Cuventul, decembrie 1929 (Anul 5, nr. 1658-1686)
1929-12-01 / nr. 1658
Mâine Duminică 1 Decembrie a. c. ffA R G U apare cu un supliment da 44 padini consacrat relafiurtilor POL0M0-10M4^jE mmaa i n i umilii it piui im TrinmiMi—niiiii ■mm mu ■■ .......im waniiii i n mi Hârtie velină la acest număr colaborează d-nii : AUGUSTE ZALESKI, ministru de externe al Poloniei E. KWIATKOWSKY ministru de comerţ al Poloniei NIEZABYTOWSKY ministru de agricultură al Poloniei V. MADGEARU ministru de finanţe al României Ed. Raszinski j C. Balucescu T. Kobylanski f Marian Szydlowsky Henry Strasburger j Dr, Tadeus Drzaszdzinsky Studii speciale, monografii, Grigore Gafencu Contele Szembek G. Cretzeanu Dr. Ernest Ene Ing. Toma Gâlcă , Bertoni, Dr. A. Smutny etc. complectează numărul ŞEDINŢA MEDICALA ZIUA IV~a. — Depoziţiile medicilor şi a soţului acu -Procurorul general a cerut condamnarea A patra si a procesului crimei din str. Precupeţii Noui a fost cea mai animată. In contrast cu ultimele şedinţe, cea de cr a fost pentru publicul spectator, tin reconfortant, acuzata, a jucat un rol dublu, acela de fetiţă novice, care la patru dimineaţa are în pat cu amantul, discuţii de înaltă spiritualitate, şi de femee în epoca menopausei. Fiindcă şedinţa ele eri a fost doar una medicală, nu s-a vorbit decât despre ovarele şi menstruaţia doamnei. Până şi o femeie-avocat, apărătoare a acuzatei, a întrebat pe un medic, dacă o femeie cu un ovar întreg şi unul operat, e o fiinţă normală... Şedinţa de omi a fost pentru cei veniţi să vadă «senzaţionalul» în proces, elou-ul... Aveau în faţă femeia în intimitate, şi putem examina în voe toată goliciuneaCeea ce a făcut pe mulţi dintre spectatori să se întrebe, — fiindcă tot era o şedinţă medicală — cum iubeşte o femeie în epoca menopauzei, uin tânăr care n'are nici treizeci de ani..„ timpul aceleiaşi conversaţii că a mărturisit că a ucis? B.: Nu e posibilă o astfel de amnezie. D. general DARU A cunoaşte de 20 ani pe acuzată. Nu e stângace. D. av. COSTACHESCU: Crede d. general că o femee poate mânui acest revolver? D. procuror GICA IONESCU: D. general n’a fost niciodată femee! Cereţi expert. D. av. PERIETEANU: Nu are importantă. Eu zic că a tras acuzata cu el. D. dr. ANDREI IOAN ,ştie că s’a făcut acuzatei o injecţie cu morfina şi că i-a încetat mestruaţia. D. comandor BUBOLZER cunoaşte pe acuzată de 20 ani, şi pe d. Stravolca de mai mult. Ştie precis că acuzata nu e stângace. D. MIŞU GHERGHEL? Nu era stângace. D-ra CONSTANŢA LA UDATU, ştie că Urseanu purta revolver negru. APARAREA: Crede martora că va recunoaşte revolverul? D. procuror GICA IONESCU: Garantez eu că poate să-l recunoască! Şedinţa se suspendă. Stravolea. Urseanu era deci gata să se scape de acuzata, dar nu şi aceasta de Urseanu. Urseanu trăia în mizerie cu mama sa într’o odae, în Ştirbei Vodă. Acuzata vizându-şi toată viaţa sdrobită, chinuită de demonul iubirii, căci făcuse multe sacrificii pentru el, a putut ajunge la sinucidere. A venit cu Urseanu dela mama lui, în str. Precupeţii Noui, în mediul meschin al camerei mobilate, unde avea contrastul luxului de la soţ. Urseanu adormise în faţa ei insensibilitatea omului nepăsător faţă de ea. Ce mai lipsea din psichologia acestei femei ca să ajungă la crimă ? Adăugaţi tulburările nervoase, ale acestei femei care a fost bolnavă. Ea şi-a putut desigur pierde raţiunea. MOBILUL CRIMEI Două evenimente au constituit mobilul crimei. Nevoia de a se răzbuna pe Urseanui, pentru care făcuse atâtea sacrificii,şi constatarea contrastului dintre soţul ei şi Urseanu, poate că s’a ivit în sufletul ei speranţa că s’ar putea întoarce la soţul ei. Se adaugă starea sufletească a acestei femei, nevoia de reabilitare faţă de soţ In mintea ei naufragiată, a crezut că uciderea lui Urseanu e garanţia că nu va mai greşi. Intre martorii magistraţi, şi sulgi sunt de ales mărturiile celor dintâi. Faptul că un criminal declară că o amnezic, nu și-l poate scuti fie pedeapse. Cere verdict de condamnare cu circumstanțe atenuante cât mai largi. Acuzata nu merită eroare, — și ar fi inutilă reabilitării ei, căci țara întreagă a judecat acest proces. Verdictul să fie un exemplu pentru cei ce fac ca Urseanu, dar şi ca această femee, care s’a dovedit o femee fără morală, fără inimă şi fără lege. (Acuzata plânge). Şedinţa se suspendă până la orele 9 seara. ŞEDINŢA DE NOAPTE NU S’A ŢINUT Din cauza prea marei mulţimi care venise să asculte aseară desbaterile procesului, şedinţa a fost suspendată, anunţându-se cea viitoare azi la ora 1 d.a. h D. judecător PROSPER CONS- IPANTINESCU a cunoscut de 13 ani pe Urseanu. Nu cunoaşte nimic din relaţiunile lui Urseanu cu vre-o femee. D. dr. PITULESCU arată că d-na Armăşescu suferea de boli interne, care i-au stricat echilibrul sufletesc. Suferea de tulburări emotive, de călduri anxietate, nesiguranţă, impresionabilitate mare. Avea tendinţă spre deprimare, din punct de vedere psihic. Mi-a spus că a avut crize de nervi, cu tulburări de circulaţie ce pot da impresia de leşin. Nu am controlat crizele sale de nervi, care puteau fi epileptiforme. «BETIA EMOTIONATA» I). av. PERIEŢEANU: O stare de decepţie teribilă, putea fi mai agravată la d-na Stravolea, E. — In epoca menstruală, da. Acuzata suferea de insuficienţă ovariană. Se cere însă şi o predispoziţie personală. La unele persoane, turburările sunt mai grave. Surprinsă de o emoţie mare, după diagnoza ce i-a fost pusă, d-na Stravolca putea să-şi piardă orientaţia, să se comporte ca un om beat («beţie emoţională»), să fie aproape inconştientă, şi să nu ştie apoi ce a făcut şi ce s-a petrecut. Alte persoane pot fi împietrite pe loc, alţii cad in catalepsie, sau au halucinaţii. Mulţi au simple tulburări ale conştiinţei şi cad apoi în amnezie. Aeeste cazuri sunt multiple şi variate. Amnezia incidentelor e uneori şi retroactivă. După o injecţie de morfine, poate veni o amnezie întârziată, la deşteptare nu-şi mai aduce aminte ce a fost înainte. D-ra av. LIZETTE GHEORGHIU: In timpul menopauzei, femeile au aceste tulburări mai grave. Doctorul explică această chestiune. Arată de asemeni, că uneori în aceste stări anormale un om poate să nu mai simte durerea fizică, dar să strige totuși ajutor din cauza groazei. Crede, după radiografia rănilor acuzatei, că rana s’a agravat, şi că acuzata a făcut mişcări după ce a fost rănită. D. jurat FROLLO:: Revenirea e bruscă sau treptată. R.: Uneori bruscă, alteori lentă. Dacă a avut loc comoţiunea şi producerea tulburărilor, nu se poate verifica ulterior. D-ra av. GHEORGHIU întreabă dacă o femee cu un ovar operat şi altul care a funcţionat mai intens, nu ar© turburările mai puternice? R.: Sensibilitatea creşte, intensitătea turburată depinde de persoană. O femee impulsivă, rea, în starea aceea anormală, devine şi mai înclinată spre acte de răutate. Dela obsesia simplă, până la faptă, trece multă vreme. Obsesia nu se naşte spontan, obsedatul luptă contra obsesiei lui. N’am observat la d-na Stravolea vre-o tendinţă de răutate sau violenţă. D-na Stravolea nu prezintă psiehologia unei obsedate (de ideea crimei); martorul n’a văzut-o însă în ultimele luni, când a avut dezamăgirile sentimentale, ce au putut să-i înarmeze braţul. D. procuror GIGA IONESCU precizează că înainte de acele dezamăgiri, nici nu se putea ivi vre-o obsesie de crimă. Martorul dă amănunţite şi savante lămuriri, pacienta sa se plângea şi că soţul său se surmenează. 0 CONSULTARE PSIHIATRICA D. av. PERIETEANU: Procesul acesta a fost un izvor de surprize. E contra unei confruntări de savanţi, nu suntem întrun congres. Nu e nevoe de o expertiză medicală. Nu e vorba de o crimă ce ar fi săvârşită de o obsedată. PROCURORUL: De acord cu dv. APARAREA: O femee măritată se îndrăgosteşte de un om mai tânăr ca ea. Femeia e normală, are ovare perfecte. Ea simte o dragoste sinceră, îşi sfărâmă căminul şi constată, că individul nu o iubea, ci se gândea numai la bani! Aci e o chestie de psichiatrie, nu de neologie. Dacă femeea mai suferă şi de insuficienţă ovariană, nu e mai predispusă la crimă? Noi nu punem tema unei crime în stare de demenţă, ci în stare normală, cazuri rezolvate de juraţi în trecut. Nu e deci nevoe de un congres medical. D. av. VALJAN e de asemeni contra consultării psichiatrilor. Un astfel de examen putea să se facă în trecut: parchetul a avut însă în această chestiune o amnezie retrogradă, din cauza obsesiei condamnării, ce-l stăpânește. V’ar surprinde dacă v’ași spune că d. Obreja e un simplu practician. E inutil să se pună chestiuni principiale. D. Pituîescu cunoaște cazul concret, a fost medicul d-nei Stravolea. D. procuror GIGA IONESCU arată că d. Pituîescu trebuia să vorbească de acest caz concret, nu de ce a citit în autorii străini. Apărarea e de vină, prin modul cum a pus întrebările. Nu mă îndoesc de erudiţia d-lui dr. Pitulescu. Dar şi d-lul Minovici sau Obreja sunt erudiţi. Juraţii nu au fost lămuriţi de cursul de psichiatrie al d-lui Pitulescu. E necesară confruntarea psichiatrilor. D. av. PERIETEANU: Unii dintre noi naufragiază în acest proces. D. procuror GICA IONESCU: Sunt gata să vă dau ajutor. D. PERIETEANU arată că depoziţia unui specialist nu trebue să însemne o expertiză. Admir pe savantul Mina Minovici, dar... D. av. VALJAN: A lucrat pe morţi toată viaţa! D. PERIETEANU: Problema este următoarea: ceea ce eu ași fi fost în stare să fac cu organele întregi, acuzata a putut face cu atât mai mult, cu cât e bolnavă. Se respinge cererea de confruntare. D. jurat FROLLO: Noi am fi vrut să știm dacă se poate constata ulterior că amnezia era sau nu simulată. A mai pierdut după crimă, acuzata, memoria? D. dr. PITULESCU spune că nu poate şti aceasta. Emoţiile ulterioare ar fi trebuit să-i agraveze starea. — Nu s’a mai produs în timpul instrucţiei o nouă amnezie? Amnezia poate fi agravată. Procurorul întreabă dacă producerea o singură dată a unei amnezii, nu e un indiciu că e simulată ? MARTORUL: Nu. D. jurat FEOLLO. D. Perieteaua a pus într’un anumit fel chestiunea. Sub formă de probabilitate, se poate să fie simulată? E un caz grav, de conştiinţă pentru noi; nici un martor doctor nu ne-a lămurit până acum. Martorul arată mijloacele de verificare a unei amnezii. Echilibrul unui om normal nu e stabil, oricine poate deveni violent. Chiar un om normal şi voinic amnezic, sub jocul unei emoţii. D. FEOLLO întreabă dacă e posibil ca acuzata să-şi aducă aminte că a spus judecătorului că a dat bani lui Urseanu, dar să uite, din Depoziţia soţului actualei La redeschidere, când intră d. av. Stravolca unii din public se urcă în picioare, pe bănci. Liniştea se restabileşte cu greu. D. av. STRAVOLCA, soţul acuzatei, mulţumeştepreşedintelui că i-a îngăduit să vorbească. Întreg procesul mă doare, nu numai declaraţia ce voi face. PREŞED.: Treceţi la fapte. D. STRA VOLCA arată împrejurările în care a cunoscut pe Urseanu. Acesta 2 luni a stăruit să-l primească. Eu l-am învăţat profesiunea de avocaat, l-am arătat o mare dragoste, l-am dat posibilitatea să câştige larg, mânca la mine, li dam procesele mele, arătându-i cum să le conducă. L-am băgat în 2 consilii de administraţie. Am simţit o mare dutui Urseanu, când i-am surprins o conversaţie la telefon, în care spunea soţiei mele să nu plece din casă, fiindcă «monstrul» şi «banditul», — adică eu, — nu-i voi da bani. D-na Pavlov mi-a vorbit altfel decât aci. L-am bătut rău. Dacă nu intervenea lumea, se întâmpla o nenorocire. Regretă că s-au adus numai acuzaţii soţiei sale. Ea reprezintă toate idealurile mele. Cele 2 milioane erau un drept al soţiei mele. Urseanu insinua că eu «sunt şmecher» şi că nu-i voi da baniii. Afirmă, repetând că soția sa nu e stângace. Acuzata nu s’a atins niciodată de vre-o,armă. N’a lovit reve, din cauza nerecunosH-n fel aceste nimeni; er at* 'bnntt' cni servitorii. D. procuror general GICA 10- ENESCU, în rechizitoriu aminteşte faptele, — găsirea cadavrului lui Urseanu lângă trupul rănit al acuzatei. Crimă sau sinucidere? Cine a ucis? cine a vrut să se sinucidă? A reconstituit cu scrupulozitate faptele şi, după im sever examen al conştiinţei, susţine că Urseanu a fost omorât şi că el nu s’a putut sinucide. După ce l-a ucis, acuzata a încercat să se sinucidă. Arată motivele psihologice care împiedecau pe Urseanu de la sinucidere. In dimineaţa de 22 Martie, d-na Culoglu, la care acuzata luase o cameră cu chirie pentru a sta câtevaclipe cu Urseanu, a fost găsit ucisavocatul Urseanu. Cadavrul fu examinat sumar de medicul care a intrat mai întâi în casă. Arată cum s-a reconstituit drama de către autorităţi. Din primele cercetări ale judecătorului de instrucţie şi ale profesorului Minovici şi procurorului, nu pot fi puse la îndoială. S’a constatat astfel aşezarea perfectă a cadavrului, cu plapoma trasă până la gât. Glonţul a intrat prin partea stângă a capului şi a eşit prin dreapta; aceasta se constată în mod neîndoios. In orificiu din dreapta, marginile rănii erau răsfrânte înăuntru. Arsurile şi firele de păr din rană stabilesc tot atât de clar că s’a tras în stânga, cu ţeava aproape de cap. S’a găsit sânge închegat scurs din rana lui Urseanu aproape de orificiul de ișire, se afla un glonţ. Din primul moment acuzata a refuzat să spună ce s’a întâmplat. Nu a spus nici d-rului Kitzis, aici internului, lămuriri, spunând numai că va da mai târziu lămuriri. Procurorul deduce de aci că acuzata avea ceva de ascuns. Era, în embrion, sistemul de apărare de mai târziu, intentiunea de a nu vorbi. Starea de inconştientă este decio poveste. Amnezia, variabilă, este simulată. Mai departe, procurorul arată că poziţia lui Urseanu cu căciula în cap, în pat, dovedeşte că a fost ucis. Revolverul de pe masă, glonţul găsit lângă cap, arată că Urseanu după ce a primit glonţul, nu a mai umblat prin cameră, ca să pue revolverul pe masă. Un om cu intenţia de a se sinucide, nu-şi pune căciula pe cap, nu are grije să se învelească să nu-i cadă revolverul pe jos. Dacă a tras cu dreapta în acuzată, nu se poate reconstitui cum a produs rana, femeia stând în pat lângă el. Normal ar fi fost ca el să fi tras în tâmpla lui dreaptă, nu în stânga. Dacă ar fi tras Urseanu, ar fi trebuit după ce a primit glonţul, să fi trecut revolverul din mâna stângă în cea dreaptă, pentru a-l pune pe masă. O atare mişcare, nu ar mai fi putut face. Apoi, ar însemna ca şi-a mai tras şi plapoma peste el! E o imposibilitate ştiinţifică. iicchizitoriul procuroruluî general ‘0& •! Stânga sau Dreapta Urseana a fost ucis. Să admitem că acuzata a tras. Ea nu a putut trage decât cu stânga. Totuşi, martorii spun aci că acuzata nu e stângace, după ce au declarat la instrucţie că este. Lenuţa Bădulescu a spus că acuzata mânea şi cu stânga, cu care tăia cu foarfecele. Martora a şi întrebat-o dacă nu e stângace. Şi acuzata i-a afirmat că, da. In şedinţa ( ieri, când Lenuţa era gata să mărturisească, acuzata şi-a părăsit pentru prima oară seninătatea şi a strigat: — «Lenuţo, poate am glumit, când am spus că sunt stângace!» Trebue o dispoziţie specială, ca cineva să se servească de stânga, neputându-se servi de dreapta. Fără a fi stângace în înţelesul obicinuit, acuzata se putea servi şi de stânga. Ii era indiferent cu ce mână trage. A tras cu stânga în Urseanu şi în ea. CINE A FOST URSEANU Tot ce ştim despre Urseanu, ne arată că el nu putea ajunge la sinucidere. Insăşi apărarea îl înfăţişează ca un om gata la compromisuri, inteligent şi viciu, ştiind să câştige încrederea, să întindă o cursă persoanelor naive. Chiar acuzata la corespondenţa sa, îl mustra în acest sens pe Urseanu, că nu face politică. El era gata la orice compromis, oricât de ruşinos; fu nerecunoscător, cinic. Sinuciderea nu este pentru asemenea oameni. Mai degrabă îi văd făcând o crimă, decât suprimându-şi viaţa. La cei mai răi oameni, se găseşte ceva bun: trăia pentru mama lui şi avea hotărârea să nu o părăsească niciodată. Aceasta sporea simpatia femeilor pentru el, şi el la toate spunea aceasta. In dimineaţa dramei, acuzata fusese la mama lui Urseanu, la avocat. Ea a controlat la d-na Pavlov dacă o iubeşte. Urseanu i-a mărturisit că nu o iubeşte fără banii d-lui ursa ZURICH 3050.OJ I LONDRA 8122# PARIS 1515 Piaţa de devize susţinută. Paris ROO Belgia 2344 Elveţia 3253 Londra 81750 Italia 87714 New-York 10715 Praga 49714 Viena 2357 Berlin 4011 Piaţa continuă a fi slabă în toate compartimentele. Rentele ferme. Banca Naţională opt. S025.8000.7975 8600 00 X CO—— Crima pasională din str. Nouă PENTRUCA L’A PARASIT, UN FUNCŢIONAR ÎMPUŞCA LOGODNICA Aseară la orele 11. La str. Nouă, a fost înregistrată o crimă pasională. Funcţionarul comercial Finkelstein Fişei, în vârstă de 25 ani, domiciliat în str. Popa Farcaş întâlnind, în strada Nouă pe Sara Herşcovici, domiciliată în str. Nouă 20, a descărcat asupra ei două gloanţe de revolver, rănind-o grav în partea stângă a pieptului. Victima a fost transportată la spitalul Colţea. Criminalul s-a predat autorităţilor. Interogat, el a declarat că, era logodit de mai multă vreme cu Sara Herşcovici. Acum două săptămâni ea l’a anunţat că se desparte de el. Fiindcă o iubea, n’a putut suporta despărţirea şi a vrut s’o suprime. La locul crimei au sosit d-nii jude-instructor 1. Stănescu şi reprezentanţi ai parchetului cari au început cercetările -poxxsoo- In cele mal multe onzuri celor ce tuferi de Reumatism, Sciatica, Guta, orice nils« c«r* I« produc* o tortură separat*. Acidul Urto’eire c’a fonfi at tu CÎlTtifi~tn diferite părți vital* ate organismului, cauzează du* reri de crucificat URODONAL c«tof eufsrlnxi u$arnäxä esc#®' caeldut urle, s*aslat «feplinâ sănătate și axul compjfet al membraloi* lor. ---------------------------------------------------------------........... .......... STABXLSMENTSIIB CHATB&iUlf* PARIS Inforn?aţiui?i Ministerul instrucţiunii face cunoscut numeroşilor solicitanţi care cer să li se recomande sau să se impună operile lor literare spre a fi cumpărate pentru bibliotecile şcolare, că refuză să facă acest lucru. Autorii se vor adresa direct profesorilor de specialitate şi direcţiunilor şcoalelor recomandându -i operile lor. Astăzi va avea loc solemnitatea deschiderii salonului de pictură şi sculptură al Ateneului rromân. Solemnitatea se va face la orele 11 a. m. în subsolul Ateneului unde este aranjat salonul, sub preşidenţia d-lui prof. dr. O. Angelescu, fost ministru al instrucţiunii. «Palatul cultural» din T. Severin, va sărbători Duminică 1 Decembrie, pe d. prof. N. Iorga care a împlinit 10 ani de profesorat. ,, La această sărbătoare ministerul Instrucţiunii va fi reprezentat prin d. prof. Al. Borza, secretar general. Comisia examenului de capacitate în specialitatea «gospodărie» la şcoalele secundare şi profesionale de fete se compune din: d-na M. Dobrescu, preşedintă, d-nele M. Stănescu şi Lucia Costin, membre. Ministerul instrucţiunii a hotărât ca profesorii candidaţi la examenele de capacitate, care în prezent urmează seminariile pedagogice, să poată prezenta certificatele de absolvire a seminariilor cu 15 zile înainte de data fixată pentru începerea examenului Ministerul instrucţiunii a pus în vedere tuturor şcoalelor de meserii din ţară să confecţioneze şi să păstreze diferite obiecte de artă lucrate la aceste şcoale pentru a putea fi oricând expuse. D. Nicola© Roşu, fost preşedinte al soc. Studenţilor medicinişti, şi-a susţinut teza de doctor în medicină cu «Magna cum amine». Duminecă 15 Decembrie a. c. ora 10 de dimineaţă va avea loc, adunarea generală ordinară a societăţii pentru «învăţătura Poporului Român», în localul şcoalelor societăţii pentru învăţătura Poporului Român din str. Sf-ta Ecaterina 2. La ordinea zilei: discutarea şi aprobarea bugetului societăţii pe anul 1930. Mâine, Duminică, orele 9 seara, d. N. N. Săveanu va conferenţia la Ateneul Român despre «Trei generaţiuni». Societatea studenţilor în ştiinţa Naturale ţine adunare generală mâine, Duminecă, ora 9 iuni. a. m. în amfiteatrul de Mineralogie. La ordinea de zi: Raportul comisiei de verificare. Duminică, ora 9 dini., organizaţiile Tineretului naţional-ţărănist din culoarea de Verde, vor ţine o nouă întrunire la sediul casei de stat a partidului naţional-ţărănesc din calea Griviţei 109 A. Cu această ocazie d. Ion Icobu va continua ciclul de conferinţe pentru popularizarea ştiinţelor, tratând deapro: «Evoluţia proprietăţii şi Cooperaţie». «Liga împotriva camerei» va fi«« Duminică 8 Decembrie col., orele 10 dim., o întrunire publică în sala «Dacia». Vor vorbi d-nii Emanuel Antonescu, profesor universitar, dr. N. Lupu, fost ministru, Gh. Cristescu,fost deputat, etc. Asociaţia Română pentru Proptiganada Aviaţiei, anunţă solemnitatea deschiderei cinematografului «Cinema Cultural şi Educativ A. E. P. A.» de la Ateneul Român, care va avea loc în ziua de Duminecă 1 Decembrie a. c., orele 11 a. m. D. Nicolae Roşu, fost preşedinte al Soc. studenţilor medicinişti, şi-a susţinut teza de doctor în medicină, primul promovândul, cu «Magne cum laudae». S’a pus în vânzare la toate, librăriile din ţară, marele succes, superbul roman al lui ERNST GLAESER Minmt LiSibism* 19021 apărut în Editura «EMINESCU* Bucureşti, I, Str. Parlamentului 2. Toţi acei cari au citit epocalul roman PE FRONTUL DE VEST NIMIC NOU, vor citi cu mult interes CONTIGENT '924, care se ocupă magistral cu suferințe!?' acelora cari au rămas acasă.