţia Harghitei. Atât în ziarele la care ne referim, cât şi în suplimentele social-politice şi de cultură “Orizont" şi “Harghita”, editate de aceleaşi colective redacţionale - au apărut cu regularitate micromonografii folclorice, portrete de creatori populari şi de oameni ce obţineau performanţe profesionale, pagini din istoria învăţământului, culturii şi economiei locale, aspecte ale conveţuirii interetnice abstracţie ş.a. Demne de menţionat sunt şi cele câteva reviste şcolare apărute meteoric până în 1989, prin strădania profesorilor de limba română şi limba maghiară de la şcolile reprezentative din Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorghieni, de regulă bilingve: Anii de ucenicie. Liceul nr. 2, Miercurea Ciuc (1972); Atomul, Liceul din Tg. Secuiesc (1969); Busola, Liceul din Baraolt (şi în limba maghiară), (1970); Cavalul, Şcoala generală, Voineşti-Covasna (1970); Dumbrava minunată, Şc. Generală, Odorhei, (1970); Rădăcini, Liceul nr. 1 Sf. Gheorghe (bilingvă, 1968); Izvorul, Şc. Profesională textilă, Sf. Gheorghe, (1969); Reflector, Liceul agricol, Odorheiul Secuiesc (1969); Zorile, Liceul din Tg. Secuiesc, (1970). Tot atunci au apărut câteva apreciate publicaţii ştiinţifice, editate de muzeele locale: Aluta, Sf. Gheorghe (redactor responsabil, Székely Zoltán), Acta Hargitensia, Miercurea Ciuc (redactor Viorica Crişan), Almanahul Muzeului din Cristurul Secuiesc, Anuarul muzeelor din judeţul Harghita (ambele redactate de Nicolae Bucur), Anuarul Arhivelor Statului - judeţul Harghita (redactor Liviu Boar). După decembrie 1989, presa de limbă română din judeţele Covasna şi Harghita este continuată de cele două cotidiene Cuvântul Nou (redactori şefi, Dumitru Manolăchescu şi Ioan Negulici, redactor şef-adjunct Gabriel Florescu) şi Adevărul Harghitei (noua denumire a Informaţiei Harghitei- redactor şef, Mihai Groza, redctor şef-adjunct, Gheorghe Chiper) şi de Bună ziua, Covasna (a apărut în perioada 1997-2000, redactori şefi şi adjuncţi, Lucian Bitai, Narcis Iordan, Georgeta Dudaş), Transilvania jurnal-ediţia Mureş, Harghita, Covasna, (apare din 2001, redactor-şef Claudiu Stere, secondat de Andrei Frăsineanu şi Otilia Costescu). Obiectiv: cotidian pentru judeţele Braşov, Covasna şi Harghita(apare din 2001), săptămânalele Covasna As (1991, redactor şef, Mihai Covaciu) şi Monitorul de Covasna (1988-2000, redactor şef Lucian Bitai), şi revista trimestrială Poliţia (director fondator Gheorghe Măgureanu). Din 1996, la Sf. Gheorghe apare revista de arheologie, istorie, etnografie şi sociologie Angustia, anuar al Muzeului Carpaţilor Răsăriteni şi al Centrului Eclesiastic de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan” (redactori responsabili Valeriu Cavruc şi Ioan Lăcătuşu), în anul 1998, a apărut numărul 1 al Buletinului Ligii cultural-creştine “Andrei Şaguna”. Prin grija Ligii cultural­­creştine Andrei Şaguna şi a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita, în cuprinsul ziarului Cuvântul nou, din 1992, apare lunar “Foaia de cuget şi simţire românească- Oituzul” (redactori Ioan Lăcătuşu, Dumitru Manolăchescu, Gheorghe Tatu), iar din 1999, prin grija Centrului Ecleziastic de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan” şi a Ligii Tineretului Creştin Ortodox (redactor Violeta Pătrunjel), filiala Sf. Gheorghe, tot lunar apare în cuprinsul aceluiaşi ziar, foaia de atitudine creştin-ortodoxă Predania. La Miercurea Ciuc, din 1991, apare Curierul Poliţiei, publicaţie editată de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita (director fondator Mihai Sarea, redactor şef, Mircea Nicolae Costruţ), iar din 1999, foaia de spiritualitate ortodoxă a Episcopiei Covasnei şi Harghitei Grai Românesc (preşedinte fondator, P.S. Ioan Selejan, redactor-şef loan Lăcătuşu), în cuprinsul cotidianului Adevărul Harghitei, sub îngrijirea Fundaţiei cu acelaşi nume apare lunar suplimentul Aletheia, în cadrul şcolilor după decembrie 1989 au apărut, prin grijă unor distinşi profesori şi învăţători publicaţiile: Şcoala noastră (director Ioan Nete, redactor-şef Nicu Vrabie), revistă trimestrială editată de Asociaţia Cadrelor Didactice din judeţul Harghita; învăţământ primar covăsnean (Elena Boroceanu, Iulia Csutak), Dialog didactic (Cristina Pescaru, Maria Morogan), Catedra-limba şi literatura română (Maria Morogan), Alma Mater (revista carelor didactice din Bălan). Din 1998, la Miercurea-Ciuc apare publicaţia Dăscăliţa- periodic al învăţătorilor din judeţul Harghita, editat de Inspectoratul Şcolar Judeţean (redactor şef Elena Mândru), o frumoasă ţinută publicistică au şi revistele şcolare în limba română: Ecou -liceul “Mihai Viteazul”, Sf. Gheorghe (prof. coordonator Luminiţa Cornea şi Maria Stoica), Focus, Colegiul Naţional “Octavian Goga”, Miercurea Ciuc (prof. coordonator Nicu Vrabie), Liceeni , Liceul Korosi Csom­a Sándor, Covasna PREDANIA FOAIE DE ATITUDINE CREŞTIN - ORTODOXĂ La Odorhei, în perioada la care ne referim au apărut: Gazeta oficială a Revizoratului Şcolar a judeţului Odorhei (1924-1940), Gazeta Odorheiului (bilingvă, 1926), Gând nou (1935), Gânduri, revistă literară lunară (1935), Harghita (1929-1939), Glas românesc în regiunea secuizată (1935), în regiunea secuizată (1935), Justiţia (1931), Poşta (1927), Şcoala practică (1927-1938), Şcoala satului din Secuime (1938-1940), Secuimea (1931). în aceeaşi perioadă la Gheorghieni au apărut: Şcoala şi Familia (1925), Gazeta Ciucului (1929-1940), începuturi (1934-1935), iar la Topliţa, în anul 1929, Glasul Călimanilor, în fostele judeţe Ciuc şi Odorhei, situaţia numerică a publicaţilor apărute în limba română, bilingve şi în limba maghiară, între anii 1919-1940, se prezintă astfel: Nr. crt.Localitatea de apariţie Total publicaţii în română în maghiară Bilingve 1 Miercurea-Ciuc 14­ 6 6 2 2 Odorheiu secuiesc 25 10 132 3 Gheorghieni8 3 5 -4 Cristuru Secuiesc 3 -3 -5 Topliţa1 1 --Total 51 20 274 OITUZUL FOAIE DE CUGET ŞI SIMŢIRE ROMÂNEASCĂ Publicaţiile româneşti editate în zonă între 1918-1940 şi-au propus să acopere un gol pe acest tărâm al exprimării publice naţionale în zonă, “să lupte pentru afirmarea mai puternică a importanţei şi rolului elementului românesc, dar şi împotiva manifestărilor şovine şi revizioniste maghiare. Aproape toate sunt publicaţii săptămânale, iar câteva bilunare, având format mijlociu. To­ate se declară independente, aceasta şi explică într­­un fel apariţiile de scurtă durată şi întreruperile din unele perioade. în redacţiile publicaţiilor româneşti au lucrat ziarişti profesionişti de valoare incontestabilă: Theodor Chindea, Aurel Gociman, Theodor Atanasiu, Octavian Drobotă, ş.a. Semnau frecvent în coloanele ziarelor amintite principalele personalităţi ale vieţii culturale româneşti şi colaboratori din afara judeţului. Majoritatea ziarelor îşi propun, la apariţie, ca obiectiv, preocuparea de a promova în paginile lor spiritul de colaborare, prietenia şi înţelegerea pe plan local. Deviza săptămânalului Dacia nr.1 din 22 decembrie 1926, era: “în programul nostru de muncă vom căuta să cultivăm apropierea dintre aceste două naţionalităţi, hărăzite să convieţuiască împreună, să-şi cunoască reciproc obiceiurile, cultura, tradiţiile, felul de a gândi şi a concepe viaţa în statul nou format, căci numai cunoscându-ne reciproc ne vom putea stima şi iubi”. La fel, în Gazeta Ciucului, nr. 1 din 15 martie 1921, Theodor Chindea spunea: “Dorim să sprijinim interesele locale pentru a contribui la crearea atmosferei de frăţească înţelegere, urmărind... să ucidem ura şi să stârpim intriga. Vrem să slujim cu dragoste şi abnegaţie interesele şi nevoile tuturor locuitorilor din acest ţinut, fără nici o deosebire”. Redactorii şi­­au propus ca revista să fie “scrisă cu lumina gândului bun şi limpezimile de izvor ale limbii româneşti". Pe uşa redacţiei era scrisă lozinca “ Cei ce intraţi, lăsaţi la uşă politica (în sens de politicianism) şi prostia”. Aceleaşi idei se regăsim şi în programul publicaţiei Ţinutul secuiesc: “Să ne dăm mâna pentru edificarea unei prosperări comune. Să consolidăm un cuib de amiciţie în care să respire în libertate toată populaţia acestui colţ de ţară, fără deosebire de rit şi naţionalitate”. Gânduri la fel de nobile sunt şi în programul din “Astra Ciucului”, nr. 1 din 19 august 1934: "Idei preconcepute, prejudecăţi, resentimente, nu avem pentru nimeni, indiferent de culoarea politică sau sânge, după cum preţuim în aceiaşi măsură hărnicia ţăranului maghiar ca şi dragostea de ogor a plugarului nostru”. Se remarcă abordarea frontală şi demnă a celor mai presante probleme cu care se confruntau comunităţile româneşti din fostele judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune: întărirea administraţiei româneşti şi integrarea zonei în realităţile socio-economice, culturale, politice şi administrative ale României Mari, consolidarea bisericilor româneşti, sprijinirea învăţământului în limba română, revitalizarea tradiţiilor româneşti, aducerea la matcă a românilor maghiarizaţi etc. în coloanele ziarelor amintite apăreau cu regularitate sinteze monografice, studii sociologice, etnografice şi demografice, evocări, portrete, reportaje, ştirii, fotografii, toate foarte importante în reconstituirea vieţii cotidiene şi scrierea istoriei locale. Dictatul de la Viena a dus şi la încetarea apariţiei tuturor ziarelor şi revistelor româneşti, odată cu expulzarea redactorilor. La Sf. Gheorghe, primul oraş românesc din Ardealul de nord eliberat în septembrie 1944, a apărut şi primul ziar în limba română din Ardealul eliberat intitulat “Dezrobirea”. ‘Aşadar fraţilor staţi neclintiţi şi ţineţi pradaniila aşa cum la­ aţi laviţat, l­a prin cuvint. ca prin epistola noastră" A Tesaloniceni­­, IB, Timotei 4.­­ (prof. coordonator Doina Ungureanu), Stilou -Liceul Teoretic “Mikes Kelemen”, Sf. Gheorghe (prof. coordonator Iuliana Nemeş), Contrapunct - Grupul Şcolar Economic nr. 2, Sf. Gheorghe (prof. coordonator Rodica Pârvan), Hyperion - Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”, Topliţa (prof. coordonator Octavian Bucur), Ecou - Grupul Şcolar Johannes Caioni, Miercurea Ciuc (prof. coordonator Nicolae Bucur), Zbor înalt - Şcoala generală “Nicolae Colan”, Sf. Gheorghe (prof. coordonatori Maria Solomon şi Rodica Costache), Lyceum- Foaie pentru minte, inimă şi literatură- Liceul din Subcetate (profesor coordonator Doiniţa Ana Dobreanu), Muzza- Grupul Şcolar “Liviu Rebreanu”, Bălan ( prof. coordonator Keszler Andrei). Au apărut şi primele publicaţii editate de Consiliile locale: Info Sărmaş ( comuna Sărmaş), Glasul Voşlobenilor (Voşlobeni)ş.a. Asociaţia Distroficilor Musculari, cu sediul la Vâlcele, editează publicaţia Urcuşuri în zări (redactor responsabil Stelian Schipor). începând cu luna februarie 2002, la Topliţa apare prima publicaţie a unei parohii ortodoxe din zonă intitulată “întâmpinarea Domnului­ săptămânal editat de Parohia Ortodoxă Română Zencani (redactor şef pr.drd. Vasile Alin Câmpean, secretar de redacţie Anca Câmpean). Un loc aparte în mass-media din cele două judeţe îl au posturile de televiziune locală, cu emisiuni în limbile maghiară şi română (un experiment apreciat drept reuşit l-a constituit prezenţa, în 1995-1996, a posturilor Televiziunii Antena 1 în Sf. Gheorghe - redactor Mihai Covaciu şi în Miercurea Ciuc - redactor Nicolae Bucur), a posturilor de radio ASTRA -MIX FM Sf. Gheorghe (redactor şef Dan Manolăchescu jr.) şi Radio 21 - Miercurea Ciuc (redactor şef Angela Bârsan). Conectarea realităţilor din zonă cu publicul ascultător din Transilvania şi din întreaga ţară, se realizează prin intermediul Radio Tg. Mureş, Braşov şi Cluj-Napoca, a posturilor locale de televiziune (Selectronic , Mix, Antena 1) şi cele zonale ale televiziunilor TV România, Antena 1, ProTV, Prima TV, din aceste localităţi şi prin prestaţia unor corespondenţi locali precum: Ştefan Petraru, Dorin Suciu, Mihai Seceleanu, Ştefan Danciu, Angela Bârsan, Oana Negrea, Corina Sechereş, Alina Bujancă, Doina Teglaş ş.a. Demnă de menţionat este, aşadar, activitatea tuturor jurnaliştilor care, în decursul anilor, au trudit pe ogorul presei româneşti din judeţele Covasna şi Harghita , dar şi celor care s-au născut pe aceste meleaguri şi au activat în redacţiile presei culturale, teologice, ştiinţifice şi a celei cotidiene din întreaga ţară, în rândul cărora se află nume precum: Octavian C. Tăslăuanu, Ghiţă Popp, Nicolae Colan, Romulus Cioflec, Aurel Gociman, Gheorghe Papuc, Ion Ciurea, Radu Selejan, Vasile Avram, Ioan Mariş, Tudor Artenie şi mulţi alţii. Cert este faptul că şi din rândul actualei tinere şi talentate generaţie de jurnalişti vor rămîne pe răbojul timpului nume care vor face cinste acestei frumoase zestre a spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei. Orice abordare a vieţii naţionale româneşti din sud-estul Transilvaniei nu poate face abstracţie de rolul pe care l-au avut organismele de conducere comunitar­­culturale, laice şi bisericeşti. Condiţiile grele în care erau nevoite să-şi ducă existenţa au determinat comunităţile româneşti din arcul intracarpatic să se organizeze şi să desemneze conducătorii care să le reprezinte interesele specifice. Primele forme de organizare comunitară le găsim în jurul bisericii, care a fost principala, instituţie de apărare şi afirmare a identităţii ligvistice şi confesionale, în inventarele bunurilor bisericeşti, de la mijlocul sec. al XIX-lea sunt menţionate “Fundaţiunile bisericeşti” şi cele “scolastice”, care aveau ca scop asigurarea resurselor materiale şi financiare pentru buna funcţionare a bisericilor şi şcolilor confesionale. Consiliile şi adunările parohiale ca forme colective de conducere comunitară, au funcţionat înaintea statuării lor în Regulamentul de organizare bisericească elaborat de Andrei Şaguna. Ele aveau importante rosturi de control social, de reglementare a unor diferenduri şi stări de criză, inclusiv în viaţa de familie. Problemele specifice ce priveau credincioşii dintr-un protopopiat erau soluţionate de sinodul protopopesc, organism ales periodic, şi care cuprindea pe cei mai destoinici preoţi din acel protopopiat. Sinoadele protopopeşti se ţineau prin rotaţie în diferite parohii. Protopopiatele greco-catolice erau conduse de Forul protopopesc de instanţă; în acest cadru se stabileau şi priorităţile comunităţii în relaţiile acesteia cu administraţia locală şi cu celelalte biserici şi o serie de alte probleme de interes pentru credincioşii români. Din păcate lipseau reprezentanţii românilor în conducerile judeţelor, în acest sens se înscrie şi “Memoriul întocmit în numele a 11000 de români din scaunul Giurgeului, din anul 1861, în care este denunţată trimiterea în comitetul judeţean a unei persoane agreate de oficialitate şi nu un reprezentat autentic al populaţiei româneşti. Cultură - învățământ Noutăţi în librării Editura Niculescu pune consecvent în vânzare lucrări de maxim interes pentru toate categoriile de elevi. Două noi apariţii sunt destinate elevilor din clasele primare, separat pentru cei din clasele l-ll, respectiv lll-IV.Este vorba despre “Limba română - gramatică, fonetică, vocabular” semnată de Doina Ivaneş. Lucrările au fost concepute pe baza tuturor manualelor alternative de limba română, fiind instrumente de lucru care vor stimula ambiţia elevului să rezolve singur tema şi să se autocontroleze. Sunt prezentate texte şi exerciţii, precum şi rezolvările lor, apărute în manualele realizate de editurile Petrion, AII şi Ana (pentru clasele l-ll), respectiv Aramis, Teora, AII şi Didactică şi Pedagogică (clasele ll-IV). Al doilea volum cuprinde şi o culegere de exerciţii pentru evaluare, atât pentru clasa a ill-a, cât și pentru a IV-a, precum și elemente de morfologie și sintaxă. Limba română - gramatică, fonetică, vocabular R 1 31 * LIMBA ROMÂNĂ , materia* Sâmbătă, 20 aprilie încep pregătirile la Grupul Şcolar „Puskás Tivadar” Grupul Şcolar „Puskás Tivadar” din Sfântu Gheorghe va organiza pentru elevii claselor a Vlll-a pregătiri gratuite la matematică, limba şi literatura română şi geografie. Pregătirile se vor desfăşura între orele 9-12 şi în fiecare sâmbătă profesorii vor ţine cursuri de pregătire din două discipline de examen. Primul curs va avea loc în 20 aprilie 2002. Pentru informaţii suplimentare conducerea unităţii de învăţământ pune la dispoziţia celor interesaţi numărul de telefon 313.771. (D. Andrei) Trustul de presă MonitorulCurentul a lansat Concursul MediaTest Unităţile de învăţământ din judeţul Covasna au început,în ultima perioadă să­­ se mobilizeze în pregătirea elevilor de clasa a Vlll-a pentru susţinerea examenului naţional de capacitate. Mai nou, trustul de presă MonitorulCurentul a transmis Inspectoratului Şcolar Judeţean Covasna un comunicat prin care aduce la cunoştinţa celor interesaţi lansarea Concursului MediaTest ce vizează numai elevii de clasa a Vlll-a. Acest grup de presă­­cuprinde cotidianul „Curentul” şi “Monitorul de Braşov” etc) la fiecare sfârşit de săptămână, prezintă în paginile ziarelor pe care le cuprinde un set de teste de evaluare la disciplinele pentru examenul de capacitate (limba şi literatura română, matematică, istorie, geografie). Elevii nu trebuie să facă altceva decât să intre în posesia acestor teste (în original, nu se acceptă copii xerox) să le completeze și să le predea dirigintelui împreună cu un talon de participare pe care-l pot găsi în același ziar. Astfel ei au posibilitatea de a intra în concurs, toate taloanele fiind transmise mai departe de către ISJ. (D.A.) Vernisaj Astăzi, la ora 18, la Centrul de cultură Arcuş va fi vernisată expoziţia de sculptură de inspiraţie totemică din rădăcină de pin aparţinând sculptorului braşovean Balogh László. Expoziţia va fi deschisă până în 26 aprilie. Cei ce doresc să participe la vernisaj se pot deplasa cu un autocar pus la dispoziţie de organizatori ce va pleca din faţa teatrului la ora 1­7,30. ________(Va urma)_______________________________

Next