Cuventul, iulie 1929 (Anul 5, nr. 1505-1535)
1929-07-01 / nr. 1505
(Continuarea articolului din pagina 1-a) Fără sprijinul d-lui Iorga frontul Brâtianu — Averescu — Lupu nu va impresiona pe nimeni, iar retragerea din parlament ca prim act public al coaliţiei rămâne inoperantă şi din punct de vedere al efectului moral şi din punct de vedere al consecinţelor politice. Dar chiar dacă prin absurd am admite că d. Iorga şi-ar da adeziunea, ceia ce, e adevărat, n’ar rămâne fără un anumit efect moral în opinia publică, guvernul n’ar avea motive de îngrijorare. Intre el şi factorul constitutional este deplin acord pe chestiunea reformei administrative, după modificările ce s-au adus anteproectului de lege. Iar în ţară oricine îşi poate da seama că a încerca să stârneşti o mişcare de proporţii pe această temă, înseamnă să mergi la un eşec sigur, fiindcă reforma este unanim dorită şi aşteptată. Un efect ar putea obţine totuşi coaliţia, să strângă şi mai puternic rândurile guvernamentale. Şi, poate diverginţele de opinii dintre majoritate şi guvern cu privire la unităţi şi guvernul cu privire la oportunitatea votării reformei administrative dispărând în faţa necesităţii de a se înfăţișa indestructibil solidare, nu ar fi de loc exclus ca proectul d-lui Stere să devină lege în actuala sesiune parlamentară. I). Solemnitatea împărţirei premiilor prof N. Iorga, rectorul unitaţii, a făcut un istoric al preuniiversităţii din Capitală, a ţinut să introducă şi la noi obiceiul de a se încheia anul şcolar universitar printr’o solemnitate şi prin acordarea de premii studenţiilor cari s’au distins la studii. Acest frumos obicei exista în universităţiile franceze, italiene etc. In acest scop d-sa a convocat ori dimineaţă pe studenţi în sala de şedinţe a Senatului. Au asistat la solemnitate şi d-nii profesori: dr. Mina Minovici, dr. Dragomir Hurmuzescu, dr. Riegler, dr. Udrischi, dr. G. Zotta, D. Gusti, Gădulescu-Pogoneanu, N. Bazilescu, pr. Popescu Mihăleşti, etc. apoi d-nii VI. Valeriu, sub directorul general al învăţământului superior, Chelaru, secretarul universităţii precum şi foarte numeroşi studenţi şi studente. CUVÂNTAREA D-LUI II IORGA ! După aceasta a ur’mat distribuirea premiilor în bani şi cărţi la un număr de 217 studenţi. Solemnitatea s’a sfârşit la orele D. prof. Iorga, rectorul universi d. a lor şcolare la noi. Obiceiul acesta dăinuieşte încă din vremea lui Bibescu-Vodă. Domnitorul, la sfârşitul anului şcolar, chema la palat pe profesori şi studenţi, le partea o masă şi apoi urma distribuirea premiilor. I. Iorga s-a adresat apoi studenţilor arătându-le că au datoria să-şi însuşiască cât mai temeinic o cultură generală şi literară. E necesar să ne deprindem să scrim şi să vorbim frumos. Să fim oameni de specialitate, dar înainte de toate să fim oameni cu mintea limpede şi cu simţirile întregi. rescu, ş. a-SERVICIUL DIVIN Pe estrada construită în faţa hangarelor, au luat parte A. S. R. Principele Nicolae, d-nii miniştrii, ataşaţii streini şi invitaţii Serviciul divin pentru pomenirea sufletelor aviatorilor morţi a fost oficiat de P. S. I. Ştefănescu protoerul armatei asistat de S. S- Popescu Lahovari Confesorul aviaţiei şi S. S. I. Georgescu, Confesorul Corpului III Armată. Răspunsurile au fost date de corul Soc. ,,Doina României” de sub conducerea maestrului Filoreanu- După oficierea serviciului divin AS- R. Principele Regent Nicolae a trecut în revistă trupele. D. General Gorski, inspectorul general al Aviaţiei a ţinut o cuvântare arătând însemnătatea aviaţiei şi jertfele făcute până în prezent pentru propăşirea ei. Au urmat apoi îndrăzneţe acrobaţii aeriene executate de două escadrile de Avioane Focher după care s’a servit asistenţei o gustare * 1 * 1 Parastasul pentru români morfi Eri la orele 12 luni, a avut loc Lorii de Verile, deputat St. Tătu la Aerodromul militar Pipera parastasul pentru cei 154 aviatori, căzuţi victime ia război şi în accidente nenorocite. La această pioasă solemnitate au asistat: A. S. R. Principele Regent Nicolae, d. Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Al. Vaida Voevod, ministru de Interne General Cihosky, ministru de război, Virgil Madgearu, ministrul industriei şi comerţului şi ad-interim la comunicaţii, Voicu Niţescu, ministrul Ardealului, G-ral Gorsky inspectorul general al Aviaţiei, General Sârbu, Comand- Diviziei, Aeriene, generalii: Rujinsky, Marcovici, Manu, Condeescu, Dragu, Petala, Popescu Dumitru, secretar general al ministerului de război, Toma, Demetrescu, Comandor Păiş, adjutant regal; Ataşaţii militari : Col. Pallas (Franţa); Col- Mercalli (Italia); Gouden (Anglia) şi Maior Braun (Cehoslovacia), d-nii Al. Protopopescu, primarul culorii de Negru, şi I. Anghelescu primarul Cu Punerea In circulaţie a trenurilor de placere Taxele de călătorie Cu începere de ori 29 Iunie s’au pus în circulaţie pe distanţa Bucureşti—Predeal—Braşov şi înapoi şi Ploeşti—Slănic şi înapoi, trenurile de plăcere No. 357, 368, 369, 370, 371 şi 372 cari vor circula după cum urmează, în tot cursul verii : TRENUL DE PLĂCERE No. 367 BUCUREŞTI BRAŞOV Gara de Nord pl. 6 00, Ploeşti sos. 7.00, pl. 7.12, Câmpina sos. 7.56, pl. 8 08, Sinaia sos. 9.16, pl. 9.26, Poiana Ţapului sos. 9.33, pl. 9.35, Buşteni sos 9.41, pl. 1009, Azuga sos. 10.17, pl. 1019, Predeal sos. 10-32, pl. 10.44, Timişul de Sus sos. 11.02, pl. 11.05, Timişul de Jos sos. 11.15, pl. 11.16, Dârsten sos. 11.24, pl. 11.16, Braşov sos. 11.35, TRENUL DE PLĂCERE No. 368 BRAŞOV—BUCUREŞTI Braşov pl. 20.18, Dârstea sos 20.20, pl. 20.30, Timişul de Jos sos. 20.41, pl. 20.42, Timişul de Sus sos. 20.54, pl 2101, Predeal sos. 2126, pl. 21.31, Azuga sos. 21.43, pl. 21.44, Buşteni sos. 21.50, pl. 21.52, Poiana Ţapului sos. 21.57, pl. 21.58, Sinaia sos. 2205, pl. 22.10, Câmpina sos. 23.01, pl. 23.03, Ploeşti sos. 23.32, pl. 23.33, București sos. 0 50 Trenurile No. 367 și 368 vor circula în zilele de Duminică şi sărbători legale, adică la 30 Iunie, 7, 14, 21,28, Iulie, 4, 11, 15, 18, 25 August, 1, 8 şi 15 Septembrie. TRENUL DE PLĂCERE No. 369 BUCUREŞTI-PREDEAL Gara de Nord pl 12.55, Ploeşti sos 13.56, pl. 14.09, Câmpina sos. 14.56, pl. 15.04, Sinaia sos. 16.09, pl. 16.21, Poiana Ţapului sos. 16.29, pl. 16.31, Buşteni sos. 16.38, pl. 16.43, Azuga sos. 16.51, pl. 16.52 Predeal sos. 17.05. Acest tren va circula în zilele de Sâmbătă şi ajun de sărbătoare legală, şi anume: 6, 13, 20, 27 Iulie, 3, 7, 10, 14, 17, 24, 31 August, 7 şi 14 Septembrie. TRENUL DE PLĂCERE No. 370 PREDEAL-BUCUREȘTI Predeal pl. 4.40, Azuga sos. 4.52, pl. 4.55, Buşteni sos. 5.02, pl. 5.04, Poiana Ţapului sos. 5.10, pl. 5.11, Sinaia sos. 5.18, pl. 529, Câmpina sos. 6.18, pl. 6.21, Ploeşti sos. 7.03, pl. 7.15, Bucureşti sos. 8.15. Acest tren va circula Luni şi a doua zi după sărbătoare legală şi anume: 1, 8, 15, 22, 29 Iulie, 5, 12, 16, 19, 26 August, 2, 9 şi 16 Septembrie. TRENUL DE PLĂCERE No. 371 Ploeşti pl. 7,30, Slănic sos. 9 00. TRENUL DE PLĂCERE No. 372 Slănic pl. 22,15, Ploeşti sos. 23,30. Trenurile No. 371 şi 372 vor circula în zilele de Duminecă şi sărbătorile legale şi anume: 30 Iunie, 7, 14, 21, 28 Iulie, 4, 11, 15, 18, 25 August, 1, 8 şi 15 Septembrie. TAXELE DE CĂLĂTORIE Toate aceste trenuri vor avea vagoane de cl. I, II şi III, cu taxele de călătorie reduse la jumătate pentru cei ce nu beneficiază de o altă reducere pe CFR. Nu se va admite înapoierea călătorilor trenurilor de plăcere cu trenurile accelerate sau exprese, chiar dacă posesorii biletelor ar voi să plătească diferenţa. Biletele de abonament şi permisele libere sunt valabile la aceste trenuri. Călătorii nu sunt admişi cu colete mari în vagon şi nici nu vor putea preda bagaje spre înregistrare «CUVÂNTUL» eri dimineaţă a avut loc la cazarma geniului de la Cotroceni, solemnitatea desvelirei monumentului eroilor din arma geniului căzuţi pe câmpul de luptă. Iau parte la solemnitate d-nii Iuliu Maniu, preşedintele consiliului, d-nii miniştri H. Cihoski, Virgil Madgearu şi Al. Vaida Voevod, d-nii generali Mărdărăscu, Negrei, Samsonoviei, Condeescu, Dragu, Alimănescu, Smith, Ştefănescu Amza, Dumitrescu Toma, Teodorescu, Rădulescu Gh., Sion, Cerchez, Fotache Ionescu, Maori, Crăiniceanu, Petala, Manu, Presan, etc., etc., colonel Popescu, maior Nanu, numeroşi ofiţeri de rezervă şi activitate, din garnizoană, cum şi un numeros public civil. La ora 10 luni, îşi face apariţia A. S. R. Principele Nicolae, însoţit de d. aghiotant comandor Păiş. Înaltul Regent este întâmpinat la descinderea din automobil de d. ministru H. Cihoski şi d-nii generali Condeescu şi Samsonoviei. După trecerea în revistă a trupelor de către A. S Regală, d. colonel CAŢOIU, directorul şcoalei de geniu, a dat citire ordinelor de zi de promovare şi absolvire a nouilor ofiţeri. A urmat apoi distribuirea premiilor, cari au fost distribuite de A. S. R. Principele Nicolae. D. g-ral RĂDULESCU, comandantul şcoalelor şi centrului de instrucţie al geniului, a făcut apoi elogiul şcoalei de geniu şi spune că odată cu sărbătorirea sfârşitului de an şcolar, armata geniului îşi inaugurează astăzi monumentul ridicat în amintirea eroilor genişti, ofiţeri şi soldaţi căzuţi în războiul de întregire al neamului. S’a oficiat apoi un serviciu divin de către preotul Gr. Costea, sub-directorul seminarului Central. DESVELIREA MONUMENTULUI După terminarea servetului divin, A. S. R. Principele Nicolae trage pânza care acoperea monumentul. Monumentul eroilor genişti apare mulţimei care-l salută cu aplauze. El este opera sculptorului Spiridon Georgescu şi atât ca simbol, cat şi grandoare este unicul trionumnt comemorativ de acest gen. Forţa armată reprezintată printr'un len gigantic. La cele patru colţuri ale soclului sunt aşezate chipurie în bronz, mărime naturală a ţinut pionier, telegrafist, pontonier şi ceferist. Pe monument se poate citi inscripţia : «Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câni pâlnie de bătac pentru întregirea neamului». D- g-ral AMZA, președ. comitetului monumentului, relevă apoi meritele eroilor din trupele de geniu și sacrificiile lor pentru întregirea neamului. D. g-ral RAZU, inspectorul general al geniului, spune că desvelirea monumentului coincide cu sărbătorirea a 70 ani de la înfiinţarea primului batalion de geniu la noi. D-sa face istoricul evoluţiei acestei arme de la înfiinţare şi până azi. Alteţă Regală, iubiţi camarazi, CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU GENERAL H. CIHOSCHI Ca ofiţer al armei Geniului nu pot lăsa să treacă o aşa de importantă serbare fără să adaug şi eu un pios cuvânt de recunoştinţă. In această cazarmă acum 38 ani am început cariera de ofiţer, aci am căpătat cea dintâi experienţă a profesiei, aci am putut practica normele de comandant de mică unitate, căpătate în Şcoala Militară. De aceste ziduri se leagă frumoase amintiri asupra diferiţilor comandanţi cari nu pot fi uitaţi. Şefi culţi, severi dar drepţi cari ne au învăţat marea filozofie a vieţei, să ştim a distinge binele de rău şi să putem pipăi graniţa unde se termină progresul şi de unde începe regresul. Aci am învăţat a stima munca, devotamentul către dinastie şi către şefi, iubirea pentru ţară şi pentru camarazi, patima pentru meserie, de la generalii: Berindei, Crăiniceanu, Boteanu, Culcer, Hârjeu, Prezan şi alţii, câte nume atâtea ilustraţii, atâţia factori de progres ai Geniului, atâţia valoroşi comandanţi şi oameni de ştiinţă, atâtea personagii militare. Cu sufletul cald de amintirea cea mai sfântă pentru aceşti giganţi ai gândului, ai condeiului şi ai faptului, prezint înaintea dv. icoanele armei Geniului, care au format şcoala noastră militară şi socială, care vor fi eterne modele pentru generaţiile viitoare de viaţă harnică, rodnică şi plină de modestie cărora li se datoreşte ridicarea armei Geniului şi a gloriei Armatei. Evocarea acestor fruntaşi şi făuritori ai armei Geniului, în faţa vechei cazărmi a Regimentului 1 Geniu, focar de lumină, ordine, disciplină şi camaraderie frăţească, îmi amintesc cu pietate cuvintele înţeleptului Rege Carol I, care ar trebui scrise pe frontispiciul acestei clădiri cu litere de aur, auzite pe când eram locotenent în acel regiment. Cu ocazia unei inspecţii făcute R. 16 Majestatea Sa, care a încheiat critica finală, cu următoarele memorabile cuvinte: «Ori de câte ori am vizitat sau inspectat trupelor de geniu nu am plecat vreodată de aci fără să nu fi învăţat ca». Aceasta este moştenirea lăsată de cel dintâi Rege al Ţărei Româneşti, ofiţerilor armei geniului. A urmat apoi defilarea elevilor şcoalei şi ofiţerilor de geniu în faţa A. S. Regale 1- R. Principele Nicolae şi în faţa monumentului mamirului Panait Dovici, din curtea se. militare de geniu şi s’a servit apoi asistenţei o gustare în localul școalei. Hippism ' Floreasca — Ziua 19-a Sâmbătă 29 iume, a. c. După o ploaie torenţiala de aproape o jumătate de oră, un public imens se îndreaptă spre Floreasca, odată cu apariţia soarelui, — cu terenul astfel desfundat nu putea surprizele să lipsească aşa de pildă în Repriza ITa din Pr. Ilfov Areopty, după atâtea eşecuri reuşeşte să câştige cu 1a lungimi asupra lui Gladiator şi Belrand, greutatea de pană a făcut să câştige în acest stil. Gr. Schwartz îşi continuă frumoase succese datorită priceperii d-lui M. Constandache recultând trei victorii cu Nu’l lăsa: Gilda şi Morava. Iapa d-lui Pațac Friponne nu a trebuit să se întindă de loc spre a aduce proprietarului său 30060 lei. Primele curse de zi s’au terminat la ora 8 jum. — oare când mai are timp publicul să ia masa spre a asista la cele de seară care încep la ora 9. Credem că s’ar putea evita această stare inadmisibilă. REZILTATUL TECHNIC E Pr. Damelor (gard) 1) Nu’l lăsa (Horvath G.) 2) Grivei (De hogyisnem a trântit călăreţul) 4 part. P. 30—16—29. II. Pr. Olteniţa 1) Elena (Gill Ed.) 2) Răsboinic 3) Nyu 4) Suceava 8 part. P. 39-13-12—18. ,p. III. Idem R. I. 1) Gosiţa (Csillag). 2) Leuștean 31), Electric 4) Rosa Bonheur 11 pajrto F. 18-13-26-23,...; IV. Idem R. IT 1) Areopag (Ilincă l 21 Gladiator 3) .Bertrand 4) Clara patea 11 part. P. 291-50-16—17, V. Pr. Monte Genparo I) Friporiie (Csillag) 2) Tgan Hableur 3) Soveja 5 part. v,f p 13—0—12 VT. Pr. Brăiești 1 futila (Cockorani) 2) Nelly 3) Cică 5 part. P. 19-13-13. VII. Pr. Grădinari 1) Gilda (Iorga) 2) Curcubeu 3) Fledermans 4) Bacar 11 part. P. 38 -14-21—23. VLIT. Pr. N. Catargi (trap) 1) Amarylis (Prop.) 2) Mariuca 3) Sylvia 5 part. P 11-10.50—13. IX. Pr. Vălenii de munte 1) Domnişorii (Borisiac) 2) Jeles 3) Zaporojeţ 4) Hitzig 13 part. P. 94-38—32-32. AZI LA BANEAGA FAVORIŢII NOŞTRI1 Pr. Biscuit: Valencia, Fauchon, Princesse Hary. Pr. Le Baratero: împărat, Szilaj, Dorine. Pr. Guipéreux: Prinţişor, Ambre Gris, Ready. Omnium-ul 2 anilor: Grajd Schlessinger, Mascota. Pr. Bucovinei: Palóc, Harivania, Saladin- Pr. Maltezi 11: Rayon de Soleil. Jean Hableur, M’amour. Pr. de închidere: Sylvana, Roumaine, Gigola. ------ooxxxoo----- Sfinţirea drapelului bancei Floreasca dri dimineaţă la ora 11, a avut loc, sfinţirea drapelului bancei Floreasca, din şoseaua Floreasca. S-a oficiat un serviciul religios de preotul Gh. Alexandrescu pentru sfinţirea drapelului apoi în prezenţa d-nei Lia Brătianu- preşedinta soc. Principele Mircea s’a pus piatra fundamentală, a dispensarului, construit de banca Floreasca. Membrii societăţei băncei Floreasca, au venit apoi la sediul societăţei, sărbătorind festivitatea dorinţFofirmă. _______ Pentru Directorii Şcolilor Primare ADEVERINŢE DUinii ABSOLVIREA CURSULUI PRIMAR Se găsesc gata în carte a 25 file pe preţul de Lei 25 costul, la Editura „EMINESCU” S. A., Bucureşti Sectorul 1, Strada Parlamentului No. 2. Pentru provincie se adaugă porto. -------------------------— Rezoluţiile congresului cultural din Timişoara Discursul de închidere al d-lui ministru Sever Boeu -----teistat-- Timişoara. D. ministru Sever Boeu a convocat la o consfătuire pe toţi factorii culturali ai Banatului cu care ocazie s’au desbătut chestiunile în legătură cu realizarea practică a marilor deziderate: „Teatrul de Vest”, „Palatul cultural” „Episcopia şi catedra a Timişoarei, precum şi construirea căminului studenţesc bănăţean în Bucureşti. La ora 6 p. m. comisiile s-au reunit din nou în congres depunănd fiecare câte un raport scris. TEATRUL DE VEST Se exprimă dorinţa de a se înbunătâţi situaţia trupei existente în Oradea precum şi crearea unei trupe permanente în Timişoara. E nevoe pentru realizarea acestui lucru de o sumă de cca 10.000.000 lei. EPISCOPIA SI CATEDRALA ORTODOXA IN TIMIŞOARA Se cere d-lui ministru a interveni să se accelereze înfiinţarea cel puţin a unui vicariat episcopal şi să se înceapă construirea catedralei în timpul cel mai scurt. Pentru aceasta ar necesita o sumă de cel puţin 50.000.000 lei. PALATUL CULTURAL Asupra acestei chestiuni au urmat discuţii hotărându-se ca cea mai practică soluţie să se amenajeze actualul castel al Huniarilor din Timişoara, necesitându-se o sumă de 60.000.000 lei. CĂMINUL STUDENŢESC Pentru construcţia căminului necesită circa 10.000.000 lei. După ce s’a dat citire rapoartelor comisiilor amintite, comisiunea bugetară având în vedere sumele mari şi cari nu se pot acoperi din bugetele actuale ale statului, judeţelor sau comunelor preconizează în raportul depus înfiinţarea unui IMPOZIT CULTURAL Constând din 20/0-50/0 asupra impozitelor actuale din Banat. In acest fel s’ar strânge în 2-3 ani cca 200.000.000 lei din care sumă s’ar putea acoperi toate nevoile actuale culturale ale Banatului. DISCURSUL DE ÎNCHIDERE AL D-LUI MINISTRU SEVER BOCU Intr’o atmosferă insuflată de un cald patriotism d. ministru Sever Bocu mulţumeşte tuturor pentru importanta contribuţie dată reuşitei consfătuirilor de azi. d-sa declară* „Vă mulţumesc din tot sufletul pentru faptul că aţi luat parte la această adunare căreia nu-i găsesc pereche în tot trecutul neamului nostru”. În continuare remarcă atitudinea integral bănăţenească a frăţiei din vechiul regat stabiliţi în provincia noastră. Aceştia s’au indentificat complect cu nevoile şi simţimintele noastre. Mai departe d. Bocu spune: Nu îmi pot închipui viaţa naţională în Banat fără reprezentanţii faniliei Mocioni, acea dinastie morală a provinciei noastre, în decursul veacurilor. De aceia salută prezenţa d-lui Ionel Mocioui. Ziua aceasta va rămâne in istorie. Dacă ne vom uni totdeauna puterile noastre vom face mereu tot mai mult spre binele neamului. Vă rog din suflet să vă folosiţi de ministerul Banatului creiat pentru înlesnirea realizării dezideratelor dv. La orele 8 jum. p. m. adunarea s’a sfârșit., P. S. ----ooxxxoo----- CURIEBUTEIAR — D. Matei Caragiale, autorul romanului de mare succes «Craii de Curtea Veche» va tipări în toamnă un nou volum de proză. — Horie Voronea va tipări volumul său de poeme «Brăţara nopţilor». CURIERE STRAIN NUMIRE INTERESANTA LA CONSERVATORUL DIN MOSCOVA La adunarea generală a profesorilor conservatorului din Moscova, care a avut loc la 14 iunie a fost ales rector tânărul muzicant și comunist Boleslaw Przybyszewski fiul cunoscutului scriitor polonez. Boleslav s’a instruit în arta muzicală numai teoreticeşte, ocupânduse cu muzica în special în timpul şederii sale la Varşovia. înainte de numirea sa actuală, a lucrat în secţiunea poloneză a Organizaţiei partidului comunist rus. Funcţiunea de rector la şcolile superioare sovietice se deosebeşte de cea a şcolilor din restul Europei, în special prin faptul, că aci ea nu este academică, ci mai curând administrativă. Rectorul este de fapt un comisar politic al şcoalei superioare şi reprezentantul ei faţă de organele administrative. ----ooxxxoo----- în chestia instituiaiii balneologie fii IN JURUL UNUI COMUNICAT AL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII Ministerul sănătăţii a dat eri nn pamunip.nl 1» i,in /»îipa» înnonraa să desmintă afirmaţhuiile noastre privitoare la chestiunea construirei unui mare stabiliment de băi — institut de balneologie, cum îi zice ministerul la Cluj. Comunicatul este cu totul ciudat. Mai întâi acest comunicat afirmă că onorariul d-lui arhitect Popovici va fi numai de 900 mii lei. Noi știm că există un contract care specifică, pe lângă plata sumei de mai sus, un supliment de onorar de circa un milion lei. . Afară de acest lucru, d. arhitect Popovici a şi încasat 25 000 şilingi austriace (adică 625 mii lei) pentru a vizita diferite instalaţiuni asemănătoare în câteva centre din Europa. Comunicatul ne mai spune că d. arhitect Popovici — prietenul d-lui secretar general de la sănătate dr Moldovan — s’a ocupat încă din 1919 cu studierea şi întocmirea planurilor «institutului de balneologie». Cum se face atunci că după 10 ani de studii, d. arhitect Popovici mai are nevoe să viziteze instalaţiile asemănătoare din Europa. Pentru a termina discuţia în jurul acestei penibile chestiuni, afirmăm că ministerul avea datoria să ţină un concurs la care să fi fost chemaţi arhitecţii români. Când n’a procedat aşa, adică legal am putea fi scutiţi de comunicate neserioase. Adânc întristaţii: Lt.-colonel 1- Jugureanu, soţ; Ecaterina, Verona şi Marilena, fiice; inginer Nicolae Davidescu, părinte; Elena şi N. Davidescu cu fiica lor Ana; Mihail şi Aneta Davidescu, cu copiii lor, precum şi familiile G. Tonescu, Tlie Radu, ing. Const. Davidescu, ing. Al. Davidescu, Şovăială, Florian Davidescu, Iulian Davidescu, Titu Davidescu, Costin, Leni dr. Crăiniceanu şi C. Jugureanu au durerea să vă vestească încetarea din vienţă a scumpei lor Ecaterina Lt-Colingerem. (născută Davidescu) în etate de 38 ani Decedată în ziua de 28 Iunie după o foarte lungă și foarte grea suferințăînmormântarea are loc în ziua de 30 Iunie la cimitirul Beli militar.