Cuventul, noiembrie 1930 (Anul 6, nr. 1987-2016)
1930-11-01 / nr. 1987
o mandă înfiinţarea seminariilor din veniturile mănăstirilor. Imaginează o societate care să soluţioneze problemele economice acute. D. prof. P. V. Haneş, dă citire unui extras asupra patriotului boer din «L’esprit moderne français en Roumanie» a lui Pompiliu Eliade. Constantin Golescu a exercitat în vremea lui cea mai puternică influenţă. El a ridicat cel dintâi glasul pentru clasa ţărani mei, arătând mizeria în care zace. Tot sec. al 19 este cuprins în cartea lui editată în 1026 la Buda «însemnările călătoriei mele». A fost unul dintre marii organizatori ai vieţei moderne şi unul dintre cei mai convinşi apostoli ai culturii. Eri, la ora 5 p. m. soc. «Prietenii ! Se ocupa de începuturile ziariştiistoriei literare» au comemorat in ce. Critică clerul timpului şi recoşedinţă festivă, în biblioteca MihaiViteazul, pe patriotul scriitor şi bărbat de stat Constantin (Dinicu) Golescu. Au participat la şedinţa festivă d-nii prof. P. V. Haneş, M. Stăncescu, D. Gavrilă, Murăraşu, V. Grecu, H. Rădulescu, R. Caracaş, d-ra E Pancu, d-nele Eliad Românul, Galia Tudor etc. înainte de deschiderea şedinţei, 3. prof. P. V. Haneş, oferă societăţii, copii după acte relative la Alecu Russo, găsite în arhiva statului din Iaşi, extrase din ziare franceze privitoare la Fr. Mistral. Prezintă societăţii câteva comunicări personale: Despre premierea lui V. Alecsandri la Montpellier, Românii la Karlsbad (1796—1835), Muzeul Victor Hugo la Paris. Dr. Stăncescu vorbeşte despre Constantin Golescu. Constantin (Dinicu) Golescu născut la 1777, răposat la 1830 este primul om politic democrat al ţării. A trăit în epoca cea mai sbuciumată. Când ideile de reformă căutau să schimbe faţa statelor şi când regii «sfintei alianţe» se străcuiau zădarnic să înfrunte furtuna care ameninţa. Boierul călătorit prin ţări streine, pribegit prin multe ţări şi-a dat seama că numai cultura, presa şi biserica poate consolida un stat De aceea autorul «Călătoriei mele» întorcându-se din pribegia de peste munţi, deschide şcoala veche de la Goleşti, înfiinţează o şcoală de fete la Belvedere. Dar preocupat de starea economică precară a ţarei, studiază condiţiile noastre de producţie, inzistând asupra agriculturei, şi de organizarea muncei. Critică Comerţul nostru care scoate din ţară mărfuri brute cu preţuri mici şi aduce mărfuri fabricate LONDRA 8.18 ZURICH 306 PARIS 15.15 Piaţa de devize fără schimbare. Paris 6-6% Belgia 23.48 Elveţia 32.72 Londra 8.17% Italia 8-82% New-York 168.35 Praga 5.60 Viena 27.77 BURSA DE ACŢIUNI Piaţa slabă în toate compartimentele. B-Ca Naţională opt. 5675 B-ca Românească 610.20 B-ca Minelor 80 Soc. Steaua Rom. 400 Soc. Astra Rom. 640 Soc. IRL.P. opt. 115.20 Soc. Reşiţa 300 MOBILE , în calitate superioară executarea modernă şi preţuri convenabile puteţi procura la 2 mai .1. TARGU-MUREŞ Sucursalei BRAŞOV, SIBIU Persoanelor de încredere condiţiuni de plată favorabile. Mare asortiment în piane şi pianine.1 Bai LĂZII sunt raportagrile fotografice apărute la ultimul număr din OGLINDA LUMII mare revista ilustrata de actualitate tipărită in culori (24 PAGINI 8 LEI) Din bogatul sumar ! Marii serbări universitare din Cluj 100 de ani de la naşterea lui Carol Davila Cancanuri cinematografice. — Aveţi sex appeal. — Botezul avionetelor In aerogara Brtneasa.— Greve şi demonstraţii. — Femeile urâte au dreptul MS să iubească ? ! Toata lumea trebue să citească acest număr ^EXCEPTIONAL PEPINIERELE STIRBEY BUFTE* reorganizate și conduse de Pepinierele Ambrosi-Fischer și Co„ trimit gratuit catalogul general de viţe altoite, portaltoi, pomi roditori, arbori de ornament, trandafiri etc. Bukarester Tageblatt Singurul cotidian în limba germană din Bucureşti, Vechiul Regat şi Basarabia. Foarte răspândit. Redacţia şi Administraţia strada Sărindar 14. Telefon 374/23. Buletin Meteorologic Timpul probabil la 30 Oct. 1930. In: Ardeal, Banat şi Bucovina. Presiunea în uşoară scădere cu 1-3 mm. Cerul mai mult acoperit, ploi uşoare, vânt slab de la Vest. Temperatura în uşoară creştere. In celelalte regiuni, presiunea în uşoară creştere. Cerul variabil mai mult senin. Vânt slab din sectorul Vestic. Temperatura aceeaşi. Noaptea rece cu îngheț slab aproape general. LEUL I. M. ctica sovietică de vân Astfel, la 27 Septembrie, die Dentrare a gramelor Sovietele au început din luna August să arunce pe piaţă la ordin. Cantităţi mari de grâu. Tactica rusească constă în a ascunde destinaţia vaselor încărcate şi a sosi pe neaşteptate când într’un port, când intr’altul, provocând o ruptură de echilibru a preţurilor prin surpriza sosirii, prin cantităţile din ce în ce mai importante şi prin preţurile din ce în ce ma scăzute la care oferă marfă de calitate superioară. serie Tageszeitung, arată că în porturile yugoslave adriatice au intrat încărcături mari de grâne, care sunt oferite cu mult sub oferta americană şi yugoslavă. Mari yugoslave şi negustori de cereale au cumpărat mai multe partizi de grâu rusesc. Ruşii oferă ovăz cu 20% mai jos decât cota sârbească. In centrul comerţului de grâu yugoslav s’au luat deja din partea celor interesaţi, măsuri contra importului de cereale ruseşti. Deasemeni, au atacat piaţa americană, aruncând o ofertă masivă la Bursa de mărfuri din Chicago. Consiliul Bursei a luat de atunci energice măsuri spre a împiedica manoperile sovietice de a produce «baissa» preţurilor grânelor americane. Ruşii au transacţionat vânzări de 5 milioane busheli, (136.000 tone) la Chicago, cu intenţia de a cumpăra la Chicago iarăşi aceste posturi, când cantităţi corespunzătoare de grâu eii Europa s’ar fi vândut (Marktbericht Hansa Blum din 22 Septembrie 1930). Cauzele şi motivele campaniei actuale de export de grâne a sovietelor Presa mai ales, a fost preocupată în diversele ţări, de motivele acestei campanii de export. Enumărăm aci cauzele probabile puse înainte: a) Scopul revoluţionar. Sovietele, prin dumpingul susţinut pe care îl efectuează, intenţionează să zăpăcească economia mondială, spre a pregăti terenul unei revoluţii generale. Această părere însă nu este împărtăşită decât de puţini, celelalte păreri preocupându-se mai cu seamă să găsească motive economice. b) Nevoile de devize. Organizarea monopolului exportului rusesc prevede anumite derogări de la principiul strict al balanţei comerciale, în momentul în care este lipsă de devize, în ţară. Or, în acest moment Sovietele duc o mare lipsă de devize, ceea ce le face să intensifice exportul cu orice preţ. c) Balanţa exportului. Anul acesta, în primele 7 luni ale anului economic 1929—1930, balanţa comercială a Rusiei notează un pasiv de 24 milioane de ruble, în timp ce aceiaș perioadă de timp a anului 1928—1929 a avut un activ de 40 milioane ruble. Deasemeni, în timpul primelor 7 luni exportul total al Uniunei Sovietelor ar fi trebuit să se ridice la 700 milioane de ruble, după plan, însă nu au fost exportate decât mărfuri în valoare de 550 milioane ruble. Deci exportul a rămas în urmă cu 150 milioane ruble (75 milioane de dolari) înapoia prevederilor. Aceasta explică eforturile Rusiei în această campanie. (Neue Freie Presse din 16 Octombrie). d) Pe de altă parte acestea s’ar adăuga la o manevră provenită din cauze strict interioare. Deoarece sistemul de transport este foarte prost pe uscat în Rusia și deoarece căile navigabile vor fi în curând supuse îngheţului, e mai practic pentru Rusia să exporte pe apă, prin sud, cerealele disponibile în sudul Rusiei, pentru a importa tot pe apă, prin porturile din nord, grânele necesare ţinuturilor nordice, şi aceasta la un preţ chiar mai scăzut, provocat de manevrele ruseşti pe debuşeele externe^ (Pester Lloyd, 25 Septembrie). o) Nevoile pentru executarea planului de 5 ani. Organizarea şi efectuarea planului de 5 ani cer o procurare intensă de maşini şi materii prime din străinătate. Din America, Sovietele au importat o cantitate imensă de maşini agricole. Rusia contează drept cel mai mare importator de maşini din anul acesta din Statele Unite. f) Inexperienţa organizaţiilor de export ale Rusiei. Această situaţie se mai datoreşte, după unii şi lipsei de experienţă a organizaţiilor de export ruseşti, care au dreptul să negocieze în străinătate. g) In sfârşit, din sursă italiană, chestiunea campaniei ruseşti este privită ca o încercare din parteaRusiei derşi, recâştiga vechile debuşee de export dinainte de război. Ar fi deci o manevră pur şi simplu comercială. Incheeri Concluziunile noastre trebue să aibe în vedere că toată chestiunea campaniei ruseşti nu este întemeiată pe date obiective provenite din realitatea recoltei, ci pe acţiunea politică-comercială a Sovietelor. In adevăr, planul de 5 ani nu s’a realizat cecât în parte şi e cu mult înapoia prevederilor făcute. Planul cumpărăturilor în vederea campaniei de export, iarășt nu este realizat lună de lună, decât în mică măsură. In Iulie planul lunar de cumpărări interioare pentru export a fost realizat numai cu 43 la sută, iar în August numai 72,3 la sută. In Septembrie nu s’a produs nici o ameliorare a acestei situaţii. Pe de altă parte, chiar în ipoteza cea mai fericită pentru Rusia, când ar vinde cele 1 jum. milion de tone grâu în afară, tot nu ar însemna aceasta decât un procent de 7 jum la sută din întregul export mondial. La fel în ce priveşte orzul. (Marktbericht 24 Sept. şi 16 Oct) Diversele state au luat împotriva acestei campanii, diferite măsuri. Astfel Franţa a luat măsuri contra dumpingului rusesc, instituind controlul anumitor mărfuri ruseşti la importul în Franţa. Supravegherea a devenit necesară mai ales că balanţa comercială a Franţei e din ce în ce mai nefavorabilă. In primă jumătate a anului 1930 au fost importate în Franţa mărfuri ruseşti de 411 milioane franci, în timp ce exportul Franţei către Rusia e numai de 119,6 milioane franci. Astfel Ruşii au căpătat devize franceze cu care au transacţionat cumpărături pe alte pieţe străine. Sovietele nu au ce măsuri să ia contra acestui control, deoarece prin monopolul comerţului exterior ei deţin deja un aspru control. Decretul din 4 octombrie împuterniceşte guvernul francez fie să ia măsuri de control şi contingentare, fie să-l prohibească în întregime. Belgia de asemeni studiază măsurile ce trebuesc luate în privinţa dumpingului rusesc. (Marktbericht 10 Octombrie), spre a vedea dacă trebue să ia măsuri faţă de tot importul din Rusia sau numai de anumite mărfuri. In Finlanda, Uniunile agricole au cerut guvernului să ia măsuri contra dumpingului rusesc care primejdeşte agricultura finlandeză mai ales în ce priveşte secara. Uniunea anunţă că va boicota orice firmă comercială care va mai importa cereale ruseşti. In Anglia, conferinţa imperiului a numit o comisiune ca să cerceteze măsurile ce trebue luate contra concurenţei pe care o face Rusia Dominicanelor engleze. (Marktbericht 13 Octombrie) Statele Unite vor lua măsuri în apropiata sesiune a Congresului Uniunii, pentru prohibirea importului de cărbuni, lemne, gelatină, grâu din Rusia. Deasemeni în privinţa opririi transacţiunilor cerealelor ruseşti la bursele americane. (Markt bericht 25 Sept.). Italia însă, este mai rezervată găsind că nu avem de a face cu un dumping rusesc, ci cu operaţiuni strict comerciale, care, dealtminteri, având în vedere importanţa minimă a posibilităţilor ruseşti de export, nu sunt de natură a perturba piaţa mondială. Paul Sterian tombrie orzrusesc Orz Dunărean gr. hl. Fl. h. gr.hl. fl. h. 102» 4,25» » 4,15 » 4,40 4,30 11» 4,25» 4,30 4,40» » 4,45 12» — » » 4,15 » — » » 4,20 14» 4,15» » 4,10 » 4,20 4,20 15 4,25» » 4,10 4,30» 4,20 16» 4,25» 4,15 » 4,40 4,25 17» — » 4,15 » — » 4,25 18 4,25 4,15 » 4,40» » 4,25 20» 4,25X — » 4,35 XI 4,20 » XH 430 211 X 4,20» X 4,05 XI 4,30» XI 4,15» XII— CUVÂNTUL Şcolile şi liceele desfiinţate Dispoziţiile ministerului instrucţiunii D. Costăchescu, ministrul instrucţiunii, a semnat cri o decizie prin care se fac, pe data de 1 Noembrie, însemnate desfiinţări şi transformări de şcoli secundare. Aceste măsuri se bazează pe «necesitatea reducerii bugetului învăţământului», pe faptul că «unele şcoale nu dau roadele aşteptate din cauza instalaţiunii sau a încadrării insuficiente», pe «trebuinţa de a întări acest învăţământ prin concentrarea lui» şi pe «necesitatea de a regula debitul şcoalelor normale după putinţa Statului de a creia posturi de învăţători». Ce şcoale se desfiinţează sau se transformă şcoalele mai jos notate, cărora li se desfiinţase, prin Decizia No. 99.505 din 26 Iulie 1930, una sau două clase, pe ziua de 1 Septembrie 1930, se desfiinţează complet, sau se transformă, pe ziua de 1 Noembrie 1930, după cum se arată pentru fiecare în parte Directoratul Bucureşti Liceul de băeţi din Alexandria «Al.Ghica», tip C, se transformă în gimnaziu tip A. Liceul de fete din Alexandria, tip C, se transformă în gimnaziu tip A. Liceul de băeţi «C. Alimănişteanu» din Olteniţa, tip C„ se transformă în gimnaziu tip A. Şcoala normală de băeţi din Brăila, se desfiinţează complect. Şcoala normală de băeţi din Călăraşi se desfiinţează complet. Şcoala normală de băeţi din Constanţa se desfiinţează complet. Şcoala normală de băeţi din Grădiştea se desfiinţează complet. Şcoala normală de fete din Galaţi se desfiinţează complect. Şcoala normală de fete din Piteşti se desfiinţează complet. Directoratul Cernăuţi Liceul real No. 2 de băeţi din Cernăuţi, se desfiinţează complet. Liceul de băeţi din Vatra-Dornei se contopeşte cu liceul «Dragoş-Vodă» din Câmpulungul Moldovenesc. Liceul de fete «Principesa Elena» din Fălticeni tip C., se transformă în gimnaziu tip A. Şcoala normală de băeţi din Fălticeni se desfiinţează complet. Directoratul Chişinău Liceul de băeţi «Ioan Voevod» din Cahul, tip C, se transformă în gimnaziu tip A. Liceul de băeţi din Rezina se desfiinţează complet. Liceul de fete «Domniţa Ileana» din Bălţi, tip C, se transformă în gimnaziu tip A. Liceul de fete din Cahul, tip C, se transformă în gimnaziu tip A. Liceul de fete «Eparhial» din Chişinău, tip B, se desfiinţează cursul superior al seriei b spre a rămâne liceu de tip D, având anexate clasele IV-a,până la VII de şcoală normală. Şcoala normală de băeţi din Ismail se desfiinţează complet. Şcoala normală de băeţi din Orheiu se desfiinţează complet. Şcoala normală de băeţi din Tighina se desfiinţează complet. Directoratul Cluj Liceul de băeţi din Zălău, tip O., se transformă în gimnaziu tip A. Liceul de fete din Dej, tip C, se transformă în gimnaziu tip A. Liceul de fete din Deja, tip C, se transformă în gimnaziu tip A. Liceul de fete din Sighişoara, tip C., se transformă în gimnaziu tip A. Şcoala normală de băeţi din Satu- Mare şi Şcoala normală de băeţi din Zălău, se contopesc într’o singură şcoală normală ce va funcţiona la Careii-Mari. Directoratul Craiova Liceul de băeţi «Independenţa» din Calafa, tip C. se transformă în gimnaziu tip. A. Şcoala normală de băeţi din Caracal se desfiinţează complet. Şcoala normală de băeţi din T. Severin, se desfiinţează complet. Şcoala Normală de fete din R. Vâlcii se desfiinţează complet. Directoratul Iaşi Gimnaziul de fete din Tg.-Neamţ se desfiinţează complet. Şcoala normală de băeţi din Bădeni- Iaşi se desfiinţează complet. Şcoala normală de băeţi din Huşi se desfiinţează complet. Şcoala normală de băeţi din Tecuci, se desfiinţează complet. Şcoala normală de fete din Botoşani, se desfiinţează complet. Directoratul Timişoara Liceul de fete «Iulia Haşdeu» din Lugoj, tip. C, se transformă în gimnaziu tip A. Gimnaziul de fete din Lipova se desfiinţează complet. Care va fi situaţia personalului administrativ şcolar Personalul administrativ şi de serviciu al şcoalelor ce se desfiinţeaza complet, rămân în disponibilitate pe ziua de 1 Noembrie; acela al liceelor ce se transformă în gimnazii, se reduce la numărul prevăzut pentru acest din urmă tip de şcoală (secretar, supraveghetor de ordine, 2 servitori), restul rămân în disponibilitate. Corpul didactic de la şcoalele desfiinţate Personalul didactic al şcoalelor enumărate mai sus, va fi trecut în una din următoarele categorii: Toţi profesorii suplinitori rămân în disponibilitate pe ziua de 1 Noembrie. Profesorii titulari vor fi încadraţi, după cum urmează: Cei de la liceele tip C., cari au fost transformate în gimnazii de tip A„ vor fi reîncadraţi la catedrale acestui tip de şcoală. Cei de la şcoalele desfiinţate complet vor fi reîncadraţi la catedre de aceleaşi specialităţi, sau de specialităţi similare din oraşul în care au avut catedra. Cei ce nu pot intra în categoriile a. şi b., vor fi chemaţi în ziua de 4 Noembrie, spre a-şi alege o catedră din specialităţi similare în alte localităţi. La alegerea catedrelor pentru reîncadrare, se va da precădere profesorilor, după vechime şi după greutăţile familiare care-i leagă de vechea localitate în care au avut catedra sau de cea nouă în care cer catedră. Suplinitorii cari ocupau catedrele alese de titulari pentru reîncadrare, rămân în disponibili tate. 1,îl Ce fac elevii de la şcoalele desfiinţate Elevii interni ai şcoalelor normale desfiinţate, vor fi trecuţi la alte şcoale normale, după posibilităţile oferite de local, în ce priveşte dormitoarele şi clasele elevii păstrăndu-şi situaţia de bursier sau de solvent. Elevii externi ai liceelor şi gimnaziilor desfiinţate se pot înscrie la alte şcoli similare din localităţi vecine, ei se pot înscrie şi cai pregătiţi în particular la şcoalele de acelaş fel din localitate, indiferent dacă şcoala e pentru băeţi ori pentru fete. Pentru înscrierile acestor elevi, se acordă, in principiu, toleranţă în privinţa numărului limită pe clasă prevăzut de regulament, urmând a se stabili pentru fiecare caz în parte după cuprinsul claselor şi posibilităţile pedagogice. Cererile de funcţionare a claselor desfiinţate ca extrabugetare vor fi soluţionate fiecare în parte de către Minister. Lichidarea averilor şcolare Inventarierea şi lichidarea avutului fiecărei şcoale, se va face la faţa locului de un delegat contabil al Ministerului sau al Directoratului respectiv, după dispoziţiile date de administraţia Casei Şcoalelor împreună cu Direcţia învăţământului Secundar. Se vor întocmi şi transmite, de urgenţă, tuturor şcoalelor interesate, dispoziţii de detaliu referitoare la personalul administrativ şi didactic, elevi şi inventar. Lucrările referitoare la mutarea profesorilor şi a elevilor se vor îndeplini în cursul săptămânii de la 1 la 8 Noembrie. De la Liga Culturală Mâine, Sâmbătă, între orele 6—9 seara, «Liga Culturală» Secţiunea Bucureşti, continuă lecţiile de jocuri româneşti în Palatul Ligii Culturale, Bulevardul Schitu Măgureanu 1, unde vor continua regulat în fiecare Sâmbătă şi la aceleaşi ore-Membrii «Ligii Culturale» sau orice doritor să învet© adevăratele jocuri româneşti, sunt rugaţi a lua parte în număr cât mai mare. -----00=0X0= (Continuarea articolului din pagina I-a) d. George Brătianu care se ştie că ia parte la şedinţele parlamentului. Partidul poporului Ca în toate chestiunile cari s’au pus până aci în prezent şi în aceasta partidul poporului prezintă perfect unitar. D-nii mareşal Averescu şi Octavian Goga sunt împotriva reintrării în Parlament atât cât rămâne în vigoare legea descentralizării administrative. Totuşi înainne de 15 Noembrie vor discuta această chestune în comitetul de direcţie al Partidului şi-l va lăsa să decidă ce va crede cu cale. Un punct de întrebare în fapt însă este precis: dacă liberalii vor hotărî să intre în parlament atunci şi partidul poporului intră în mod automat. Acelaş lucru se va întâmpla şi cu liberalii. Dacă partidul poporului reintră, atunci şi d-nii Duca şi V. Brătianu se vor declara pentru participare. Deci problema reintrărei opoziţiei în parlament atârnă de abilitatea guvernului de a câştiga unul din cele două partide de opoziţie de partea sa. Va reuşi d. V. Mironescu să câştige de partea sa pe d. mareşal Averescu în această gingaşă problemă? Dacă isbnteşte atunci va avea toată opoziţia în parlament Dacă nu reuşeşte, atunci va guverna fără concursul ei. — B. — ştiri artistice O seară cu adevărat plină de veselie, nu puteţi gusta decât asistând la spectacolele Teatrului «Maria Ventura« «Grand Hotel, şi «Când doi se ceartă». D-nii Iancovescu şi Timică smulg ropote de aplauze, iar d-ra Maria Mohor cucereşte sala prin farmecul ei. In celelalte roluri, Rovinţescu,Lăzărescu , Danielescu Dinu Argeş, Scărlătescu, etc, şi d-nele M. Rovintescu şi Fotine. Direcţia de scenă Victor Ion Popa. După luni de zile de reclamă deşănţată, publicul a fost pus în faţa unui film care se pretinde cea dintâi realizare românească, «vorbită şi cântată». Miercuri seara, invitaţii — oameni politici, scriitori, artişti şi ziarişti — au trecut, la prima viziune d de film românesc, prin clipe grele. Fiindcă, numai bunul simţ, ospitalitatea fără seamăn a românului, a făcut ca reprezentaţia anunţată «de gală» să nu se transforme într’o manifestaţie ostilă întâi, fiindcă «Ciuleandra» nu are nimic comun cu excelentul roman al d-lui Liviu Rebreanu, şi probabil că, cel dintâiu d-sa se scutură de filmul care poartă numele operei d-sale. Al doilea, ceea ce s’a reprezentat sub titlul unui roman românesc, întrece orice fantezie pe spinarea bietei propagande românești. «Ciuleandra» vrea să prezinte un mediu românesc, cu priveliștea holdelor noastre, cu munca şi viaţa noastră, şi reuşeşte să adune laolaltă ţărani cari vorbesc admirabil nemţeşte, servitori cari dansează fox-trott-uri, şi — monument de stupiditate — români cari nu ştiu... româneşte. Inchipuiţi-vă minunea: primul film sonor românesc are interpreţi cari vorbesc o românească ce nu se mai întâlneşte astăzi nici în fundul celui mai oropsit târguşor din Sighetul Marmaţiei. In acest cadru — incoherent, hilariant — câţiva actori de la Teatrul Naţional în lipsa unui regizor priceput, a unui om de meserie, fac lăudabile sforţări pentru a nu-şi ştirbi reputaţia, dar sunt parcă împinşi ca să fie în nota carnavalescă a filmului şi vorbesc ca ventrilogii... Cel mai mare deserviciu ce se poate face acestor excelenţi comedieni este să fie reprezentaţi în «Ciuleandra» dealungul şi dealatul ţărei. Dar este şi o problemă de înalt interes cultural ca ei să nu fie puşi în posturi penibile, deadreptul catastrofale. Fiindcă filmul nu face altceva decât să compromită o cauză. Dealungul întregului film — care vrea să pară serios şi să inspire simpatii dar reuşeşte contrariul — pluteşte o atmosferă hilariantă, care provoacă tot timpul râsul spectatorilor și dă loc la cele mai tumultoase scene de galerie înfierbântată «Ciuleandra» constitue o încercare ratată, — o încercare care nu face decât să întrezărească imensele sacrificii ce s’au făcut... Dacă filmul va rula în adevăr în străinătate — ceea ce nu credem — atunci propaganda românească avea de suportat încă un capitol deficitar, un capitol dea dreptul dezastruos. Ori, după sacrificiile făcute, nu merităm aceasta. PINGUIN. Sinuciderea unui medic căpitan Medicul căpitan veterinar Gasoi Pavel de la divizia 20-a inf., din Tg.-Mureş, bolnav de mai multă vreme de nervi, era însoţit de un plutonier al unităţii spre a fi internat în spitalul militar «Regina Elisabeta» din Capitală. La eşirea din staţia Chitila, medicul căpitan profitând de neatenţia însoţitorului s’a aruncat înaintea unei locomotive. El a fost oribil mutilat. In loc de cronică „CIULEANDRA“ —----------0030 ----oooooxooooo--- Radio-Bucuresti Vineri 31 Octombrie 1930 394 m. BUCUREŞTI 12 kw. 761 kHz. 13. Plăci de gramofon (muzică vocală). 13.30. Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnul orar. 13 50. Plăci de gramofon (muzică instrumentală). 17. Orchestra Colac-muzică românească. 18: D. col. N. M. Condiescu: Călătorii în China. 18.15: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.50: Orchestra Ciolac. UNIVERSITATEA RADIO 19: D. prof. Rădulescu-Motru: Probleme psihologice. 19.20: D. prof. T. Vianu: Teatralizarea vieţii. 19.40: D. Florinescu; Geografia matematică. PROGRAM DE SEARA 20: Carnavalul de Veneţia, cântat de un măgar, comedie într’un act de I. Sârbu, după I. L. Caragiale. 20.45: Plăci de gramofon (muzică uşoară. 21: Corin «Carmen» sub conducerea d-lui I. Chirescu: Mebul: Rugăciune din opera «Joseph»; Cântecul lui Ionie (popular scoţian); Renard; Ccântec de leagăn; Massenet: Fecioarele din Roşela; Kiriac; Să cântăm doina străbună; Vidu: Negruţa. 21.30: D. prof. dr. Gheron Netta; Sărbătoarea economică. 21.45: Corin Carmen; Borgovan: Din Agapia In Văratec (solo d-na E. Costinescu); Mihail Jora: Foaie verde bob secară; N. Gane: Puişorul; N. Gane: Ţarina; pentru cor bărbătesc; Drăgoi: Trandafir de pe răzoare; Chirescu: Mama; Cucu; Marioara. 22.15: D. A. Sarvis — violină; Grieg: Sonata de minor; Th. Rogalsky: Baladă. 22.45: Informaţiuni. ŞCOALA POLITECHNICA ora 16 Schubert; Ave Maria; Drigo: Les millions d’Arlequin; Kreisler: Liebeslied ; Sarasate: Zapateado; Drigo; Valse-Due-tte, executate de Efrem Zimbalist; Hubay: Zephyr; Oft in the stilly night; Simple aveu; Lied ohne Wörter; Love old sweet song; Prayer; Angels serenade. ora 22 Tangouri cântate de Pilar Arcos și orchestra «Charleston Serenaders». iBBnnnmnHaHnmBHHMHi spectacole Teatre TEATRUL NATIONAL; Femeia şi paiaţa. TEATRUL VENTURA: Grand Hotel şi Când doi se ceartă. TEATRUL REGINA MARIA: Nunta, cu repetiţii. ELITE: «Să vezi şi să nu crezi». Două acte şi 18 tablouri de Nicon-Nican-Vikin. Cinematografe CAPITOL: Ciuleandra. SELECT: Pe frotul de vest 1918. FEMINA: Patru draci. TRIANON: Regele Jazzului. REGAL: Giovanna. ROXY: Ciuleandra. VOX: Pe când eram împreună. BOULEVARD PALACE: Pe frontul de vest 1918. CORSO: Atlantic. OMNIA: Piratul Negru. MARNA: Farmecul Dunării și trupă de reviste. MARCONI: Demonul Petersburgului cu Saliapin și Trupa de reviste Tuki Eremia. VOLTA BUZEȘTI: Regina neîncoronată cu Corinne Griffith. •----- 000X000-^-——