Cuvântul Poporului, 1930 (Anul 12, nr. 1-52)
1930-01-01 / nr. 1
Nr. J. AstralDuminică 15 Dec. Astra-desp. Sălişte a aranjat a patra serbare din ciclul Crăciunului. Corul şcoalei primare şi al şcoalei sup. de corner dirijate de domnii înv. Virgil Corfaru şi Petru Bota au executat o serie de cântece eroice şi populare urmate dele recitările grădinii de copii. A conferenţiat dl. Nicolae Borda dir. şcoalei elem. şi sup. de comerţ despre: Hotărârile ţării noastre şi vecinii. La sfârşit s-a jucat piesa „Recomandaţia“ în rolul principal dl. prof. D. Petruţiu iar în celealalte roluri dnii Virgil Corfaru şi Nicolae Sorina. In acelaş timp Astra desp. Sălişte ■a aranjat două şedinţe de proiecţiuni luminoase în comuna Tilişca şi Gurasrâului. In Tilişca s’a rulat diafilmul „Tuberculoza“ cu explicaţiile d-lui Dr. Mihai Lupaş. Dsa a explicat cauzele, simptomele şi tratamentul boalei. La sfârşit s’a rulat diafilmul „Mănăstirile şi vederi din România“. In Gura râului proiecţiunile sau făcut in biserică. S’au rulat diafilmele „Viaţa lui Isus“, „Noul Testament“ şi „Ţara sfântă a Ierusalimul“ cu explicaţiile Părintelui protopop Dr. Doru Borda. Pom de Crăciun Urmând frumosului obicei de a ajuta, dar şi de aîncuraja elevele sărace şi diligente şcoala de menaj de sub conducerea dşoarei.Nataliî Popoviciu a aranjat Sâmbătă 21 Dec. o frumoasă serbare cu care prilej s’au distribuit o mulţime de daruri. Părintele protopop Dr. D. Borda, preşed. comitetului şcolar în cuvinte duioase zugrăveşte naşterea Mântuitorului, tălmăceşte apoi scopul venirii Lui pe pământ şi explică frumosul obicei al pomului de crăciun. A urmat apoi tabloul naşterii Domnului în timp ce corul şcoalei condus de dl. prof. Dan Predoviciu cânta Bună seara şi ce veste minunată. Recitează apoi trei îngeri, corul intonând O brad frumos. Urmează dansul îngerilor. Pluguşorul şi Moş Crăciun încărcat cu daruri. Se recitează poeziile: Din luma ce ar obidiji, Când s-a născut Cristos şi Moş Crăciun, serbarea terminându-se cu colindele Trei păstori şi Piecarea Magilor. Sala arhiplină. Pom de Crăciun. Duminică 22 Dec.a urmat a doua serbare, aranjată de şcoala primară. Dl dir. Const. Ţintea intr'o seamă de cuvinte relevează puternica tradiţie a ajutorării celor lipsiţi arătând şi sforţările făcute pentru ajurarea tuturor. S’a jucat apoi piesa Moş Crăciun însoţita de cântările Bună seara, Trei păstori şi Moş Crăciun cu plete dalbe. Au recitat elevele şi elevii grădinii de copii mici. Dşoara Octavia Iacob a distribuit apoi elevilor şi erelor bogatele daruri. Sala arhiplină. Sărbătoarea luminii. După pomul de crăciun a urmat serbarea inaugurări luminii electrice. Se ştie că Săliştea a luptat pentru acest ideal de mai bine de două decenii şi l-ar fi realizat încă la 1914 dacă răsboiul european n’ar fi izbucnit. După 1928 consiliul comunal a început o nouă luptă în vederea realizării acestui deziderat şi după înlăturarea unor serii întregi de obstacole, a reuşit să încheie contract de electrificare cu sc. „Seta“ din Sibiu una dintre cele mai serioase societăţi electrice din Ţară a cărei muncă temeinică sa putut aprecia Duminică 22 Dec. când comuna Sălişte era feeric iluminată. Prima vorbire a fost rostită de dl. Ion Tolu dir. gimn. mixt şi membru al comisiei interimare. Dsa a făcut un istoric al fazelor prin care nu trecut străduinţele de decenii ale săliştenilor pentru iluminarea electrică a comunei, reliefând figura ediliului fără pereche: primpretorul Petru Drăghiciu. Vorbeşte apoi dl inginer S. Dachler dir. gen. al soc. Seia, schiţând lucrările executate de soc. pentru a dota Sâliştea — diadema comunelor din Ardeal — cu cea mai modernă instalaţie electrică. Seria vorbirilor o încheie părintele protopop Dr. D. Borcia evidenţiind binefacerile luminii şi curentului electric, întrezărind inimosul viitor al comunei Sălişte. »După serbare a urmat un banchet la hotelul Comunal. Au participat aproape 100 de delegaţi ai diferitelor societăţi culturale şi profesionale din Sălişte. Seria toastelor o deschide dl. protopop Dr. Doru Borcia. Dsa relevează sprijinul dat de dl subsecretar de stat Mirto şi de domnii directori generali de la secţia Comunelor şi secţia Energia. Propunem aplauzele tuturor trimiterea unor telegrame omagiale. Dl dir. Ion Tolu reliefează solicitudinea pe care actualul prefect al judeţului a avut-o faţă de toate dezideratele Săliştei inelusiv lumina electrică. Propune în aplauzele unanime expedierea unei telegrame de omagii. Dl Dinu Lăpădat arată importanţa iluminatului electric apreciind binefacerile lui cu atât mai mult,cu cât Dsa a cunoscut toate fazele de iluminat începând cu opaiţul. Dl Ioan Bârsan, comerciant, învederează marea importanţă a curentului electric în desvoltarea meseriilor, a industriei şi a negoţului. Dl Dr. Mihail Lupaş reliefează unitatea de vederi şi de acţiune în problemele mari ale comunei. Dl Dr. Ioan Muţiu preşed. Camerei de comerţ şi industrie vorbeşte în cinstea d-lui ing. dir. gen. S. Dachler şi ing. Eugen Comşa. D prof. Nic. Martin toastează pentru «cei doi ingineri elveţieni ai soc. Seta, domnii Carol Eigenheer şi Brann. Mai mulţi dintre oratori au evidenţiat în mod deosebit serviciile preţioase pe care un fiu al unei comune noastre ing. Eugen Comşa Ie-a adus satului său în legătură cu iluminarea electrică, Dl Petru Drăghiciu neputând participa la serbare din cauză de boală a trimis următoarea scrisoare . Mult stimate Die Protopop, Cu multă bucurie am primit ştirea, punerea în funcţiune a iluminării comunei Sălişte cu energie electrică. Vă rog să fiţi interpretul sentimentelor mele de felicitare qe le triiţiit prin D-voastră marelui public din Sălişte Doresc din toată inima ca lumina lină şi senină electrică să trezească în sufletele oamenilor azi poate îndârjiţi şi necăjiţi, liniştea şi seninătatea pe care o răsplăteşte, şi din prilejul sf sărbători să se coboare în inimile lor sentimentul de adevărată dragoste credinţă şi nădejde creştinească, alungând dela sine ura şi dorul de răzbunare. Cu distinsă stimă Petre Drăghiciu „CUVÂNTUL POPORULUI* Ciocnire sângeroasă între liberali $i nation i-târâni$f i ţla Alba lulia La Alba lulia s'a ţinut congresul judeţean al partidului liberal. Fruntaşii perfidului au sosit cu o zi înainte. Au sosit dl. G. Duca, general Moşoiu ş. a. Tot în aceeaş zi era târg de viteier în a doua zi era târg de marfă. Cu această ocazie au venit mulji ţărani de-ai guvernului, intre diferite grupuri de săteni si au început certe auzindu-se „jos liberalii! jos naţional ţărăniştii“. In piaţa Mihaiu Viteazul a avut loc o ciocnire sângeroasă între tiberali şi voinicii din Teica (jud. Alba). Voinicii au fost înarmaţi cu revolvere şi ciomege. Un ţăran a fost împuşcat în obraz şi pe urmă transportat la spital. Altul a fost lovit cu ciomagul în cap. Cu un cuvânt sau ales mai mulţi ţărani scărmănaţi de măciucile voinicilor. Plâng». Plâng arborii săraci şi goi Plâng tufele mărunte Plâng fericirile cu noi Copilă dela munte. Suspină glasul gurii dulci In valuri de iubire Suspină dorul când te culci Suspină la trimire. Pândesc vecinii paşii mei Şi-atâţia ochi mă ceartă, Şi’s multe vorbe ’n urma ei Dar draga mea le iartă. Pe ia ce trec răsar dureri Iar ea mă ’nchin la eie Căci mai neperitoare-averi N’au dat sfintele stele. Se sbat dorinţele în piept Ca valuri iuţi de apă, Selos de sunt un vis deştept Cu dorul tău ma-adapă. Când focul buzelor ferbinţi Vreau visuri mari sâ’nfrâgă In raiul dulcilor dorinţi Cer ochilor să plângă, Când frământat de dorul ei O chem în nopţi cu lună Şi-i sorb suflarea de scântei Cu-o dragoste rubină. Când rătâcît de lângă ea Voiu fi cu viaţa ’ntreagă Atuncia suferinţa mea Mai muit de ea mă roagâ. De sar top şi luna ’n cer Să-mi strigâ jurământul Atunci iubirii tale-i cer Să-mi dăruie mormântul. IOAN TATU iubire. se Ca valurile unui ocearm, prăvălesc înfuriate asupra se lui, te arunci cu aripiluire în braţul inimilor, dulce ca Dinţii tăi sunt mai voase prima înco’jire atonClacgră cutremură mistuită înţeoace n‘are scăpare, iţii cele pele ştiu să dea fentate în mai curate lacri ofţi, atunci izvorul primelor tresăriri şi somnul e presăr Fag. 2 Lingerie garantată cea mai bună şi cea mai ieftină (lucrată şi după măsură) se găseşte numai la firma: 12 Schuster & Breitenstein Sibiu, Plata Regele Ferdinand No. 17. Forţele poliţeneşti find copleşite au cerut ajutor data armată care a putut restabilii ordinea. Abia după 3 ore s'a putut ţinea Congresul în sala „Caragiale“ care în tot timpul a fost înconjurată de armată. Mai poftească guvernul să zică că a făcut bine formând cetele de voinici mai bine zis bătăuşi. Face pe bieţii ţărani să-şi verse sângele în sfânta Cetate Alba Iulia. Astfel de scene se pot vedea aproape la fiecare pas. Aş vrea să ştiu ce se va întâmpla la alegerile din luna aceasta ? Cred că tot cam aşa! N. ISACU visul cu îngeri de foc. Atunci simt ochii sufletului coardele naturii sfinte lunecând în mii de variaţii peste creaturile sale. Disfracţiile vânturi din codru umbros acum nu mai sunt nţelese. Acum stelele sunt cele mai fmmoase podoabe şi lum ce e laat fermecător idol de nchmare şi priveghere. Ah! şi când inima sufera mai mult aceeaş cadare a codrului pare mai tristă ca lacrimile ce ar putea pnplea an mormânt. Iubirea e lacul în care se adapă toat inimile. Iubirea e merindea miletelor bune şi curate. Cine ne mirit niiodată acela a urât întotdeauna Iubirea e focul purificator al cererii omeneşti e purgatorul ce reface în cenuşe răutatea şi ur din suflete. Când doi ce şi-au închinat sufletele unu altuia se întâlnesc câtă bunăţe nu învăluie chipurile lor blânde* supuse. Focul din razele prind°r căleşte inima cea mai tare.' dulce în cer al vieţii mele tu ** frămânţi în inimă aluatul şirului, îmi c°ci în lacrimi suferinf2» cu zânabetul buzelor tale vâur* din *aţa mea amintirile ire ce m ar ^ace ° sPera»l® pierde n marea zădărniciei- Razff)ohil°r tăi seamănă în braz(jejenimii mele scânteea dorului ce isune că cu cea mai dulce Igemie pe câmpia creerului meu. Când testemaţi am fost să iuăm de e sa mă las încolţitţ; vierme arci, care mă acopere ci perdua întunerecului. Iubire Ubire, ai multă iubire, iubire litre den* iubire între tineri. Dacă firea vine de braţ cu suferinţ suferinţa ere izvor de lacrim lacrimile presară umezeall ft°rde sufletului, seninul seca, zâmbetul încolţeşterele lăsei singur să stăpână lumea cu focul razelor s ar topi de drag tot cei viaţă me, dar iată picul de ploaie lunecă umezeşte vieţiile la nasă şi se retrag. Iubirea singură ipână pe suflet ar vesteji popebele lui, dacă n'ar fi lacrimile ă i aline să se întreţină vecinie tânără şi frumoasă. Când iubirea nu moare niciodată dece n‘aş vrea să mor cu ceva viu în sufletul meu. loan Tatu Schimbare! Aduc la cunoştinţa Onor, pu- j I blic că mi-am mutat prăvălia 8 I' din str. Reg. Maia 40, în ace- l eaşi stradă Nr. 34. Depozit permanent ţi bogat în. 5 giuvaere şi antiquitâţi. Cumpăr mo- 0 bile, porţelanuri, icoane, covoare, briliante, aur şi argint sfărmat, cu S ! cel mai ridicat preţ al zilei. * „ Se primesc și orice reparaturi, cu stimă. ^ Samuel Leitsierf