Cuvântul, septembrie 1926 (Anul 3, nr. 547-572)
1926-09-08 / nr. 553
Congresul din Oradini. Fratele Ţigărea — aici tofi suntem «frafi, tncă înainte de a coborî din tren — a dat luleaua prin cenuşe. Fratele Ţigărea e preşedintele regionalei învăţătoreşti Cernăuţi, căruia ii cade tn sarcină găzduirea. Dar la gară aici urmă de comisia de incuartiruire anunţată prin gazete. Congresiştii bofifi fi buhăiţi după o noapte de somn aproximativ, în capul oaselor, trebue să se resemneze a merge un oraş pe jos — nici trăsuri nu prea sunt. lată-i deci înşiraţi pe linia tramvaiului — care nu circulă incă — urcând adormiţi pieptul amarnic al dealului care te duce in scentru*Toate hanurile — aci li se zice oteluri — sunt pline, sau cel pufin așa asigură d-nii portari, cari trăind incă sub regimul rechisifiilor tei menajează diverse beneficii, prin rezervarea savantă a eventualelor paturi libere• Prin orașul de două ori în sărbătoare odată pentru noi si a doua oară pentru populaţia majoritară care in curând va plimba in mâni tradiţionalele gutui cu cuişoare de Roş-Haşana — rătăcim, greoi, in admiraţia flamurelor si a firmei tricolore cu «bine a fi venit», râmată, ca si mâncările de la praznicul tatălui lui Hamlet, servite si la nuntă, de la congresul inginerilor. Ora 8 dim. Congresiștii, «se refac» la Grand Café. Unii din ei sunt chiar spălaţi. Postul artist de varieteu Saragaastăzi voiajor in branşa librăriei, Isi arvuneste un discurs la congres, ca reprezentant al d-lui Schwarts. S’a făcut. Omul are de altfel experienţă. A mai vorbit şi la Braşov. Ora 914 dim. Slujbă religioasă la Mitropolie, cu corul dela Noua Suliţă. In strană Prea Sfinţitul Worobkiewici, vicarul, înlocueşte pe Mitropolitul suferind incă de pe urma unui accident de... automobil. Multi ţărani, si multi invățători; primii se închină; ceilalţi se salută, tu ultimile ştiri politice. Soseşte ministrul şcoalelor, cu doamna. Perechea este simpatică ţi face impresie, mai tiles asupra ţăranilor. D. Petrovici e mai degrabă masiv decât greoiu, fi păstrea ASPECTE ză în mişcări o lenevie elastică şi promiţătoare de energie. Să fiu adevăraţi Ora 103 dim. In sala germană. Peste o mie de congresişti, din toate părţile tării. Vioi şi pasionaţi ca si cum n’ar venii ie pe drum. Sgomot şi întâmpinări prieteneşti; o dezordine veselă. Se desprind deja câteva figuri. Iată-l pe Căpăţâneanu de la Olt, liniştit şi sigur, dacă nu un conducător, de bună seamă un om care va fi ascultat; Popa de la Cluj, ştiind foarte bine ce vrea el, neinteresăndu-se prea tare de ce cred ceilalţi; Popa de la Satu-Mare, deschis şi prietenos, urmărind doar un lucru: cum se poate face treabă; Popescu Răcari încordat fi masiv, om cu dantură puternică: nu m’aş dori de loc intre fălcile lui; Iacobescu, puţintel la trup, si dat pe spate, aranjând mereu o consfătuire intimă- Si Toni — poate cea mai necontestată autoritate a invătătorUnii, admirabil in credinţa lui plină de jertfă faţă de «şeful» Iorga, încep cuvântările. Părintele Dan, cărturar modest dar temeinic, ne «beneventează» in numele mitropolitului. Am fi preferat să nbinecuvânteze. Ar fi fost ii mai cald si mai rodnic. Ţigară, gazda, asigură că soldaţii cari au câştigat războiul au fost pregătiţi de învăţători. Un congresist mârâe la sotto voce, erau analfabeţi- Păunescu, preşed. asoc. Buc., măreţ şi gol. Prezintă supa lungă a păcii universale cu zarzavat umanitarist- Altfel, om cu experienţa adunărilor. Prefectul Popovici salută congresul in numele stăpânirii care pentru d-sa se rezumă in persoana d-lui Popovici tout court. Noi ştiam că un prefect reprezintă guvernul. Pentru d. Petrovici are o formulă demnă de antologia lingăilor învătatorimii întreaga tară Numărul de senzaţie- Discursul Mininistrului. V-l Petrovici este un vorbitor amplu, avântat, cald şi îndemânatec. Vrea să fie sincer. Uneori chiar reuşeşte. (Sala e insă mai degrabă rece) Desfăşoară un întreg plan de activitate, care priveşte direct pe învăţători. Dar trebue să câştige sala, şi atunci anunţă marea veste: nn doi ani vom avea lefuri aur, iar învăţătorii vor primi două lefuri. Entuziasmul este totuş relativ- Franc, pentru om şi orator. Mediocru pentru ministrul care făgăduieşte. O spune şi preşed, asoc, institutorilor Cruţescu- Beauparleur. Tipul dascălului din vechile partide. Vrea să precizeze situaţia, pentru ca responsabilitatea ministrului să fie complectă. Repetă deci punct cu punct făgăduielile ministeriale, ceea ce e o primejdioasă îndemânare. Şuteu preşed, aşoc, ardelene, e un tip de ţăran,modest, hotărât şi energic, profil tare care se desenează precis. Vorbeşte răspicat, în numele a 1500 de ardeleni. Ţine să o spună, şi vorbite lui fac să bănuiască un mandat imperativ- Vrea unirea tuturor asociaţiilor, o vrea hotărât. Dar «biroul» nu se simte la largul lui. Aci va fi unul din pivoturile congresului. Cuvântul Basarabiei rosteşte d-l Helban, care mulţumeşte d-lui Ministru pentru paradisul făgăduit, dar e sceptic: «sini s’o ars cu fierbinte, suflă şi la răşi». Nou prilej ministrului pentru un discurs frumos, dar mai pufin indemânatec: precizările sunt prep, categorice. Dar fraza de încheiere e fericită: «învăţătorii au un mine un mare prieten»• Bravo! Cineva la spate corectează’ bun prieten, mare — să zicem noi. Atât. După masă şedinţă. Nu se ştie poliţiei: d. Ministru care este cea mai precis unde. Probabil la şcoala reală, strălucită chintesenţă a geniului românesc- tI. lojă d-na Petrovici duce mâna la ochi. Ministrul Insus, vâră capul între umeri şi ar vrea să dispară sub masă. E nou în meserie. O să se înveţe şi cu astea. Mâine chiar poate o să te dorească. Se zice că Teatrul Naţional a cerut 10,ooo lei. E scump, învăţătorii sunt oameni săraci. Congresiştii se despart «în linişte», şi însufleţesc strada. De la un balcon, d. Iancu Nistor zâmbeşte. E vesel — par’că ar şti ceva. Congresul.—Ziua I. Se ţine cu participarea ministrului instrucţiunii care face declaraţii asupra rolului şi salarizării învăţătorimii, asupra activităţii extra-şcolare, etc. Asistă delegaţi din toate părţile ţării. CEENATÎTT — Duminecă la ora îl an Început In casa germană desbaterile Congresului general al Învăţătorimii din Regat, Bucovina, Basarabia şi Ardeal. înainte de aceasta, delegaţii Învăţătorilor s’au dus la gară unde au Întâmpinat pe ministrul instrucţiunii, după care au participat la serviciul divin. SALUTARI Părintele Dan salută congresul în numele mitropolitului, deputatul Ţigară, preşedintele Asociaţiei bucovinene. In numele acesteia, prefectul Z. Popovici In numele judeţului şi al ministrului Bucovinei, D. Popovici. D. Păunescu, preşedintele Asociaţieigenerale, deschide congresul, insistând asupra trecutului acestei organizaţii şi asupra străduinţelor de unificare a organizaţiei. Cuvântul ministrului Instrucţiunei Ministrul instrucţiunii, d. I. Petrovici, spune că a asistat în această săptămână la trei congrese, Iaşi, Braşov şi Cernăuţi, şi se duce cu cele mai bune impresiuni. Salută cu toată simpatia străduinţele ce se fac pentru unificarea organizaţiei învăţătoreşti, dorind cât mai grabnica ei înfăptuire. SNTIMENTELE MINISTRULUI FATA DE INVATATORIME Eu salut ca şef al departamentului Instrucţiunii publice acest congres, salut cu simpatie această întreagă falangă de luminători ai ţării. Am zis şi aceasta este realitatea: în momentul de faţă sunt şeful d-voastră. Dar dacă am o ambiţiune, este aceasta, că dacă pentru moment sunt un şef impus, cu timpul să devin un şef ales al d-voastră (aplauze). Aş vrea să mă cobor în sufletele d-voastră, să vă identific cu conştiinţa colectivă în aşa fel că atunci când vă voi trimite instrucţiuni şi ordine, aceste ordine să nu plece dela un şef artificial, ci din inima d-voastră, să devie poruncile dv. SALARII MAI MARI DELA MUNCA MAI MULTA Cunosc în momentul de faţă cami sunt aspiraţiile dv. materiale şi morale. Ştiu că nu sunteţi destul de răsplătiţi pentru munca dv Dar un lucru e sigur: că această remuneraţiune insuficientă nu e pornită dintr’un spirit de ostilitate faţă de dv. şi nici din nesocotirea rolului dv. Toate acestea rezultă din factori mai generali, cari ar putea fi înlăturat numai prin munca tuturora. Fiindcă nu trebuie să spunem nimeni: muncesc dacă Îmi dă salariu mai mare, ei tocmai invers: vom ajunge la salarii mai mari, dacă vom munci cu totii mai mult. PERSPECTIVE OPTIMISTE Atâţia înaintaşi ai noştri au murit şi ei au jertfit pentru ca să ne lase o ţară întregită. Putem face şi noi jertfe pentru a lăsa o ţară întărită Insă ţin să adaug că situaţiunea nu este tocmai aşa de pesimistă. Nu suntem chiar osândiţi ca să muncim rămânând numai cu resemnarea jertfei, ci am temeinica nădejde — şi aici vă vorbesc ca om de stat — că în doi ani de zile vom ajunge la aceea ce se cheamă situaţiune normală în ceea ce priveşte remuneraţiunea. ROLUL ÎNVĂŢĂTORULUI IN AFARA DE ŞCOALA Ce priveşte aspiraţiunea dv. morală năzuinţele dv. morale, rolul pe care îl aveţi, fac o declaraţie, care ar putea să pară îndrăzneaţă, sunt convins că dv. în organizarea viitoare a acestei ţări nu sunteţi chemaţi numai şi numai ca să aşteptaţi pe pragul şcolii pe copilul de şcoală, ci dv. aveţi chemarea ca să luaţi bărcile şi să porniţi în largul mării, în largul lumii unde se găsesc oameni. Aveţi rolul să purtaţi facla culturii nu numai generaţiilor de şcoală, ci şi tuturora din toate generaţiile, cari sunt In jurul dv. O ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII EXTRAŞCOLARE In afară de activitatea şcolară, tu concep o activitate extraordinară, eu plănuesc să organizez propaganda culturală în popor după un program bine stabilit unde statul va avea iniţiativa şi sprijinirea cu mijloace materiale. Expune cum crede să organizeze această propagandă fără desfiinţarea asociaţiilor particulare existente. Declarându-se un devotat prieten al învăţătorimii, urează congresului spor la muncă" ALTE SALUTARI Din partea Inspectoratului local vorbesc d-nii inspectori Brătianu şi Dumitraşcu, iar din partea Cercului profesorilor din Bucovina d. prof. V. Vitencu D-l Şuteu, preşedintele asociaţiei din Ardeal, aduce salutul Ardealului şi via lor dorinţă de a contribui la unificarea organizaţiei învăţătoreşti. D- Cruţescu, vorbeşte în numele asociaţiei institutorilor din România. D. Heiban St. aduce salutul Basarabiei, exprimându-şi în acaeaş vreme scepticismul în ce priveşte înfăptuirea promisiunilor ministeriale. ALTE DECLARAŢII MINISTERIALE Reluând cuvântul, d.min Petrovici caută să împrăştie neîncrederea ce se degajează din cuvintele d-lui Helban, afirmând încă odată că d-sa îşi pune în serviciul şcolii oarecare experienţa, tot idealismul său care n’a putut fi strivit In ciuda atâtor întâmplări postbelice şi mai ales puterea sa de muncă, din care şi-a făcut un crez pentru viaţă. Făgădueşte să nu facă operă de politician, ci să pună politica la remorca culturii. INCHEERE D. Păunescu, mulţumeşte tuturor oaspeţilor pentru participare. Se trece apoi la alcătuirea biroului în felul următor: preş: Păunescu; vicepreşedinţi: Şuteu (Ardeal), St. Holban (Basarabia) şi Ţigară (Bucovina). Secretari: Popoiu (Basarabia), Marin Puşcaşu (Regat) şi V. Dumitraşcu (Bucovina). V. Theodorescu D. I. PETROVICI Hippism Fioreasca— Duminecă 5 Septembrie a. c. (ziua 4) Marea alergare clasică premiul Regal a fost punctul de atractiune al tuturor sportmanilor, cari au asistat la alergările de eri. In această cursă a avut loc întâlnirea reprezentantilor grajdului Schwartz în frunte cu Banu Mărăcine, Nuntaş, L’Alaace, Bubi, şi noua importaţiune a d-lui Schlesinger Vorwitz, —.. care a făcut o cursă inexplicabil de rea. Banu Mărăcine era în maximum de formă adus de către antrenorul său Gabens lucru pentru care merită toate laudele. Atât d. Gabens cât şi jockeul Golowkin fac dovada că sunt adevărat artişti în meseria lor. In handicapul Sovata Midnight cu tot top weightul a câştigat relativ uşor asupra lui Fidibusz, Berthold, Zefir. Toate încercările lui Gill de a întrece pe fiul lui Metropol au fost zadarnice. Grajdul Măgurele se prezintă înmare progres de când caii se găsesc în antrenamentul lui Zimmerman. I. Pr. SEBEȘ — 1) Frau Grete; 2) Alexandru; 3. Nevăzut. T. c. 46, 11, 14 lei. H. PR. LUNCA 1) Pillgram’s M. 2) R.'Vous; 8) Xenia. T. c, 28, 17, 26, 26 lei. III. PR. HUNEDIOARA - Tem bel; 2) Guy; 8) Sasshegy. T. c. 35, 51, 20 lei. IV) PR. MIRASLAV — 1) Curtici 2) Aur; 8) Pompei. T. c. 36, 19, 25,35. V. PR. REGAL — 1) Banu Mărăcine; 2) Violeta; 8) John Bull. T. c. 17, 13, 18, 14. IV. PR. SOVATA — 1) Midnight, 2) Fidibusz; 3) Berthold. T. c. 24, 16, 33 lei. VH) PR, PERDU - (st. cb.) 1) Coco V; 2) Pogled; 3) Jar. T. c. 17 12 13. PR.BRATES (trap) — 1) Proseeai și Zapros (deadbeat); 3) Iperosca. T. c. 89, 17, 58, 22, 26. (outsider W.) -------xxoxx------ Inaugurarea monumentulu eroilor sârbi la Medgidia CINE VA LUA PARTE LA INAUGURARE. PRESA A FOST INVITATA OFICIAL La 8 Septembrie va avea loc solemnitatea inaugurării criptei monument al eroilor din Medgedia. D. general Mircescu, ministrul de război, care se găseşte la Constanta va pieca astăzi la Dedgidia pentru a lua parte la solemnitate. D. ministru de externe Mitilineu , însărcinat pe d. Aurel Vasiliu, ministru plenipotenţiar , să-l reprezinte la solemnitate. In comitetul de organizare al solemnitătei d. ministru Mitilineu va fi reprezentat prin d. Alexandru Duiliu Zamfirescu, prim secretar de legaţie. In numele comandanţilor cari au luat parte la operaţiunile din Dobrogea alături de Divizia Sârbă, sunt invitaţi a participa la solemnitatea inaugurărei criptei-monument al Eroilor Sârbi din Medgidia, ce va avea loc în ziua de 8 Septembrie la ora 9 dimineaţa. Generalii: Aslan M., Mardarescu G., Petala Nicolae, Heiban Şt., Scărişoreanu R, Teodorescu C., Drăgotescu D., Basarabescu I., Tarnovschi I., Ionescu Marin, Scărişoreanu C., Boureanu Gh. Hartei Alexandru, Anastasiu Al., Spirescu Gh., Găiseanu Tr., Vlădescu Gh., Oprescu Mincu, Stângaciu Ion, Ștefănescu Amza Constantin, Manolescu I., Florescu Mihail, Todirescu Mihail, Paplica Pompiliu, Mihăescu N. Contra- Amiral Negrescu N., Contra-Amiral Niculescu Rizea, Comandor Păun Constantin, Colonel Vera Th., Jujescu Ion, Partemie N., Mărășescu N., Atanasiu Gh., Georgescu Cristodulo, Săvulescu Constantin, Lt.-Colonel Dragalina. Societățile invitate Asoc. Generală a Presei. Sindic. Ziariștilor români, Asoc. Generală a invalizilor din război, Soc. Văduvelor eroilor din războiul 1916—1918, Uniunea Naţională a foştilor luptători, Uniunea ofiţerilor de rezervă români, Societatea «Crucea Roşie», Cercul subofiţerilor de rezervă, Soc. Apărătorii Patriei, Asociaţia C.*inet.* â a »Eterilor de rezervă prov.imip 'din activ.tite. ——xxoxx-----INVITAŢII Ciocniri cu orreiul unei procesiuni în India Londra r (Rador). — «Morning Post» află din Calcuta cd Io Barisal In Indiile Britanice s’au produs ciocniri ti tn vălmășeli tn urma procesiunei hindușilor- S’au efectuat numeroase arestări. «CUVÂNTUL» Bursa Buletin comunicat ele s BANCA M. REIFF & Co. Soc. în corn. Galeriile Blan iluziei, 9. Telefon 14/89. Leul ZURICH 255 LONDRA 990 A’ •,& ‘ ■ Cursurile fără schimbare, francul francez mai slab casfud la Londra 165. Francul francez 9 Francul belgian 5.30 Francul elvetian 39. Lira sterlină 976 Lira italiană 7.50 Dolarni 201 Coroana cehă 589 Schilingul austriac 2810 .• Rentenmark 4810 • .1? BURSA DIN PARIS ' Londra 164.70 Bruxelles 804 Milano 12.650 Zurich 650 Amsterdam 136 BURSA DIN ZURICH București 255 Berlin 12.325 Milano 10.25 New-York 517 3/8 Londra 251.593 Amsterdam 20.745 Praga 15.33 Paris 1525 Budapesta 72.55 Belgrad 912. 34 Varşovia 5750 Viena 73061» BURSA OFICIALA A fost staționară, cursurile rămânând aceleași de la prânz. Astra Română 6650 ! -Concordia 1850—800 Credit Minier put c. v. 2300 I. R. D. P. optate 1200—1180 I. R. D. P. pui 1100 Subsolul II vărs. 300 Banca Blank 940 Banca Românească 600—10 pui 605 -xxoxx- Lupte sângeroase între lucrători la^Grenoble Paris, 4 (Rador). — Cincizeci lucrători străini din Grenoble au dat o luptă sângeroasă. Sunt mai multi răniţi dintre cari un polonez. S’au operat mai multe arestări. Informaţiuni Agricole Ziarul «România Nouă» afirmă într’un articol că zeci de mii de hectare care formează întreaga rezervă a pământului trecut prin reforma agrară, azi sunt exploatate de către diferiţi Speculanţi, arendaşi şi subarendaşi cari se folosesc aceasta, de ţărani. ’ Membrii Cercului Studenţesc ilfovean, sunt convocaţi de urgenţă în adunarea generală Joi 9 Septembrie era 6 d. a. în localul sediului Bd. Elisabeta No. 25 etj. I (Teatrul Popular), având a se lua hotărâri importante şi urgente. Numărul membrilor trebue să fie cât mai mare. '•0 • 1 1 Şcolare D. ministru Petrovici a hotărît reintegrarea d-lui Coriolan fostul director al liceului de băeți din Constanta— care se știe că a fost suspendat în urma atitudinei adaptate in cazul revocărei elevului Negulescu — fiul fostului prefect liberal. Odată cu reintegrarea fostului director se va da satisfacţie şi celorlalţi profesori — cari s’au solidarizat cu d. Coriolan în chestia de mai sUS. «Comitetul Cercului profesorilor secundari din Bucureşti» este rugat să se întrunească Marţi, 1 Septembrie, ora 5 p. m. în strada Gutemberg 6, spre a discuta chestiunea salariilor noastre. Rugăm şi pe ceilalţi membri ai Cercului să asiste. Ministerul de instrucţie a hotărât ca domnii inspectori şefi ai regiunilor şcolare să înainteze Ministerului până la 5 Septembrie 1926, câte un tablou de locurile rămase libere prin transferări, demisii şi decese, precum şi cele nou înfiinţate şi neocupate. Cererile pentru ocuparea acestor locuri se vor înainta direct Ministerului până la data de 25 Septembrie 1926, iar numirile In aceste posturi se vor face pe ziua de 1 Octombrie a. c. de M'"Her. IfWpmp ■ — Astăzi începe Ia ministerul de instrucţie alegerea posturilor în învăţământul de toate gradele rămase vacante în urma transferărilor făcute zilele trecute. Financiare La ministerul de finanţe se studiază actualmente înlocuirea impozitului pe cifra de afaceri printr’un nou impozit care să impue mărfurile la origine. Cele fabricate în ţară la eşirea lor din fubric, clee străine la Intrarea In ţară. Ministerul de Finanţe desminte ştirea publicată de ziarul ,,Viitorul” prin care se anunţă că lucrările pregătitoare pentru nomenclatura vamală ar fi fost făcute sub trecutul regim. Actualul guvern nu a găsit absolut nici un studiu când a început lucrările pentru tariful şi nomenclatură vamală. E adevărat că s’a început sub guvernarea liberală să se strângă date in ce priveşte metalurgia şi textilele, dar numai de la industriaşi, aşa că ele erau tendenţioase şi nu puteau servi ca bază lucrările pornite de oficiul de studii de pe lângă ministerul finanţelor. Ultimele reprezentaţii cu dansatoarea Xapkerkowska in revista Nostimă şi cu Picatele Luni 13 August reluarea Revistelor AŞA E VIAŢA ŞI ESTE DAR S’A ISPRĂVIT Militare In urma invitaţiei guvernului polon zilele acestea va pleca o comisie de 9 ofiţeri sub conducerea d-lui general Munteanu director superior şi inspector tehnic al muniţiilor în Polonia pentru a vizita fabricele de muniţii şi arme de acolo. Delegaţia va fi primită de preşedintele republicei. Diverse «Sindicatul artiştilor dramatici şi lirici din Românii, aduce la cunoştinţa «membrilor săi că începând de Miercuri «S Septembrie, îşi pot ridica cărţile de «liberă profesie de la secretariatul Sindicatului, în orice zi la 10—1 p. m. «Totodată sfătueşte pe membri săi, «să caute a se conforma în totul prescripţiunilor legei teatrelor şi dispoziţiunilor de angajamente ale Sindicatului, pentru a nu se expune la neplăceri». Astăseară are loc la colonada lor dacice din şoseaua Kisseleff, un dineu de gală organizat de societatea ortodoxă a femeilor române din parohia Viasilon. Va concerta d. Al- Noiser din Zürich. In vederea cercetării posibilităţii deschiderii unui liceu seral, — eventual etatizat, — în localul liceului «Sf. Sava» din Capitală, cu profesorii acestui liceu, pentru funcţionarii şi meseriaşii de tot felul — elevi şi eleve —comitetul de iniţiativă invită la o consfătuire pe toţi elevii particulari de liceu. Adunarea se va ţine în amfiteatrul liceului «Sf. Sava», Joi 9 c, la ora 8 seara, sub preşedinţia d-lui Ştefan Pop, directorul liceului. Pe lângă elevii particulari, sunt învitaţi şi toţi acei care doresc să-şi reînceapă studiile, cursurile urmând să se ţină între 7 jum. şi 10 jum. seara Joi 9 Septembrie se va face Inaugurarea policlinicei creiată de Camera de comerţ. Solemnitatea va avea loc în localul policlinicei din str Cavafi. Vor lua parte la solemnitate d-nii general Coandă, Trancu- Iaşi şi Sf. Cerkez, membrii Camerei de comerţ şi industrie precum şi Comitetul Uniunei funcţionarilor comerciali . ~r$rJCSOX*ACCIDENT DE AUTOMOBIL Şoferul Algiu Apostol, venind cu autaxice de piaţă 2977 B, pe calea Griviţei, în dreptul str. Trifan, a lovit cu ariia maşinei, pe Iosef Breban, dom. în str. Trifan 112. Victima a fost trântită la pământ căpătând grave leziuni la cap şi pe corp. Transportat la spitalul Filantropia, i s-au dat îngrijirile medicale. ACCIDENT DE TREN Maşina de tren 7918, condusă de mecanicul Dumitru Ionescu, pe când manevra pe linia gărei Obor, a tăiat piciorul stâng, băiatului Marin Stoian, în etate de 7 ani, care a fost surprins dormind pe linia ferată. Copilul a fost ridicat de băiatul Ion Vlăsceanu, care se afla în apropiere, şi dus la spitalul Filantorpia, unde a fost internat. El este fiul d-nei Maria Stoian dom. în str. Teiul Doamnei 49. ÎMPUŞCAT DIN IMPRUDENTA Ucenicul Niculae Băniţă din serviciul d-lui Ion Stănescu croitor în sob. Grozăveşti 12, în lipsa stăpânilor de acasă a umblat într’un sertar, unde a găsit un revolver. Ucenicul neştiind că arma este încărcată, s’a jucat cu trăgaciul şi şi arma s’a descărcat. Glonţul a nimerit pe un alt ucenic, anume Tudor Stoica, lovindu-l în cap. Victima aproape în agonie a fost dusă la spitalul Filantropia unde a fost internată. Imprudente ucenic a fost arestat de circumscripţia 9 unde se face anchetă. GREFA TRIB. PRAHOVA S. II Extract No. 26619 30 Iunie 1926 Mihail I. Andrei Boţea din Pleaşa jud. Prahova, cu petiţia reg. la No. 8791/926 a intentat divorţ soţiei sale Elisabeta din aceiaşi comană. Din căsătorie a rezultat copila Anica de 6 luni. Dos. 1128 din 1926 Grefier Al. Negoescu Studenţeşti TEL: 70416 BUCUREŞTI *T.I. CAROL 80-62.64. «, ST«- BALACA 1. 3TR. HALELOR, ai. ■ir CARE 50 ANI DE EXPERIENTA IN DEPOZIT PERMANENT.“ 50. OOO. OOO LEI MĂRFURI DE ÎSIFOANE PÂNZETURI RÂNZĂ CERCEAFURI gradel SHIRTING, perdele OLANDURI LINOURI INDIAN PERCAL POPLIN ZEFIRURI PROSOAPE • FETE de MESE • SERVETE ETC. ____________ H In editura institutului de Arte Grafice Keller!-"AMURT Craiova Str. Cellei, 16 $l-a renovat complect cabinetul său dentar și dă consultafiunl zilnic. Au apărut şi se află de vânzare la toate librăriile din ţară, următoarele cârfi şcolare: TEATRUL CĂRĂBUŞ CURS PRIMAR D. Stoica şi P. Puchianu. — Abecedar partea I-a .... Abecedar partea II-a . . P. Puchianu şi D. Stoica. — Aritmetica pentru cl. I-a primară, metodic tratată și bogat ilustrată....................... P. Puchianu și P. Stoica. — Aritmetică, idem cl. Il-a . . Aritmetica, idem cl. IlI-a . Aritmetică, idem cl. IV-a. D. Stoica şi P. Puchianu. — Aritmetica pentru cl. V-a complimentară .... Idem cl. Vl-a complim. D. Stoica și P. Puchianu, — Gramatica și Compuneri pentru cl. IlI-a primară Idem pentru clasa IV-a . . cl. IlI-a primară. . . . P. Puchianu și D. Stoica, — Geografia României pentru v cl. IlI-a primară .... Geografia continentelor pentru cl. IV-a primară . . P. Puchianu și D. Stoica, — Caet de depinderi geografice pentru cl. III-a primară . Lei Tănăsescu-Bora, D. Stoica și P. Puchianu. — Idem cl. IV-a primară . 19. - 16.— 20. — 22.— 22.- 26.— 20.— 15.— 20.— 17.— 44 — 44-« 48. 12.— 12 — Gr. și Zoe Papilian. Caere de Caligrafie pentru clasele I-a, Il-a, IH și IV-a primară . . . . » 8 — Geografia Jud. Romanati pentru cl. Il-a primară . . . » 14— ’Apostol D. Culea. — Carte de cetire cl. V-a primară şi şcoli industriale, alcătuită în spiritul şcoalei solidariste. A. D. Culea — Idem pentru cl. VI-a. A. D. Culea. — Gramatică şi Compuneri idem pentru cl. V-a, VI-a VlI-a cu dit°rite aplicaţii, profesiuni viitoare. A. D. Culea. — Album istoric (Istoria Românilor în ilustraţii) pentru şcolile primare şi secundare. CURS SECUNDAR Elena B. Stăncescu. — Istoria Popoarelor vechi cl. I-a, şcoale secundare şi normale băeţi şi fete. ed. IV-a Idem evului mediu cl. II-a secundară .... Virgil Tempeanu. — Istoria pedagogiei pentru școli normale și seminarii......................................................» I. Florescu. — Limba Latină pentru cL III a sec. . . Marin Demetrescu. — Botanica curs superior ed. IlI-a Zoologia idem.............................................. Anatomia și Fiziologia omului. .......................... Chestiuni de Biologie ............................................... V. Georgescu■ — Algebra Financiară cl. III-a pentru Sc. Superioare de Comerț............................................... D. Răiculeanu. — Carte de Caligrafie rondă No. 1—7 Idem cursivă dela No. 1—7..................................a » Idem batardă dela No. 1—7 . . ................. CAPITALA Lei64.— • 2 64.— • 2 85. — 56.— • 2 95.— . » 60.— 2112.— • 2 84— • 2 68.— a » 10.— a » 10.a 2 10.— —■—xxoxx-----