Cuventul, mai 1931 (Anul 7, nr. 2163-2193)

1931-05-01 / nr. 2163

O circulară importantă a ministerului Justiției Parchetele invitate să procedeze cu se­veritate la urmărirea falimentarilor In fraudele cu spirt negru.­ Arestări imediate IX Hamang­iu, ministrul justitiei, a transmis eri o circulară tuturor parchetelor din ţară, Prin care le invită, ca, în conform­itate cu art 845 din codul de comerţ, în cazul fa­limentelor frauduloase, parchetele respective să nu se mărginească nu­mai la respectivele cercetări, ci, în cazul infirmării mandatelor de a­­restare ale vinovaţilor să facă a­­pel, şi apoi recurs. D. Hamangiu precizează apoi, în ce priveşte pe con­ducătorii şi administrato­rii instituţiilor falimentar­­e, ca ei să fie urmăriţi cu toate rigorile legei,—şi să se aplice cu severitate tex­tele in care se prevede răspundere. A treia chestiune de care aminteşte circulara minis­trului justiţiei — şi tot­o­­d­ată cea mai importantă — e aceea privitoare la ur­măriţia pentru fraudele cu spirtul negru. D. H­aman­g­iu invită par­­chetele ca să procedeze de urgenţă la arestarea aces­tora. Primul ministru O rezoluţie care priveşte pe d. Dam. Dobrescu pentru 7 Mai, d. Dem. Dobrescu a fixat, în codiţiuni pe cari nu le vom discuta aici, o licitaţie la munici­piu pentru cumpărare de automo­bile, cisterne, vehicule urgent nece­sare — crede d-sa — gospodăriei co­munale. O licitaţie n’ar fi nimic a­­normal, dar suma pentru care se cer ofertele pentru ziua de 7 Mai, e în adevăr impresionantă: 110 MI­LIOANE LEI. D. Dem. Dobrescu a tratat ca pla­ta sumei să se facă în cinci ani. Cum bugetul comunei nu poate suporta o asemenea sumă enormă, și pentru scopuri pe cari le arătăm mai sus, o cerere a fost înaintată ori d-lui profesor N. Iorga preşedin­tele consiliului, în care i se aduce la cunoştinţă cele de mai sus. Primul ministru, primind cererea în care se arată condiţiile ciudate ale acestei licitaţii, a pus o rezolu­ţie drastică, în­ care, interzice anga­jarea bugetelor viitoare ale munici­piului şi atrage atenţia municipiu­­lui ca la licitaţia de la 7 Mai să aibe în vedere acest lucru. Cererea şi rezoluţia d-lui N. Ior­ga a fost înaintată ori, în original, Primăriei Capitalei. Se revizuiesc permisele ziariştilor D. prim ministru N. Iorga, a tri­mis ori o scrisoare celor trei aso­ciaţii de presă, invitându-se să-şi desemneze delegaţii în comisia de revizuire a permiselor de cale fe­rată acordate gazetarilor sub ve­chiul regim, cu care prilej s-au bu­curat de acest drept oameni streini cu totul de breasla ziaristicei. Scili­ulu­i sectorul­ III ilttii Consiliul comunal al sectorului III (albastru), s’a întrunit ori d. a. in şedinţă publică. D. gen. Pavelescu referindu-se la vizita bulgarilor, spune că mormin­tele eroilor români din Bulgaria sunt neîngrijite. D. avoc. Vasilescu cere un triaj li­romeurilor. D. Steriu cere desfiinţarea unei gherete de benzină din piaţa tea­trului. D. M. Constantinescu cere repa­rarea maşinelor primăriei. La o întrebare, d. Ch. Vasilescu răspunde că s’a aplicat consilierilor turba de sacrificiu. In ce priveşte pe şomeuri, d. Chiriţă Vasilescu spune că li se va găsi de lucru. D-sa dă explicaţii relative la ma­şini, la curba de sacrificiu, etc., etc. D. Duvăz remarcă faptul că s-au lucrat pavaje numai la periferie. D-na Satmary a cerut un tablou cu numele şomeurilor ce sunt ne­cesari la lucrările de pavaj. Intrându-se în ordinea de zi, pri­marul sectorului spune că are o­­fertă pentru o construcţie cu trei etaje, două vile şi 30 mii metri te­ren, la Timiş, pentru două milioane. D. Cezar Simionescu spune: Dacă avem bani la dispoziţie, să cură­ţăm bălţile care infectează cartie­rele de la marginea sectorului. Ră­mâne de discutat dacă e nevoe în­tâi de vilele din Timiş sau de lu­crările din sector. D. dr. Galini arată că starea sa­nitară a sectorului e ca cea de a­­cum 30 ani D. Galini cere o statis­tică a tuberculoşilor. Iau cuvântul în această chestiune mai mulţi vorbitori, între cari d-na Satmary, d-nii Ispir, Cezar Simio­nescu, Duvăz, etc., cari arată halul în care au fost găsite, cu prilejul unor inspecţii, locuinţele tuberculoşilor. Se hotărăşte clădirea de şcoli în cartierele: Văcăreşti, Panduri, Piep­tănari şi parcul Rahovei. Şedinţa s-a ridicat la orele 8 seara. CAPITALA netede noul In materie de sinucidere Invenţia unui candidat la moarte Una dintre cele mai originale în­cercări de sinucidere din ultimii ani, a fost înregistrată ori pe calea Moşilor. Originală prin modul cum candidatul la moarte a înţeles să conceapă planul de auto-suprimare şi să-l pună în practică. E vorba de Eugen Stănescu, de 48 ani, domiciliat în str. Zidurilor No. 5, din cartierul Oborului. Bol­nav de o boală care nu iartă, hăr­ţuit de crize, şi-a pus în gând s’o curme cu viaţa şi eri s’a înarmat cu o sârmă groasă şi-a pornit pe calea Moşilor. Căuta un loc unde sârma tram­vaiului electric îi era mai la înde­mână. După ce a explorat terenul, s-a oprit, și a legat o parte a sâr­mei de gât, iar de cealaltă parte a legat o piatră pe care a aruncat-o pe sârma curentului tramvaelor. Nenorocitul a fost apucat de tre­murici, a început să se bărbăe, și a aîizut jos. Efectele n’au fost cele scontate. Sinucigaşul a fost transportat la spital până când îşi va reveni. DISPARIŢIA UNUI ELEV D. Arthur Boboc din str. Badea Cârţan No. 31, a reclamat autorită­ţilor că fiul său Ion, elev în clasa II primară, a dispărut de la domi­ciliul părinţilor săi, fără a i se fi putut da de urmă. Poliţia a între­prins cuvenitele cercetări. CRIMA DIN CARTIERUL C. P. R. Intre Chircu Z. Iacob, lăcătuş, în etate de 20 ani, domiciliat în strada fl. No. 12, locuinţele C. F. R.-Steaua şi muncitorul Emanoil Bozdoc, domi­ciliat în strada Radu Popescu No. 18, exista de multă vreme, o duşmă­nie neînduplecată. Bozdoc se lăuda tot timpul şi la orişicine că-l omoară. Şi într’adevăr, ori seară pe la fi­rele 11, l-a aşteptat In faţa casei, l-a primit cu o ploae de înjurături şi, cum celălalt nu răspundea nimic, e­­xasperat, a scos din buzunar un cuţit de bucătărie şi l-a împlântat în ab­domenul lui Chircu, care s’a prăbuşit într’un lac de sânge. Criminalul a fost arestat iar vic­tima, în stare extrem de gravă a fost internată la spitalul Filantropia. ACCIDENT MORTAL DE MUNCA La fabrica de bere Luther, s’a în­tâmplat ori după amiază, un accident mortal de muncă. Lucrătorul Cobzat Ianoş, voind să aşeze un butoi cu bere deasupra altor 10, acestea s’au prăbuşit peste dânsul strivindu-i cavitatea abdominală. Cu toate îngrijirile date, a înce­tat din viaţă, după 3 ore de chinuri. O fabrici aFcîsere­­stea distrusa ac in­cendiu TG.-SACUESC. — Un puternic incendiu a distrus fabrica de par­chete și cherestea a d-lui Aristide Iacob, din localitate. Din cauza lipsei de unelte nece­sare, pompierii n’au putut localiza focul decât cu mare greutate. Pagubele se evaluiază la circa 4 milioane lei. Fabrica era asigurată pentru 2 milioane. CUVÂNTUL Marele proces al spionilor sovietici Ila­a Alcâtuirea grapelor şi principalii acuzaţi A treia şedinţă a procesului, nu e cu nimic schimbată de cele anterioa­re. Pe banca acuzaţilor, Paul Solo­mon a arborat guler tare şi cravată şi s’a înarmat cu creion şi hârtie pe care aşterne însemnări... Marti a fost ziua boalei lui Ka­­lisch. Eri, un alt acuzat şi-a impro­vizat un bandaj care cuprinde amân­doi obrajii... In jurul consiliului, cu toată ploaia care a reînceput, măsurile de pază se mentin. De astă dată contro­lul a mai căpătat o formalitate în plus: s’a înfiinţat un registru în ca­re sunt trecute numele tuturor par­ticipanţilor la proces, cu profesiune, adresă şi în marginea probabilităţi­lor, cu semnalmente, pe d-ta. Domnul Vâlceff văd că te ascunzi în dosul pălăriei. Vâlceff: Domnule preşedinte eu nu sunt obiect de senzaţie. (In rân­durile acuzaţilor se aud murmure. Preşedintele Consiliului opreşte mai de­parte fotografierea­. A patra grupă A patra grupă e formată din Vic­tor Aradi publicist, dr. Leopold Katz (dispărut), inginer Zilbert Her­bert ,ing. Saio Vasile şi Bergner Emmerich. Saio a fost directorul revaloriză­­rei căilor noastre ferate şi a fost a­­tras în organizaţie de către Victor Aradi. Acesta povesteşte un întreg roman senzaţional, cu o doamnă voalată care i-a adus într’o seară nişte tabele de la căile ferate, tabele pe cari le bănueşte a fi de la ingi­nerul Sato. * Mai sunt de citit optsprezece pa­gini din ordonanţa definitivă. Gre­fierul a obosit... Prezidentul consi­liului, având în vedere această obo­seală, suspendă şedinţa la orele 12.30. Cea viitoare are loc astăzi la ore­le 8.30, când va începe interogarea acuzaţilor. . şedinţa La orele 8.30, d. general Costanda­che deschide şedinţa, şi grefierul consiliului, d. Matei Iliescu continuă citirea ordonanţei definitive. Lectu­ra începe de la pagina 108, întrerup­tă în cursul zilei de eri. Acest capi­tol cuprinde pe acuzaţii din a doua grupă de spioni în cap cu inginerul Kalisch. ROLUL LUI MANHOFFER De fapt, șeful grupei e un anume Manhoffer Linga, judecat în contu­macie. Acest Manhoffer, cu numele c­onspirativ, „Huppert”, supus ger­man, a venit în 1930 în România, unde trecea drept reprezentantul u­­nei case de comerţ, dar în realitate ca trimis al organizaţiei din Viena. Grupa lui Manhoffer era encunoscu­­tă lui Paul Solomon. Abia mai târ­ziu, când centrala din Viena, nemul­ţumită de activitatea lui Manhoffer, incunoştiinţează pe Solomon să con­troleze şi grupa necunoscută până a­­tunci. Grupa lui Manhoffer — com­pusă din Kalisch, Hruska-ta-JIU şi fiul — avea la început un bud­get de 40 mii lei, care se urcă pe ur­mă până la 150 mii lei. Manhoffer a pornit ţară, chemat fiind de centrele din Viena, câteva zile înainte de arestare organizaţiei. Acest lucru i-a înlesnit absenţa de la acest proces. «Mafi» inginerul I. Kalisch, trecut cu nu­mele conspirativ „Mafi”, contează în organizaţie încă înainte de 1929, când Paul Solomon — care nu-l cu­noştea — primise de la Viena dispo­ziţia de a-i pune la dispoziţie o su­mă de bani pentru un voiaj până în capitala Austriei. Rolul lui Kaliş e definit astfel în ordonanţa definitivă: primeşte bani de la organizaţia de spionaj, dar în acelaş timp face pe informatorul autorităţilor româneşti, şi în mo­mentul când e descoperit, face caz de faptul că el s-a sacrificat atrăgân­­du-şi fulgerele sovietelor. Şi spion şi agent provocator Plătit cu 35 mii lei lunar pentru spionaj şi intervenţii la autorităţile româneşti, Kalisch intră în legătură de strânsă prietenie cu şeful de ser­viciu Sebastian Popescu de la Sigu­ranţa generală a Statului. Kalisch are o discuţie cu d. Sebastian Popes­cu (azi informator în proces) în ca­re vrea să afle de la acesta măsurile siguranţei în ce priveşte spionii. Se­bastian Popescu a căzut în cursă. Ordonanţa spune că acest fapt era cât pe aici să nărie toate măsurile siguranţei şi acuzaţii ar fi reuşit să dispară. Kalisch lucra pe două tablouri, dar în acelaş timp încerca să tragă chiu­lul în amândouă locurile. Intr’o di­mineaţă, Kalisch primeşte vizita lui Manhoffer, care i se adresează pe a­­cest ton: „Domnule Şmecherescu, ne-ai pă­călit şi nu ne-ai dat nimic, însă acum să ne ajuţi să scăpăm un om al nos­tru”. E vorba de arestarea unui spion la Tecuciu. Spionul a putut pare­­se fi salvat de intervenţia de ultimă oră chiar a lui Kalisch... Dar, între timp, Kalisch, fiind în automobil cu d. general Broşteanu inspectorul ge­neral al grănicerilor, spune acestuia, că i s’a cerut să facă un serviciu împotriva Siguranţei, dar că el re­fuză. Ar vrea să încunoştiinţeze pe d. Vintilă lonescu inspector la Sigu­ranţă de cele petrecute, dar nu-l cu­noaşte şi cere d-lui general Broştea­nu o recomandaţie. D. general Broş­­teanu refuză însă declarând că nu vorbeşte cu d. Vintilă lonescu. Intr'una din zile, Kalisch dă o in­formaţie şefului de serviciu Sebas­tian Popescu de la Siguranţă. (Se în­ţelege, o informaţie ce-i convenea, şi care, înainte de toate avea să-i a­­ducă drept răspuns starea de spirit de la Siguranţă). Sebastian Popescu se duce la şeful său direct d. Vintilă lonescu, îi transmite informaţia şi se aşteaptă la felicitări. D. Vintilă lonescu, stu­pefiat, cere repede numele celui care a dat informaţia. Sebastian Popescu refuză categoric, şi chiar în aceeaşi zi, se duce la Kaliş căruia îi repro­duce cuvânt cu cuvânt tot ce a vor­bit cu şeful său direct. La acestea, Kaliş dă un răspuns care înseamnă totodată şi o insinuare: Vintilă vrea să descopere totul singur... In general activitatea lui Kaliş, mascată de aceea de furnizor la uni­tăţi, se desfăşură in cercurile mili­tare, ale siguranţei. Casa sa era fre­­quentată de oameni cu legături şi influenţă. Ordonanţa definitivă citează apoi, reproducândude, scrisori ale acuza­tului Kunpau din care se vede ro­lul lui Kalis in organizaţie. Aceste scrisori, scrise cu nume conventiona­le, au un cuprins senzaţional. Intre altele se spune: .Jdaffi a întrebat pe inspectorul de siguranţă ce s’a petrecut la T. „Cu siguranţă că Louis a fost su­primat în arestul siguranţei”. „Cartea cifrată costă o sută mii lei. Mai departe, rolu­l lui Kalis e des­cris, în amănunţime. Un pârlite criminal E vorba apoi de inginerul Hruska de la Cernăuţi, un bătrân cu barbişo­­nul alb... Bătrânul Hruska a fost recrutat pentru organizaţia de spionaj, în condiţiuni cari ar putea fi numite normale. Pensionar, Hruska avea nevoe de bani. A primit târgul, con­ştient, că rolul său va fi nul, dar că fiul său sublocotenent activ de ra­ţiu­ni, aflat la specializare în şcoala de la Sibiu, îi va putea fi de folos. Şi într-o bună zi, sublocotenentul Hruska vine în concediu la Cernăuţi spre a petrece timpul în preajma bătrânului său părinte. La cafe­neaua „Astoria” din centrul oraşu­lui, bătrânul Hruska prezintă fiului său pe un domn Neumann. Tânărul sublocotenent — 22 ani, blond, chi­peş, — vrea un stylo de la părintele său. Un cadou pe care nu şi-l poate permite din solda de sublocotenent. Neumann intervine în discuţie, şi roagă pe sublocotenent să-i permită a face el cadoul. Mândru, ofiţerul refuză. Bătrânul Hruska insistă. Ru­şinat, tânărul ofiţer primeşte... Iar mai târziu, când Hruska-junior se reîntoarce la Sibiu, primeşte de la tatăl său un pachet — în care habar nu avea ce este înăuntru — pentru a-l preda acelui Neumann. Mai târ­ziu, pe când ofiţerul, se afla la in­firmerie, rănit în urma unui acci­dent de călărie, apare Neumann ca­­re-şi ia pachetul. Rolul tânărului Hruska în această afacere de spionaj ar fi sfârşit aici, dacă tatăl său nu ar fi insistat pe lângă el să-i împrumute cărţile sa­le militare. O insistenţă suspectă, dar fiul nu ar fi putut bănui nici în ruptul capului pe tatăl său. Şi căr­ţile iau drumul Vienei... Ascultându-şi vina, în picioare, a­­vând alături pe tatăl său, sublocote­nentul Hruska are câteva momente când nu mai poate sta ţeapăn... E încovoiat, ochii îi sunt plânși, gura se contractează pentru a opri plân­sul ce-l îneacă... fimnpi­­reia A treia grupă de spioni e formată din nucleul din jurul magazinului „Radio-Fotofon” din calea Griviței No. 46, fac parte din această grupă următorii: Friedrich Klaude zis Muttha, Gaudig Victor, Valceff Bo­ris inginer, Nadia Convalva, Ernst Folmann, Krosker Andreias, Teodo­­rescu Ştefan, Călinescu Elefterie, Roşescu Gh., Dobrescu Ştefan. La acest magazin se aduceau do­cumentele furate de la autorităţi, şi se fotografiau, expe­dindu-se co­piilor la Viena. Matha era şeful grupei, iar func­ţionarii Teodorescu Ştefan, Călines­cu Elefterie, Roşescu Gh. şi Do­brescu Ştefan aveau un rol proemi­nent. Aceşti funcţionari, activând, u­­nul la ministerul­ de externe, altul la inspectoratul marinei, şi la direc­ţia geniului, organizaseră în aşa fel aportul lor în organizaţia de spio­naj încât sustrăgeau tot ce credeau, că interesează organizaţia, aduceau plicurile sigilate ce erau deslipite sistematic, conţinutul fotografiat şi apoi, plicul trimis la autoritatea destinatară. O şedinţă de fotografie La masa presei a luat apoi repor­terul fotograf al lui „Times”, care, îşi pune în funcţiune aparatul. Are loc cu acest prilej o scenă intere­santă. Văzând obiectivul îndreptat asupra lor ,acuzaţii caută un refu­giu. Paul Folman îşi acoperă faţa cu pălăria, maiorul Vărzaru duce mâna la gură, inginerul Vâlceff se ascunde în dosul unei pălării, ingi­nerul Prodi îşi face fraza, iar Vic­tor Aradi , care e în picioare, dă seme vizibile de nerăbdare. Preşedintele: Te jenează obiecti­vul. Victor Aradi: Nu mai pot fi atent la citirea ordonanţei. Preşedintele: Nu te-am întrebat închiderea conferinţei Micei înţelegeri a Presei Conferinţa Micii Antante a Pre­sei şi-a terminat ori la amiază lu­crările dând următorul COMUNICAT FINAL A Vll-a conferinţă a Micii An­tante a Presei întrunită în Bucu­reşti la 27, 28 şi 29 Aprilie, a termi­nat cu succes lucrările sale. S-a constatat din nou perfecta so­lidaritate a presei celor trei ţări în ce priveşte scopurile politice şi pro­fesionale a Micii Înţelegeri a Pre­sei. Acordul a fost realizat asupra tu­turor chestiunilor care au figurat pe ordinea de zi şi hotărârile luate marchează un nou progres în evo­luţia acestei organizaţiuni. Viitoarea conferinţă va avea loc anul viitor în Iugoslavia. Revizuirea comisiilor de lângă ministerul de fiananţe La m­inisteril de finanţe a’au luat măsuri pentru revizuirea tuturor comisiilor ce funcţionează pe lângă acest minister, comisiuni compuse din parlamentari şi din directorii serviciilor. Aceste comisiuni funcţionează bi­neînţeles cu diurne. După ce se va întocmi o situaţie după aceste comisiuni, şi se va a­­răta activitatea de până acum, pre­cum şi sumele ce s’au plătit, minis­trul va aviza asupra fie­cărei comi­siuni în parte. Comisiunile ce vor fi găsite nece­sare vor fi menţinute şi în caz când se va crede necesar, plăti diurne, a­­cestea vor fi reduse. Revizuirea înainta­rilor iacurelaim­ante Am anunţat la timp că funcţio­narii ministerului de finanţe au înaintat d-lui C. Argetoianu, mi­nistrului de finanţe, reclamaţii prin care arată că s-au comis ne­dreptăţi cu ocazia încadrărilor şi a înaintărilor făcute ulterior. Suntem informaţi că ministe­rul a luat măsuri pentru revizui­rea numirilor şi înaintărilor, fă­cute pe timp de un an. -------------(6)------------­ Ţinuta funcţionarelor în timpul serviciului In legătură cu informaţia publi­cată în ziarele de ori, relativă la ţi­nuta funcţionarelor, s-a afişat la mi­nisterul instrucţiunii următoarea în­ştiinţare : «Se aduce la cunoştinţa funcţio­narelor din acest minister că au da­toria să vină la minister în ţinută cuviincioasă, potrivită cu seriozita­tea şi demnitatea unei instituţiuni de stat, mai ales când această in­stituţie este autoritatea care îndru­­mează educaţia tineretului. Toate funcţionarele vor purta în timpul serviciului şorţ negru cu mâneci. Nu le este permis a-şi vopsi faţa şi buzele. Abaterile de la aceste re­guli de elementară cuviinţă vor fi pedepsite, putându-se merge, la re­cidivă, până la revocarea discipli­nară». .. Zilele acestea se va trimite un or­din circular tuturor şcoalelor secun­dare de fete relativ la ţinuta profe­soarelor­ în timpul orelor de curs, impunându-se aceleaşi obligaţiuni ca şi funcţionarelor. Repartiţia­­cărbunelui La ministerul de comunicaţii a a­­vut loc era o importantă consfătui­re între d-nii miniştri Mihail Ma­­noilescu şi V. Vălcovici, în chestiu­nea repartiţiei furniturii cărbunilor la C. F. R. Spania în pragul revoluţiei comuniste? ------eoîjîo Alarma presei engleze şi franceze Teatrul evenimentelor din Spania n’a trăit nici luna de miere repu­blicană şi presa franceză şi engle­ză a început să se alarmeze de şti­rile ce vin din peninsula iberi­că... Se constată anume că, deşi în parcul ex-regelui Alfons, devenit public, s’au sfărâmat braţele statuii care reprezenta mânia zeilor, spre a se arăta astfel dispreţul faţă de orice fel de zeităţi, entuziasmul poporului care spera să­ i se împar­tă banii celor exilaţi, a scăzut con­siderabil. ALARMA PRESEI Presa de ambele părţi ale Mâne­cii dă acum alarma asupra perico­lului bolşevic care ameninţă noua republică spaniolă. «Chicago Tribune», vorbind des­pre situaţia din Spania, observă că Lenin şi a pus mari speranţe într’o revoluţie comunistă în Spania, căci considera această ţară ca cea mai coaptă pentru regimul bolşevic. Sub Alfons al TVll-lea intrarea în Spa­nia era interzisă agenţilor bolşe­vici. Dar imediat după plecarea re­gelui, Moscova a expediat la Mad­rid un vagon de delegaţi. DECLARAŢIA UNUI DELEGAT BOLŞEVIC Unul din aceştia a declarat co­respondentului acestui ziar: «sun­tem cu toţii convinşi că, într’un vii­tor foarte apropiat, se va produce în Spania o revoluţie comunistă, căci guvernul actual este incapabil să satisfacă exigenţele proletaria­tului; iar împărţirea Spaniei în mai multe provincii independente, va uşura considerabil sarcina noas­tră. Cu o Spanie roşie la vest şi cu o Rusie roşie la est, comunismul nu va întârzia să fie instaurat în toată Europa. BOLŞEVICII SUNT NERĂBDĂ­TORI După «Morning Post», Moscova a mobilizat pe toţi membrii partidului care cunosc limba spaniolă, spre a-i trimite fără întârziere în peninsulă. «Comuniştii însă nu vor aştepta convocarea Constituantelor spre a începe activitatea, după cum n’au aş­teptat atunci când s’au agitat la Pe­trograd», — conclude un mare coti­dian Parisian. O SURPRIZA PENTRU REPUBLI­CANII SPANIOLI S’ar părea deci că d-nii Alcala Zamora, Ind­alecio Prieto, Lerroux şi colonelul Macia, au avut tristul rol de a pregăti teren proaspăt suc-­ cesului bolşevic în Spania şi că Ma­dridul va deveni concurenţa Mos-­ covei. Tentaculele bolşevismului ar por­ni astfel din două părţi asupra Eu­ropei, frământate de lupte politice şi crize permanente. Nici Anglia şi nici Franţa nu se simt bine. Bolşevismul ante portas le va da acum mai mult de gândit. Şi poate că de aci înainte vor so­coti România ca o aliată pe care nu trebue s-o facă să sufere ere va­riaţiile de temperatură dintre Fo­reign Office și Quai d’Orsay.­ ­ Iin forrpaţkini Suveranul va fi însoţit în vizita pe care o va face la Timişoara şi de generalul Ştefănescu Amza mi­nistrul armatei. Suveranul a lucrat ori dimineaţa cu d. ministrul al agriculturii arh. Ionescu-Siseşti. M. S. Regele a decorat tpropio motu», civi­stSteaua României, în gradul de comandor, pe d-nii Jivan­­cevici şi Swikowski, preşedinţii de­­legaţiunilor iugoslavă şi cehoslova­­ccă la conferinţa P. E. P. D. ministru al agricul­turi dr. Ionescu-Siseşti a luat urgente măsuri de a se trimite porumb în regi­unile din Maramureş unde se simte lipsă mare. D. locot.-colonel dr. Virgil Ră­­duţescu, chirurg al spitalului mili­tar central «Regina Elisabeta», a fost confirmat medic balneolog de­finitiv, în staţiunea balneo-clima­­tică Teckirghiol-Movilă (Carmen- Sylva). In şedinţa din 28 Aprilie, comite­tul în unanimitate a ales pe d. Ro­mulus Voinescu, vice-preşedinte al societăţii autorilor dramatici ro­mâni. D. Ion Marin Sadoveanu a primit delegaţia de casier. D. general Ştefănescu Amza mi­nistrul armatei, va face zilele aces­tea o expunere reprezentanţilor pre­sei privitoare la programul său de lucru. A sosit în Capitală de Louis Jos­­serand, decanul facultăţei de drept din Lyon.D-sa a fost întâmpinat în Gară de Nord de decanul baroului de Ilfov, împreună cu membrii consiliului de disciplină, precum şi de consiliul profe­soral al facultăţei de drept. Numeroşi avocaţi au venit deasemeni să salute pe marele profesor francez. După ce s-a întreţinut câteva momente cu cei prezenţi, d. Josserand a fost condus de d. decan al Baroului la locuinţa ce i-a fost rezervată în b-dul Elisa­beta 24. D. Vâlcovici, ministrul lucrărilor pu­blice şi al comunicaţiilor, va face presei azi, joi, ora 9 lum, dimineaţa, ex­punerea programului său de lucru la acest departament. Societatea Elevilor Ingineri Sil­vici ,de la Şcoala Politechnică şi-a ales pentru anul societar 1931—1932 urmă­torul comitet de conducere: Preşedinte V. Nicolescu, vice­pre­şedinte N. Ghelmeziu, secretar general E. Vintilă, casier N. Chiriacescu, con­tabil IA. Chirosca, secretar de șed. G. Ciortan, membrii G. Bălăceanu, A. Koneczny, V. Hirschel, cenzori G. Nik­­­olau, D. Frigură, A. Tebelis. Comitetul Central pentru combate­rea șomajului din Capitală, aduce la cunoştinţă publicului, că toate gazetele de şomeuri, precum şi orice publica­­ţiuni ce se vând prin localurile de consumaţie, nu aduc nici un folos reci adevăraţilor şomeuri, singurul ajutor e­­ficace, fiind timbrul de şomerj. Comitetul a discutat asupra mă­surilor ce se vor lua pentru replasarea şomeurilor în noua campanie de lucru. Cu începere de la 15 Mai, staţia Chitila Triaj se va numi Bucureşti Triaj. Vineri 1 Mai fiind sărbătoarea muncii, toate autorităţile vor­ fi în­chise.­­ Ministerul instrucţiunii, contrar dispoziţiilor din anii trecuţi, a ho­tărât ca toate şcoalele să nu ţină cursuri din această zi. Ministerul instrucţiunii va stabili modalităţile după care publicul să poată avea acces în minister. Se va căuta ca prin accesul publicului să nu se împiedice buna funcţionare a birourilor şi în acelaş timp se va căuta să găsească un mijloc pentru rezolvarea cât mai rapidă a tuturor, petiţiilor. Astăzi joi, consiliul de adminis­traţie al «Uniunei Camerelor Agri­cole» va ţine şedinţă sub preşedin­ţia d-lui Potârcă. Ministerul muncii a primit o de­legaţie a lucrătorilor concediaţi de uzinele metalurgice «Lemaître» cari au cerut să li se găsească de lucru sau să fie consideraţi şomeuri şi ca atare ajutoraţi. D. dr. Banu, secretarul general al ministerului a hotărât, de acord cu primăria Capitalei ca, până la pla­sarea lor, aceşti lucrători să fie în­scrişi printre şomeuri la primăriile de sectoare, de care aparţin şi aju­toraţi ca şi ceilalţi şomeuri. Delegaţii lucrătorilor au luat cu­noştinţă de această hotărâre şi au plecat însoţiţi de un domn inspec­tor al muncii, la primăria Capita­lei pentru a se face repartiţia lu­crătorilor pe sectoare şi a se fixa ora când ajutoarele se vor distri­bui. D. colonel Dumitrescu N. Cons­tantin a fost trecut definitiv din ar­ma infanteriei în jandarmeria ru­rală. Artiştii pictori şi sculptori sunt rugaţi să ia parte la adunarea ge­nerală a sindicatului cre se va ţine Duminică 3 Mai ora 6 p. m. în sala soc. Arhitecţilor (str. Episcopiei 2) cu orice număr de membrii prezenţi. Institutul de Balneologie din Bu­cureşti va ţine şi în acest an o se­rie de cursuri în intervalul de la 22—81 Mai. Domnii medici cari do­resc să ia parte la aceste cursuri sunt rugaţi să anunţe la Institutul de Balneologie, în Spitalul Brânco­­venesc. Ajutorarea şomeurilor din Capitală Eri a avut loc la Primărie, şe­dinţa Comitetului Central, pentru com­baterea şomajului din Capitală. D. Stalin Cunescu, aduce la cu­noştinţă comitetului, că o delegaţie a şomeurilor lucrători calificaţi dela U­­zinele Lemaîntre, s’au prezentat la Mi­­n­sterul Muncii, spre a i se da aju­­toare. Roagă comitetul a lua măsurile necesare, spre a fi ajutoraţi. Comitetul decide ca aceşti lucră­tori în număr de 134, să fie repar­tizaţi la birourile de şomaj ale sec­toarelor respective. De asemenea s’a decis a se interveni atât la Ministerul de Finanţe, cât şi la Primărie, spre a îl păsuiţi pentru plata impozitelor.

Next