Cuvântul, septembrie 1926 (Anul 3, nr. 547-572)

1926-09-08 / nr. 553

Congresul din Ora­­­dini. Fratele Ţigărea — aici tofi suntem «frafi, tncă înainte de a cobo­­rî din tren — a dat luleaua prin cenuşe. Fratele Ţigărea e preşedintele regiona­lei învăţătoreşti Cernăuţi, căruia ii ca­de tn sarcină găzduirea. Dar la gară aici urmă de comisia de incuartiruire anunţată prin gazete. Congresiştii bofifi fi buhăiţi după o noapte de somn apro­ximativ, în capul oaselor, trebue să se resemneze a merge un oraş pe jos — nici trăsuri nu prea sunt. lată-i deci înşi­raţi pe linia tramvaiului — care nu circulă incă — urcând adormiţi pieptul amarnic al dealului care te duce in scen­tru*­Toate hanurile — aci li se zice oteluri — sunt pline, sau cel pufin așa asigură d-nii portari, cari trăind incă sub regi­mul rechisifiilor tei menajează diverse beneficii, prin rezervarea savantă a e­­ventualelor paturi libere• Prin orașul de două ori în sărbătoare odată pentru noi si a doua oară pen­tru populaţia majoritară care in curând va plimba in mâni tradiţionalele gutui cu cuişoare de Roş-Haşana — rătăcim, greoi, in admiraţia flamurelor si a fir­mei tricolore cu «bine a fi venit», râma­tă, ca si mâncările de la praznicul ta­tălui lui Hamlet, servite si la nuntă, de la congresul inginerilor. Ora 8 dim. Congresiștii, «se refac» la Grand Café. Unii din ei sunt chiar spă­laţi. Postul artist de varieteu Saraga­­astăzi voiajor in branşa librăriei, Isi arvuneste un discurs la congres, ca re­prezentant al d-lui Schwarts. S’a făcut. Omul are de altfel experienţă. A mai vorbit şi la Braşov. Ora 914 dim. Slujbă religioasă la Mi­tropolie, cu corul dela Noua Suliţă. In strană Prea Sfinţitul Worobkiewici, vicarul, înlocueşte pe Mitropolitul sufe­rind incă de pe urma unui accident de... automobil. Multi ţărani, si multi invăță­tori; primii se închină; ceilalţi se salută, tu ultimile ştiri politice. Soseşte mini­strul şcoalelor, cu doamna. Perechea este simpatică ţi face impresie, mai ti­les asupra ţăranilor. D. Petrovici e mai degrabă masiv decât greoiu, fi păstrea­ A­SPECTE­ ză în mişcări o lenevie elastică şi pro­miţătoare de energie. Să fiu adevăraţi Ora 10­­3 dim. In sala germană. Peste o mie de congresişti, din toate părţile tării. Vioi şi pasionaţi ca si cum n’ar venii ie pe drum. Sgomot şi întâmpinări prieteneşti; o dezordine veselă. Se des­prind deja câteva figuri. Iată-l pe Că­­păţâneanu de la Olt, liniştit şi sigur, dacă nu un conducător, de bună seamă un om care va fi ascultat; Popa de la Cluj, ştiind foarte bine ce vrea el, nein­­teresăndu-se prea tare de ce cred cei­lalţi; Popa de la Satu-Mare, deschis şi prietenos, urmărind doar un lucru: cum se poate face treabă; Popescu Răcari încordat fi masiv, om cu dantură pu­ternică: nu m’aş dori de loc intre fălci­le lui; Iacobescu, puţintel la trup, si dat pe spate, aranjând mereu o consfă­tuire intimă- Si Toni — poate cea mai necontestată autoritate a invătătorUnii, admirabil in credinţa lui plină de jert­fă faţă de «şeful» Iorga, încep cuvântările. Părintele Dan, cărturar modest dar temeinic, ne «beneventează» in numele mitropolitului. Am fi preferat să n­­binecuvânteze. Ar fi fost ii mai cald si mai rodnic. Ţigară, gazda, asigură că soldaţii cari au câştigat războiul au fost pregă­tiţi de învăţători. Un congresist mârâe la sotto voce,­ erau analfabeţi- Păunescu, preşed. asoc. Buc., măreţ şi gol. Prezintă supa lungă a păcii univer­sale cu zarzavat umanitarist- Altfel, om cu experienţa adunărilor. Prefectul Popovici salută congresul in numele stăpânirii care pentru d-sa se rezumă in persoana d-lui Popovici tout court. Noi ştiam că un prefect reprezin­tă guvernul. Pentru d. Petrovici are o formulă demnă de antologia lingăilor înv­ă­tator­imii întreaga tară Numărul de senzaţie- Discursul Mini­­nistrului. V-l Petrovici este un vorbitor amplu, avântat, cald şi îndemânatec. Vrea să fie sincer. Uneori chiar reuşeşte. (Sala e insă mai degrabă rece) Desfăşoa­ră un întreg plan de activitate, care pri­veşte direct pe învăţători. Dar trebue să câştige sala, şi atunci anunţă marea veste: nn doi ani vom avea lefuri aur, iar învăţătorii vor primi două lefuri. Entuziasmul este totuş relativ- Franc, pentru om şi orator. Mediocru pentru ministrul care făgăduieşte. O spune şi preşed, asoc, institutori­lor Cruţescu- Beau­parleur. Tipul das­călului din vechile partide. Vrea să precizeze situaţia, pentru ca responsa­bilitatea ministrului să fie complectă. Repetă deci punct cu punct făgăduielile ministeriale, ceea ce e o primejdioasă îndemânare. Şuteu preşed, aşoc, ardelene, e un tip de ţăran,­­modest, hotărât şi energic, profil tare care se desenează precis. Vor­beşte răspicat, în numele a 1500 de ar­deleni. Ţine să o spună, şi vorbite lui fac să bănuiască un mandat imperativ- Vrea unirea tuturor asociaţiilor, o vrea hotărât. Dar «biroul» nu se simte la lar­gul lui. Aci va fi unul din pivoturile congresului. Cuvântul Basarabiei­­ rosteşte d-l Helban, care mulţumeşte d-lui Mini­stru pentru paradisul făgăduit, dar e sceptic: «sini s’o ars cu fierbinte, su­flă şi la răşi». Nou prilej ministrului pentru un dis­curs frumos, dar mai pufin indemâna­­tec: precizările sunt prep, categorice. Dar fraza de încheiere e fericită: «învă­ţătorii au un mine un mare prieten»• Bravo! Cineva la spate corectează’­ bun prieten, mare — să zicem noi. Atât. După masă şedinţă. Nu se ştie poliţiei: d. Ministru care este cea mai precis unde. Probabil la şcoala reală, strălucită chintesenţă a geniului româ­nesc- tI. lojă d-na Petrovici duce mâna la ochi. Ministrul Insus, vâră capul în­tre umeri şi ar vrea să dispară sub masă. E nou în meserie. O să se înveţe şi cu astea. Mâine chiar poate o să te dorească. Se zice că Teatrul Naţional a cerut 10,ooo lei. E scump, învăţătorii sunt oa­meni săraci. Congresiştii se despart «în linişte», şi însufleţesc strada. De la un balcon, d. Iancu Nistor zâmbeşte. E vesel — par’că ar şti ceva. Congresul.—Ziua I. Se ţine cu participarea ministrului instrucţiunii care face de­claraţii asupra rolului şi salarizării învăţătorimii, asupra activităţii extra-şcolare, etc. Asistă delegaţi din toate părţile ţării. CEENATÎTT­ — Duminecă la ora îl an Început In casa germană desbateri­­le Congresului general al Învăţătorimii din Regat, Bucovina, Basarabia şi Ar­deal. înainte de aceasta, delegaţii Învăţăto­rilor s’au dus la gară unde au Întâmpi­nat pe ministrul instrucţiunii, după care au participat la serviciul divin. SALUTARI Părintele Dan salută congresul în nu­mele mitropolitului, deputatul Ţigară, preşedintele Asociaţiei bucovinene. In numele acesteia, prefectul Z. Popovici In numele judeţului şi al ministrului Bucovinei, D. Popovici. D. Păunescu, preşedintele Asociaţiei­­generale, deschide congresul, insistând asupra trecutului acestei organizaţii şi asupra străduinţelor de unificare a or­ganizaţiei. Cuvântul ministrului Instrucţiunei Ministrul instrucţiunii, d. I. Petro­vici, spune că a asistat în această săp­tămână la trei congrese, Iaşi, Braşov şi Cernăuţi, şi se duce cu cele mai bune impresiuni. Salută cu toată simpatia străduinţele ce se fac pentru unificarea organizaţiei învăţătoreşti, dorind cât mai grabnica ei înfăptuire. SNTIMENTELE MINISTRULUI FATA DE INVATATORIME Eu salut ca şef al departamentului Instrucţiunii publice acest congres, sa­lut cu simpatie această întreagă falan­gă de luminători ai ţării. Am zis şi a­­ceasta este realitatea: în momentul de faţă sunt şeful d-voastră. Dar dacă am o ambiţiune, este aceasta, că dacă pen­tru moment sunt un şef impus, cu tim­pul să devin un şef ales al d-voastră (aplauze). Aş vrea să mă cobor în su­fletele d-voastră, să vă identific cu conştiinţa colectivă în aşa fel că atunci când vă voi trimite instrucţiuni şi or­dine, aceste ordine să nu plece dela un şef artificial, ci din inima d-voastră, să devie poruncile dv. SALARII MAI MARI DELA MUNCA MAI MULTA Cunosc în momentul de faţă cami sunt aspiraţiile dv. materiale şi morale. Ştiu că nu sunteţi destul de răsplătiţi pentru munca dv­ Dar un lucru e sigur: că această remuneraţiune insuficientă nu e pornită dintr’un spirit de ostilitate faţă de dv. şi nici din nesocotirea ro­lului dv. Toate acestea rezultă din fac­tori mai generali, cari ar putea fi în­lăturat­ numai prin munca tuturora. Fiindcă nu trebuie să spunem nimeni: muncesc dacă Îmi dă salariu mai mare, ei tocmai invers: vom ajunge la sala­rii mai mari, dacă vom munci cu totii mai mult. PERSPECTIVE OPTIMISTE Atâţia înaintaşi ai noştri au murit şi ei au jertfit pentru ca să ne lase o ţară întregită. Putem face şi noi jertfe pen­tru a lăsa o ţară întărită­ Insă ţin să adaug că situaţiunea nu este tocmai aşa de pesimistă. Nu suntem chiar o­­sândiţi ca să muncim rămânând numai cu resemnarea jertfei, ci am temeinica nădejde — şi aici vă vorbesc ca om de stat — că în doi ani de zile vom a­­junge la aceea ce se cheamă situaţiune normală în ceea ce priveşte remunera­­ţiunea. ROLUL ÎNVĂŢĂTORULUI IN AFARA DE ŞCOALA Ce priveşte aspiraţiunea dv. morală năzuinţele dv. morale, rolul pe care îl aveţi, fac o declaraţie, care ar putea să pară îndrăzneaţă, sunt convins că dv. în organizarea viitoare a acestei ţări nu sunteţi chemaţi numai şi numai ca să aşteptaţi pe pragul şcolii pe copilul de şcoală, ci dv. aveţi chemarea ca să luaţi bărcile şi să porniţi în largul mării, în largul lumii unde se găsesc oameni. Aveţi rolul să purtaţi facla cul­turii nu numai generaţiilor de şcoală, ci şi tuturora din toate generaţiile, cari sunt In jurul dv. O ORGANIZARE A ACTIVITĂ­ŢII EXTRAŞCOLARE In afară de activitatea şcolară, tu concep o activitate extraordinară, eu plănuesc să organizez propaganda cul­turală în popor după un program bine stabilit unde statul va avea iniţiativa şi sprijinirea cu mijloace materiale. Expune cum crede să organizeze a­­ceastă propagandă fără desfiinţarea a­­sociaţiilor particulare existente. Decla­­rându-se un devotat prieten al învăţă­­torimii, urează congresului spor la muncă­" ALTE SALUTARI Din partea Inspectoratului local vor­besc d-nii inspectori Brătianu şi Dumi­­traşcu, iar din partea Cercului profe­sorilor din Bucovina d. prof. V. Vitencu D-l Şuteu, preşedintele asociaţiei din Ardeal, aduce salutul Ardealului şi via lor dorinţă de a contribui la unifica­rea organizaţiei învăţătoreşti. D- Cruţescu, vorbeşte în numele aso­ciaţiei institutorilor din România. D. Heiban St. aduce salutul Basara­biei, exprimându-şi în acaeaş vreme scep­ticismul în ce priveşte înfăptuirea pro­misiunilor ministeriale. ALTE DECLARAŢII MINISTE­RIALE Reluând cuvântul, d.­min­ Petrovici caută să împrăştie neîncrederea ce se degajează din cuvintele d-lui Helban, afirmând încă odată că d-sa îşi pune în serviciul şcolii oarecare experienţa, tot idealismul său care n’a putut fi strivit In ciuda atâtor întâmplări postbelice şi mai ales puterea sa de muncă, din care şi-a făcut un crez pentru viaţă. Făgădueşte să nu facă operă de po­litician, ci să pună politica la remor­ca culturii. INCHEERE D. Păunescu, mulţumeşte tuturor oas­peţilor pentru participare. Se trece apoi la alcătuirea biroului în felul următor: preş­: Păunescu; vice­preşedinţi: Şuteu (Ardeal), St. Holban (Basarabia) şi Ţigară (Bucovina). Se­cretari: Popoiu (Basarabia), Marin Puş­caşu (Regat) şi V. Dumitraşcu (Buco­vina).­ V. Theodorescu D. I. PETROVICI Hippism Fioreasca— Duminecă 5 Septembrie a. c. (ziua 4) Marea alergare clasică premiul Regal a fost punctul de atractiune al tuturor sportmanilor, cari au a­­sistat la alergările de eri. In aceas­tă cursă a avut loc întâlnirea repre­zentantilor grajdului Schwartz în frunte cu Banu Mărăcine, Nuntaş, L’Alaace, Bubi, şi noua importaţiu­­ne a d-lui Schlesinger Vorwitz, —.. care a făcut o cursă inexplicabil de rea. Banu Mărăcine era în maxi­mum de formă adus de către antre­norul său Gabens lucru pentru care merită toate laudele. Atât d. Ga­bens cât şi jockeul Golowkin fac dovada că sunt adevărat­ artişti în meseria lor. In handicapul Sovata Midnight cu tot top weightul a câştigat rela­tiv uşor asupra lui Fidibusz, Bert­­hold, Zefir. Toate încercările lui Gill de a întrece pe fiul lui Metro­­pol au fost zadarnice. Grajdul Măgurele se prezintă în­­mare progres de când caii se găsesc în antrenamentul lui Zimmerman. I. Pr. SEBEȘ — 1) Frau Grete; 2) Alexandru; 3. Nevăzut. T. c. 46, 11, 14 lei. H. PR. LUNCA 1) Pillgram’s M. 2) R.'Vous; 8) Xenia. T. c, 28, 17, 26, 26 lei. III. PR. HUNEDIOARA - Tem bel; 2) Guy; 8) Sasshegy. T. c. 35, 51, 20 lei. IV) PR. MIRASLAV — 1) Curtici 2) Aur; 8) Pompei. T. c. 36, 19, 25,35. V. PR. REGAL — 1) Banu Mără­cine; 2) Violeta; 8) John­ Bull. T. c. 17, 13, 18, 14. IV. PR. SOVATA — 1) Midnight, 2) Fidibusz; 3) Berthold. T. c. 24, 16, 33 lei. VH) PR, PERDU - (st. cb.) 1) Coco V; 2) Pogled; 3) Jar. T. c. 17 12 13. PR.B­RATES (trap) — 1) Proseeai și Zapros (deadbeat); 3) Iperosca. T. c. 89, 17, 58, 22, 26. (outsider W.) -------xxoxx------­ Inaugurarea monumentulu eroilor sârbi la Medgidia CINE VA LUA PARTE LA IN­AU­GURARE. PRESA A FOST INVI­TATA OFICIAL La 8 Septembrie va avea loc solem­nitatea inaugurării criptei monument al eroilor din Medgedia. D. general Mircescu, ministrul de răz­boi, care se găseşte la Constanta va pie­ca astăzi la Dedgidia pentru a lua­ par­­te la solemnitate. D. ministru de externe Mitilineu , însărcinat pe d. Aurel Vasiliu, minis­tru plenipotenţiar , să-l reprezinte la solemnitate. In comitetul de organiza­re al solemnitătei d. ministru Mitili­neu va fi reprezentat prin d. Alexan­dru Duiliu Zamfirescu, prim secretar de legaţie. In numele comandanţilor cari au luat parte la operaţiunile din Dobrogea ală­turi de Divizia Sârbă, sunt invitaţi a participa la solemnitatea inaugurărei cri­ptei-monument al Eroilor Sârbi din Medgidia, ce va avea loc în ziua de 8 Septembrie la ora 9 dimineaţa. Generalii: Aslan M., Mardarescu G., Petala Nicolae, Heiban Şt., Scărişorea­­nu R, Teodorescu C., Drăgotescu D., Basarabescu I., Tarnovschi I., Ionescu Marin, Scărişoreanu C., Boureanu Gh. Hartei Alexandru, Anastasiu Al., Spi­­rescu Gh., Găiseanu Tr., Vlădescu Gh., Oprescu Mincu, Stângaciu Ion, Ștefă­­nescu Amza Constantin, Manolescu I., Florescu Mihail, Todirescu Mihail, Pa­­plica Pompiliu, Mihăescu N. Contra- Amiral Negrescu N., Contra-Amiral Ni­culescu Rizea, Comandor Păun Cons­tantin, Colonel­ Vera Th., Jujescu Ion, Par­temie N., Mărășescu N., Atanasiu Gh., Georgescu Cristodulo, Săvulescu Con­stantin, Lt.-Colonel Dragalina. Societățile invitate Asoc. Generală a Presei. Sindic. Zia­riștilor români, Asoc. Generală a inva­lizilor din război, Soc. Văduvelor eroi­lor din războiul 1916—1918, Uniunea Naţională a foştilor luptători, Uniunea ofiţerilor de rezervă români, Societa­tea «Crucea Roşie», Cercul subofiţe­rilor de rezervă, Soc. Apărătorii Pa­triei, Asociaţia C.*inet.* â a »Eterilor de rezervă prov.imip 'din activ.tite. ——xxoxx-----­INVITAŢII Ciocniri cu orreiul unei procesiuni în India Londra r (Rador). — «Morning Post» află din Calcuta cd Io Barisal In Indii­le Britanice s’au produs ciocniri ti tn vălmășeli tn urma procesiunei hinduși­lor- S’au efectuat numeroase arestări. «CUVÂNTUL» Bursa Buletin comunicat ele s BANCA M. REIFF & Co. Soc. în corn. Galeriile Blan iluziei, 9. Telefon 14/89. Leul ZURICH 255 LONDRA 990 A’ •,& ‘ ■ Cursurile fără schimbare, francul francez mai slab casfud la Lon­dra 165. Francul francez 9 Francul belgian 5.30 Francul elvet­ian 39. Lira sterlină 976 Lira italiană 7.50 Dolarni 201 Coroana cehă 589 Schilingul austriac 2810 .•­­ Rentenmark 4810 • .1? BURSA DIN PARIS ' Londra 164.70 Bruxelles 804 Milano 12.650 Zurich 650 Amsterdam 136 BURSA DIN ZURICH București 255 Berlin 12.325 Milano 10.25 New-York 517 3/8 Londra 251.593 Amsterdam 20.745 Praga 15.33 Paris 1525 Budapesta 72.55 Belgrad 912. 3­4 Varşovia 5750 Viena 73061» BURSA OFICIALA A fost staționară, cursurile rămâ­nând aceleași de la prânz. Astra Română 6650 ! -Concordia 1850—800 Credit Minier put c. v. 2300 I. R. D. P. optate 1200—1180 I. R. D. P. pui 1100 Subsolul II vărs. 300 Banca Blank 940 Banca Românească 600—10 pui 605 -xxoxx- Lupte sângeroase între lu­crători la^Grenoble Paris, 4 (Rador). — Cincizeci lu­­crători străini din Grenoble au dat o luptă sângeroasă. Sunt mai multi răniţi dintre cari un polonez. S’au operat mai multe arestări. Inf­ormaţiuni Agricole Ziarul «România Nouă» afirmă într’un articol că zeci de mii de hectare care formează întreaga re­zervă a pământului trecut prin re­forma agrară, azi sunt exploatate de către diferiţi Speculanţi, aren­daşi şi subarendaşi cari se folosesc a­ceasta, de ţărani. ’ Membrii Cercului Studenţesc il­­fovean, sunt convocaţi de urgen­ţă în adunarea generală Joi 9 Sep­tembrie era 6 d. a. în localul sediu­lui Bd. Elisabeta No. 25 etj. I (Tea­trul Popular), având a se lua hotă­râri importante şi urgente. Numă­rul membrilor trebue să fie cât mai mare. '­•0 • 1 1 Şcolare D. ministru Petrovici a hotărît re­integrarea d-lui Coriolan fostul di­rector al liceului de băeți din Con­stanta— care se știe că a fost sus­pendat în urma atitudinei adaptate in cazul revocărei elevului Negules­cu — fiul fostului prefect liberal. Odată cu reintegrarea fostului di­rector se va da satisfacţie şi celor­lalţi profesori — cari s’au solidari­zat cu d. Coriolan în chestia de mai sUS. «Comitetul Cercului profesori­lor secundari din Bucureşti» este rugat să se întrunească Marţi, 1 Septembrie, ora 5 p. m. în strada Gutemberg 6, spre a discuta ches­tiunea salariilor noastre. Rugăm şi pe ceilalţi membri ai Cercului să asiste. Ministerul de instrucţie a hotărât ca domnii inspectori şefi ai regiu­nilor şcolare să înainteze Ministe­rului până la 5 Septembrie 1926, câte un tablou de locurile rămase libere prin transferări, demisii şi de­cese, precum şi cele nou înfiinţate şi neocupate. Cererile pentru ocuparea acestor locuri se vor înainta direct Ministe­rului până la data de 25 Septembrie 1926, iar numirile In aceste posturi se vor face pe ziua de 1 Octom­brie a. c. de M'"Her. IfWpm­p ■ — Astăzi începe Ia ministerul de instrucţie alegerea posturilor în în­văţământul de toate gradele rămase vacante în urma transferărilor făcute zilele trecute. Financiare La ministerul de finanţe se stu­diază actualmente înlocuirea im­pozitului pe cifra de afaceri prin­tr’un nou impozit care să impue mărfurile la origine. Cele fabri­cate în ţară la eşirea lor din fu­bric, clee străine la Intrarea In ţară. Ministerul de Finanţe desminte ştirea publicată de ziarul ,,Viito­rul” prin care se anunţă că lucrările pregătitoare pentru nomenclatura va­mală ar fi fost făcute sub trecutul regim. Actualul guvern nu a găsit absolut nici un studiu când a în­ceput lucrările pentru tariful şi no­menclatură vamală. E adevărat că s’a început sub guvernarea liberală să se strângă date in ce priveşte metalurgia şi textilele, dar numai de la industriaşi, aşa că ele erau tendenţioase şi nu puteau servi ca bază lucrările pornite de oficiul de studii de pe lângă ministerul fi­nanţelor. Ultimele reprezentaţii cu dansatoarea Xapkerkowska in revista Nostimă şi cu Picatele Luni 13 August reluarea Revistelor AŞA E VIAŢA ŞI ESTE DAR S’A ISPRĂVIT Militare In urma invitaţiei guvernului po­lon zilele acestea va pleca o comi­sie de 9 ofiţeri sub conducerea d-lui general Munteanu director superior şi inspector tehnic al muniţiilor în Polonia pentru a vizita fabricele de muniţii şi arme de acolo. Delegaţia va fi primită de preşe­dintele republicei. Diverse «Sindicatul artiştilor dramatici şi li­­­rici din Rom­ânii, aduce la cunoştinţa «membrilor săi că începând de Miercuri «S Septembrie, îşi pot ridica cărţile de «liberă profesie de la secretariatul Sin­­­dicatu­lui, în orice zi la 10—1 p. m. «Tot­odată sfătueşte pe membri săi, «să caute a se conforma în totul pre­­­scripţiunilor legei teatrelor şi dispozi­­­ţiunilor de angajamente ale Sindicatu­lui, pentru a nu se expune la neplă­­­ceri». Astăseară ar­e loc la colonada lor dacice din şoseaua Kisseleff, un di­neu de gală or­ganizat de societa­tea ortodoxă a femeilor române din parohia Viasilon. Va concerta d. Al- Noiser din Zürich. In vederea cercetării posibilităţii deschiderii unui liceu seral, — e­­ventual etatizat, — în localul li­ceului «Sf. Sava» din Capitală, cu profesorii acestui liceu, pentru funcţionarii şi meseriaşii de tot felul — elevi şi eleve —comitetul de iniţiativă invită la o consfătuire pe toţi elevii particulari de liceu. Adunarea se va­ ţine în amfiteatrul liceului «Sf. Sava», Joi 9 c, la ora 8 seara, sub preşedinţia d-lui Şte­fan Pop, directorul liceului. Pe lângă elevii particulari, sunt învitaţi şi toţi acei care doresc să-şi reînceapă studiile, cursurile urmând să se ţină între 7 jum. şi 10 jum. seara Joi 9 Septembrie se va face Inau­gurarea policlinicei creiată de Ca­mera de comerţ. Solemnitatea va a­­vea loc în localul policlinicei din str Cavafi. Vor lua parte la solemnita­­te d-nii general Coandă, Trancu- Iaşi şi Sf. Cerkez, membrii Camerei de comerţ şi industrie precum şi Co­mitetul Uniunei funcţionarilor co­merciali . ~r$rJCSOX*­ACCIDENT DE AUTO­MOBIL Şoferul Algiu Apostol, venind cu autaxice de piaţă 2977 B, pe calea Gri­viţei, în dreptul str. Trifan, a lovit cu arii­a maşinei, pe Iosef Breban, dom. în str. Trifan 112. Victima a fost trântită la pământ căpătând grave leziuni la cap şi pe corp. Transportat la spitalul Filantro­pia, i s-au dat îngrijirile medicale. ACCIDENT DE TREN Maşina de tren 7918, condusă de mecanicul Dumitru Ionescu, pe când manevra pe linia gărei Obor, a tăiat piciorul stâng, băiatului Marin Stoian, în etate de 7 ani, care a fost surprins dormind pe linia ferată. Copilul a fost ridicat de băiatul Ion Vlăsceanu, care se afla în a­­propiere, şi dus la spitalul Filan­­torpia, unde a fost internat. El este fiul d-nei Maria Stoian dom. în str. Teiul Doamnei 49. ÎMPUŞCAT DIN IMPRU­DENTA Ucenicul Niculae Băniţă din ser­viciul d-lui Ion Stănescu croitor în sob. Grozăveşti 12, în lipsa stăpâni­lor de acasă a umblat într’un ser­­tar, unde a găsit un revolver. Ucenicul neştiind că arma este încărcată, s’a jucat cu trăgaciul şi şi arma s’a descărcat. Glonţul a nimerit pe un alt uce­nic, anume Tudor Stoica, lovindu-l în cap. Victima aproape în agonie a fost dusă la spitalul Filantropia unde a fost internată. Imprudente­ ucenic a fost ares­tat de circumscripţia 9 unde se face anchetă. GREFA TRIB. PRAHOVA S. II­ Extract No. 26619 30 Iunie 1926 Mihail I. Andrei Boţea din Pleaşa jud. Prahova, cu petiţia reg. la No. 8791/926 a intentat divorţ soţiei sale Elisabeta din aceiaşi com­ană. Din căsătorie a rezultat copila Anica de 6 luni. Dos. 1128 din 1926 Grefier Al. Negoescu Studenţeşti TEL: 70416 BUCUREŞTI *T.I. CAROL 80-62.64. «, ST«- BALACA 1. 3TR. HALELOR, ai. ■ir CARE 50 ANI DE EXPERIENTA IN DEPOZIT PERMANENT.“ 50. OOO. OOO LEI MĂRFURI DE ÎSIFOANE PÂNZETURI RÂNZĂ CERCEAFURI gradel SHIRTING, perdele OLANDURI LINOURI INDIAN PERCAL POPLIN ZEFIRURI PROSOAPE • FETE de MESE • SERVETE ETC. ____________ H In editura institutului de Arte Grafice Keller!-"AMURT Craiova Str. Cellei, 16 $l-a renovat com­plect cabinetul său dentar și dă con­­sultafiunl zilnic. Au apărut şi se află de vânzare la toate librăriile din ţară, următoarele cârfi şcolare: TEATRUL CĂRĂBUŞ CURS PRIMAR D. Stoica şi P. Puchianu. — Abecedar partea I-a .... Abecedar partea II-a . . P. Puchianu şi D. Stoica. — Aritmetica pentru cl. I-a primară, metodic tratată și bogat ilustrată....................... P. Puchianu și P. Stoica. — Aritmetică, idem cl. Il-a . . Aritmetica, idem cl. IlI-a . Aritmetică, idem cl. IV-a. D. Stoica şi P. Puchianu. — Aritmetica pentru cl. V-a­­­­ complimentară .... Idem cl. Vl-a complim. D. Stoica și P. Puchianu, — Gramatica și Compuneri pentru cl. IlI-a primară Idem pentru clasa IV-a . .­­ cl. IlI-a primară. . . . P. Puchianu și D. Stoica, — Geografia României pentru v cl. IlI-a primară .... Geografia continentelor pen­­tru cl. IV-a primară . . P. Puchianu și D. Stoica, — Caet de depinderi geografice p­entru cl. III-a primară . Lei Tănăsescu-Bora, D. Stoica și P. Puchianu. — Idem cl. IV-a primară . 19. - 16.— 20. — 22.— 22.- 26.— 20.— 15.— 20.— 17.— 44 — 44-« 48­. 12.— 12 — Gr. și Zoe Papilian. Caere de Caligrafie pentru clasele I-a, Il-a, IH și IV-a primară . . . .­­ » 8 — Geografia Jud. Romanati pentru cl. Il-a primară . . . » 14— ’Apostol D. Culea. — Carte de cetire cl. V-a primară şi şcoli industriale, alcătuită în spiritul şcoalei solidariste. A. D. Culea­ — Idem pentru cl. VI-a. A. D. Culea. — Gramatică şi Compuneri idem pentru cl. V-a, VI-a VlI-a cu dit°rite aplicaţii, profesiuni viitoare. A. D. Culea. — Album istoric (Istoria Românilor în ilustraţii) pen­tru şcolile primare şi secundare. CURS SECUNDAR Elena B. Stăncescu. — Istoria Popoarelor vechi cl. I-a, şcoale secundare şi normale băeţi şi fete. ed. IV-a Idem evului mediu cl. II-a secundară .... Virgil Tempeanu. — Istoria pedagogiei pentru școli nor­male și seminarii......................................................» I. Florescu. — Limba Latină pentru cL III a sec. . . Marin Demetrescu. — Botanica curs superior ed. IlI-a Zoologia idem.............................................. Anatomia și Fiziologia omului. .......................... Chestiuni de Biologie ............................................... V. Georgescu■ — Algebra Financ­iară cl. III-a pentru Sc. Superioar­e de Comerț............................................... D. Răiculeanu. — Carte de Caligrafie rondă No. 1—7 Idem cursivă dela No. 1—7..................................a » Idem batardă dela No. 1—7 . . ................. CAPITALA Lei64.— • 2 64.— • 2 85­­. — 56.— • 2 95.— . » 60.— 2112.— • 2 84— • 2 68.— a » 10.— a » 10.­a 2 10.— —■—xxoxx-----­

Next