Cuventul, mai 1931 (Anul 7, nr. 2163-2193)
1931-05-01 / nr. 2163
O circulară importantă a ministerului Justiției Parchetele invitate să procedeze cu severitate la urmărirea falimentarilor In fraudele cu spirt negru. Arestări imediate IX Hamangiu, ministrul justitiei, a transmis eri o circulară tuturor parchetelor din ţară, Prin care le invită, ca, în conformitate cu art 845 din codul de comerţ, în cazul falimentelor frauduloase, parchetele respective să nu se mărginească numai la respectivele cercetări, ci, în cazul infirmării mandatelor de arestare ale vinovaţilor să facă apel, şi apoi recurs. D. Hamangiu precizează apoi, în ce priveşte pe conducătorii şi administratorii instituţiilor falimentare, ca ei să fie urmăriţi cu toate rigorile legei,—şi să se aplice cu severitate textele in care se prevede răspundere. A treia chestiune de care aminteşte circulara ministrului justiţiei — şi totodată cea mai importantă — e aceea privitoare la urmăriţia pentru fraudele cu spirtul negru. D. Hamangiu invită parchetele ca să procedeze de urgenţă la arestarea acestora. Primul ministru O rezoluţie care priveşte pe d. Dam. Dobrescu pentru 7 Mai, d. Dem. Dobrescu a fixat, în codiţiuni pe cari nu le vom discuta aici, o licitaţie la municipiu pentru cumpărare de automobile, cisterne, vehicule urgent necesare — crede d-sa — gospodăriei comunale. O licitaţie n’ar fi nimic anormal, dar suma pentru care se cer ofertele pentru ziua de 7 Mai, e în adevăr impresionantă: 110 MILIOANE LEI. D. Dem. Dobrescu a tratat ca plata sumei să se facă în cinci ani. Cum bugetul comunei nu poate suporta o asemenea sumă enormă, și pentru scopuri pe cari le arătăm mai sus, o cerere a fost înaintată ori d-lui profesor N. Iorga preşedintele consiliului, în care i se aduce la cunoştinţă cele de mai sus. Primul ministru, primind cererea în care se arată condiţiile ciudate ale acestei licitaţii, a pus o rezoluţie drastică, în care, interzice angajarea bugetelor viitoare ale municipiului şi atrage atenţia municipiului ca la licitaţia de la 7 Mai să aibe în vedere acest lucru. Cererea şi rezoluţia d-lui N. Iorga a fost înaintată ori, în original, Primăriei Capitalei. Se revizuiesc permisele ziariştilor D. prim ministru N. Iorga, a trimis ori o scrisoare celor trei asociaţii de presă, invitându-se să-şi desemneze delegaţii în comisia de revizuire a permiselor de cale ferată acordate gazetarilor sub vechiul regim, cu care prilej s-au bucurat de acest drept oameni streini cu totul de breasla ziaristicei. Sciliului sectorul III ilttii Consiliul comunal al sectorului III (albastru), s’a întrunit ori d. a. in şedinţă publică. D. gen. Pavelescu referindu-se la vizita bulgarilor, spune că mormintele eroilor români din Bulgaria sunt neîngrijite. D. avoc. Vasilescu cere un triaj liromeurilor. D. Steriu cere desfiinţarea unei gherete de benzină din piaţa teatrului. D. M. Constantinescu cere repararea maşinelor primăriei. La o întrebare, d. Ch. Vasilescu răspunde că s’a aplicat consilierilor turba de sacrificiu. In ce priveşte pe şomeuri, d. Chiriţă Vasilescu spune că li se va găsi de lucru. D-sa dă explicaţii relative la maşini, la curba de sacrificiu, etc., etc. D. Duvăz remarcă faptul că s-au lucrat pavaje numai la periferie. D-na Satmary a cerut un tablou cu numele şomeurilor ce sunt necesari la lucrările de pavaj. Intrându-se în ordinea de zi, primarul sectorului spune că are ofertă pentru o construcţie cu trei etaje, două vile şi 30 mii metri teren, la Timiş, pentru două milioane. D. Cezar Simionescu spune: Dacă avem bani la dispoziţie, să curăţăm bălţile care infectează cartierele de la marginea sectorului. Rămâne de discutat dacă e nevoe întâi de vilele din Timiş sau de lucrările din sector. D. dr. Galini arată că starea sanitară a sectorului e ca cea de acum 30 ani D. Galini cere o statistică a tuberculoşilor. Iau cuvântul în această chestiune mai mulţi vorbitori, între cari d-na Satmary, d-nii Ispir, Cezar Simionescu, Duvăz, etc., cari arată halul în care au fost găsite, cu prilejul unor inspecţii, locuinţele tuberculoşilor. Se hotărăşte clădirea de şcoli în cartierele: Văcăreşti, Panduri, Pieptănari şi parcul Rahovei. Şedinţa s-a ridicat la orele 8 seara. CAPITALA netede noul In materie de sinucidere Invenţia unui candidat la moarte Una dintre cele mai originale încercări de sinucidere din ultimii ani, a fost înregistrată ori pe calea Moşilor. Originală prin modul cum candidatul la moarte a înţeles să conceapă planul de auto-suprimare şi să-l pună în practică. E vorba de Eugen Stănescu, de 48 ani, domiciliat în str. Zidurilor No. 5, din cartierul Oborului. Bolnav de o boală care nu iartă, hărţuit de crize, şi-a pus în gând s’o curme cu viaţa şi eri s’a înarmat cu o sârmă groasă şi-a pornit pe calea Moşilor. Căuta un loc unde sârma tramvaiului electric îi era mai la îndemână. După ce a explorat terenul, s-a oprit, și a legat o parte a sârmei de gât, iar de cealaltă parte a legat o piatră pe care a aruncat-o pe sârma curentului tramvaelor. Nenorocitul a fost apucat de tremurici, a început să se bărbăe, și a aîizut jos. Efectele n’au fost cele scontate. Sinucigaşul a fost transportat la spital până când îşi va reveni. DISPARIŢIA UNUI ELEV D. Arthur Boboc din str. Badea Cârţan No. 31, a reclamat autorităţilor că fiul său Ion, elev în clasa II primară, a dispărut de la domiciliul părinţilor săi, fără a i se fi putut da de urmă. Poliţia a întreprins cuvenitele cercetări. CRIMA DIN CARTIERUL C. P. R. Intre Chircu Z. Iacob, lăcătuş, în etate de 20 ani, domiciliat în strada fl. No. 12, locuinţele C. F. R.-Steaua şi muncitorul Emanoil Bozdoc, domiciliat în strada Radu Popescu No. 18, exista de multă vreme, o duşmănie neînduplecată. Bozdoc se lăuda tot timpul şi la orişicine că-l omoară. Şi într’adevăr, ori seară pe la firele 11, l-a aşteptat In faţa casei, l-a primit cu o ploae de înjurături şi, cum celălalt nu răspundea nimic, exasperat, a scos din buzunar un cuţit de bucătărie şi l-a împlântat în abdomenul lui Chircu, care s’a prăbuşit într’un lac de sânge. Criminalul a fost arestat iar victima, în stare extrem de gravă a fost internată la spitalul Filantropia. ACCIDENT MORTAL DE MUNCA La fabrica de bere Luther, s’a întâmplat ori după amiază, un accident mortal de muncă. Lucrătorul Cobzat Ianoş, voind să aşeze un butoi cu bere deasupra altor 10, acestea s’au prăbuşit peste dânsul strivindu-i cavitatea abdominală. Cu toate îngrijirile date, a încetat din viaţă, după 3 ore de chinuri. O fabrici aFcîserestea distrusa ac incendiu TG.-SACUESC. — Un puternic incendiu a distrus fabrica de parchete și cherestea a d-lui Aristide Iacob, din localitate. Din cauza lipsei de unelte necesare, pompierii n’au putut localiza focul decât cu mare greutate. Pagubele se evaluiază la circa 4 milioane lei. Fabrica era asigurată pentru 2 milioane. CUVÂNTUL Marele proces al spionilor sovietici Ilaa Alcâtuirea grapelor şi principalii acuzaţi A treia şedinţă a procesului, nu e cu nimic schimbată de cele anterioare. Pe banca acuzaţilor, Paul Solomon a arborat guler tare şi cravată şi s’a înarmat cu creion şi hârtie pe care aşterne însemnări... Marti a fost ziua boalei lui Kalisch. Eri, un alt acuzat şi-a improvizat un bandaj care cuprinde amândoi obrajii... In jurul consiliului, cu toată ploaia care a reînceput, măsurile de pază se mentin. De astă dată controlul a mai căpătat o formalitate în plus: s’a înfiinţat un registru în care sunt trecute numele tuturor participanţilor la proces, cu profesiune, adresă şi în marginea probabilităţilor, cu semnalmente, pe d-ta. Domnul Vâlceff văd că te ascunzi în dosul pălăriei. Vâlceff: Domnule preşedinte eu nu sunt obiect de senzaţie. (In rândurile acuzaţilor se aud murmure. Preşedintele Consiliului opreşte mai departe fotografierea. A patra grupă A patra grupă e formată din Victor Aradi publicist, dr. Leopold Katz (dispărut), inginer Zilbert Herbert ,ing. Saio Vasile şi Bergner Emmerich. Saio a fost directorul revalorizărei căilor noastre ferate şi a fost atras în organizaţie de către Victor Aradi. Acesta povesteşte un întreg roman senzaţional, cu o doamnă voalată care i-a adus într’o seară nişte tabele de la căile ferate, tabele pe cari le bănueşte a fi de la inginerul Sato. * Mai sunt de citit optsprezece pagini din ordonanţa definitivă. Grefierul a obosit... Prezidentul consiliului, având în vedere această oboseală, suspendă şedinţa la orele 12.30. Cea viitoare are loc astăzi la orele 8.30, când va începe interogarea acuzaţilor. . şedinţa La orele 8.30, d. general Costandache deschide şedinţa, şi grefierul consiliului, d. Matei Iliescu continuă citirea ordonanţei definitive. Lectura începe de la pagina 108, întreruptă în cursul zilei de eri. Acest capitol cuprinde pe acuzaţii din a doua grupă de spioni în cap cu inginerul Kalisch. ROLUL LUI MANHOFFER De fapt, șeful grupei e un anume Manhoffer Linga, judecat în contumacie. Acest Manhoffer, cu numele conspirativ, „Huppert”, supus german, a venit în 1930 în România, unde trecea drept reprezentantul unei case de comerţ, dar în realitate ca trimis al organizaţiei din Viena. Grupa lui Manhoffer era encunoscută lui Paul Solomon. Abia mai târziu, când centrala din Viena, nemulţumită de activitatea lui Manhoffer, incunoştiinţează pe Solomon să controleze şi grupa necunoscută până atunci. Grupa lui Manhoffer — compusă din Kalisch, Hruska-ta-JIU şi fiul — avea la început un budget de 40 mii lei, care se urcă pe urmă până la 150 mii lei. Manhoffer a pornit ţară, chemat fiind de centrele din Viena, câteva zile înainte de arestare organizaţiei. Acest lucru i-a înlesnit absenţa de la acest proces. «Mafi» inginerul I. Kalisch, trecut cu numele conspirativ „Mafi”, contează în organizaţie încă înainte de 1929, când Paul Solomon — care nu-l cunoştea — primise de la Viena dispoziţia de a-i pune la dispoziţie o sumă de bani pentru un voiaj până în capitala Austriei. Rolul lui Kaliş e definit astfel în ordonanţa definitivă: primeşte bani de la organizaţia de spionaj, dar în acelaş timp face pe informatorul autorităţilor româneşti, şi în momentul când e descoperit, face caz de faptul că el s-a sacrificat atrăgându-şi fulgerele sovietelor. Şi spion şi agent provocator Plătit cu 35 mii lei lunar pentru spionaj şi intervenţii la autorităţile româneşti, Kalisch intră în legătură de strânsă prietenie cu şeful de serviciu Sebastian Popescu de la Siguranţa generală a Statului. Kalisch are o discuţie cu d. Sebastian Popescu (azi informator în proces) în care vrea să afle de la acesta măsurile siguranţei în ce priveşte spionii. Sebastian Popescu a căzut în cursă. Ordonanţa spune că acest fapt era cât pe aici să nărie toate măsurile siguranţei şi acuzaţii ar fi reuşit să dispară. Kalisch lucra pe două tablouri, dar în acelaş timp încerca să tragă chiulul în amândouă locurile. Intr’o dimineaţă, Kalisch primeşte vizita lui Manhoffer, care i se adresează pe acest ton: „Domnule Şmecherescu, ne-ai păcălit şi nu ne-ai dat nimic, însă acum să ne ajuţi să scăpăm un om al nostru”. E vorba de arestarea unui spion la Tecuciu. Spionul a putut parese fi salvat de intervenţia de ultimă oră chiar a lui Kalisch... Dar, între timp, Kalisch, fiind în automobil cu d. general Broşteanu inspectorul general al grănicerilor, spune acestuia, că i s’a cerut să facă un serviciu împotriva Siguranţei, dar că el refuză. Ar vrea să încunoştiinţeze pe d. Vintilă lonescu inspector la Siguranţă de cele petrecute, dar nu-l cunoaşte şi cere d-lui general Broşteanu o recomandaţie. D. general Broşteanu refuză însă declarând că nu vorbeşte cu d. Vintilă lonescu. Intr'una din zile, Kalisch dă o informaţie şefului de serviciu Sebastian Popescu de la Siguranţă. (Se înţelege, o informaţie ce-i convenea, şi care, înainte de toate avea să-i aducă drept răspuns starea de spirit de la Siguranţă). Sebastian Popescu se duce la şeful său direct d. Vintilă lonescu, îi transmite informaţia şi se aşteaptă la felicitări. D. Vintilă lonescu, stupefiat, cere repede numele celui care a dat informaţia. Sebastian Popescu refuză categoric, şi chiar în aceeaşi zi, se duce la Kaliş căruia îi reproduce cuvânt cu cuvânt tot ce a vorbit cu şeful său direct. La acestea, Kaliş dă un răspuns care înseamnă totodată şi o insinuare: Vintilă vrea să descopere totul singur... In general activitatea lui Kaliş, mascată de aceea de furnizor la unităţi, se desfăşură in cercurile militare, ale siguranţei. Casa sa era frequentată de oameni cu legături şi influenţă. Ordonanţa definitivă citează apoi, reproducândude, scrisori ale acuzatului Kunpau din care se vede rolul lui Kalis in organizaţie. Aceste scrisori, scrise cu nume conventionale, au un cuprins senzaţional. Intre altele se spune: .Jdaffi a întrebat pe inspectorul de siguranţă ce s’a petrecut la T. „Cu siguranţă că Louis a fost suprimat în arestul siguranţei”. „Cartea cifrată costă o sută mii lei. Mai departe, rolul lui Kalis e descris, în amănunţime. Un pârlite criminal E vorba apoi de inginerul Hruska de la Cernăuţi, un bătrân cu barbişonul alb... Bătrânul Hruska a fost recrutat pentru organizaţia de spionaj, în condiţiuni cari ar putea fi numite normale. Pensionar, Hruska avea nevoe de bani. A primit târgul, conştient, că rolul său va fi nul, dar că fiul său sublocotenent activ de raţiuni, aflat la specializare în şcoala de la Sibiu, îi va putea fi de folos. Şi într-o bună zi, sublocotenentul Hruska vine în concediu la Cernăuţi spre a petrece timpul în preajma bătrânului său părinte. La cafeneaua „Astoria” din centrul oraşului, bătrânul Hruska prezintă fiului său pe un domn Neumann. Tânărul sublocotenent — 22 ani, blond, chipeş, — vrea un stylo de la părintele său. Un cadou pe care nu şi-l poate permite din solda de sublocotenent. Neumann intervine în discuţie, şi roagă pe sublocotenent să-i permită a face el cadoul. Mândru, ofiţerul refuză. Bătrânul Hruska insistă. Ruşinat, tânărul ofiţer primeşte... Iar mai târziu, când Hruska-junior se reîntoarce la Sibiu, primeşte de la tatăl său un pachet — în care habar nu avea ce este înăuntru — pentru a-l preda acelui Neumann. Mai târziu, pe când ofiţerul, se afla la infirmerie, rănit în urma unui accident de călărie, apare Neumann care-şi ia pachetul. Rolul tânărului Hruska în această afacere de spionaj ar fi sfârşit aici, dacă tatăl său nu ar fi insistat pe lângă el să-i împrumute cărţile sale militare. O insistenţă suspectă, dar fiul nu ar fi putut bănui nici în ruptul capului pe tatăl său. Şi cărţile iau drumul Vienei... Ascultându-şi vina, în picioare, având alături pe tatăl său, sublocotenentul Hruska are câteva momente când nu mai poate sta ţeapăn... E încovoiat, ochii îi sunt plânși, gura se contractează pentru a opri plânsul ce-l îneacă... fimnpireia A treia grupă de spioni e formată din nucleul din jurul magazinului „Radio-Fotofon” din calea Griviței No. 46, fac parte din această grupă următorii: Friedrich Klaude zis Muttha, Gaudig Victor, Valceff Boris inginer, Nadia Convalva, Ernst Folmann, Krosker Andreias, Teodorescu Ştefan, Călinescu Elefterie, Roşescu Gh., Dobrescu Ştefan. La acest magazin se aduceau documentele furate de la autorităţi, şi se fotografiau, expedindu-se copiilor la Viena. Matha era şeful grupei, iar funcţionarii Teodorescu Ştefan, Călinescu Elefterie, Roşescu Gh. şi Dobrescu Ştefan aveau un rol proeminent. Aceşti funcţionari, activând, unul la ministerul de externe, altul la inspectoratul marinei, şi la direcţia geniului, organizaseră în aşa fel aportul lor în organizaţia de spionaj încât sustrăgeau tot ce credeau, că interesează organizaţia, aduceau plicurile sigilate ce erau deslipite sistematic, conţinutul fotografiat şi apoi, plicul trimis la autoritatea destinatară. O şedinţă de fotografie La masa presei a luat apoi reporterul fotograf al lui „Times”, care, îşi pune în funcţiune aparatul. Are loc cu acest prilej o scenă interesantă. Văzând obiectivul îndreptat asupra lor ,acuzaţii caută un refugiu. Paul Folman îşi acoperă faţa cu pălăria, maiorul Vărzaru duce mâna la gură, inginerul Vâlceff se ascunde în dosul unei pălării, inginerul Prodi îşi face fraza, iar Victor Aradi , care e în picioare, dă seme vizibile de nerăbdare. Preşedintele: Te jenează obiectivul. Victor Aradi: Nu mai pot fi atent la citirea ordonanţei. Preşedintele: Nu te-am întrebat închiderea conferinţei Micei înţelegeri a Presei Conferinţa Micii Antante a Presei şi-a terminat ori la amiază lucrările dând următorul COMUNICAT FINAL A Vll-a conferinţă a Micii Antante a Presei întrunită în Bucureşti la 27, 28 şi 29 Aprilie, a terminat cu succes lucrările sale. S-a constatat din nou perfecta solidaritate a presei celor trei ţări în ce priveşte scopurile politice şi profesionale a Micii Înţelegeri a Presei. Acordul a fost realizat asupra tuturor chestiunilor care au figurat pe ordinea de zi şi hotărârile luate marchează un nou progres în evoluţia acestei organizaţiuni. Viitoarea conferinţă va avea loc anul viitor în Iugoslavia. Revizuirea comisiilor de lângă ministerul de fiananţe La ministeril de finanţe a’au luat măsuri pentru revizuirea tuturor comisiilor ce funcţionează pe lângă acest minister, comisiuni compuse din parlamentari şi din directorii serviciilor. Aceste comisiuni funcţionează bineînţeles cu diurne. După ce se va întocmi o situaţie după aceste comisiuni, şi se va arăta activitatea de până acum, precum şi sumele ce s’au plătit, ministrul va aviza asupra fiecărei comisiuni în parte. Comisiunile ce vor fi găsite necesare vor fi menţinute şi în caz când se va crede necesar, plăti diurne, acestea vor fi reduse. Revizuirea înaintarilor iacurelaimante Am anunţat la timp că funcţionarii ministerului de finanţe au înaintat d-lui C. Argetoianu, ministrului de finanţe, reclamaţii prin care arată că s-au comis nedreptăţi cu ocazia încadrărilor şi a înaintărilor făcute ulterior. Suntem informaţi că ministerul a luat măsuri pentru revizuirea numirilor şi înaintărilor, făcute pe timp de un an. -------------(6)------------ Ţinuta funcţionarelor în timpul serviciului In legătură cu informaţia publicată în ziarele de ori, relativă la ţinuta funcţionarelor, s-a afişat la ministerul instrucţiunii următoarea înştiinţare : «Se aduce la cunoştinţa funcţionarelor din acest minister că au datoria să vină la minister în ţinută cuviincioasă, potrivită cu seriozitatea şi demnitatea unei instituţiuni de stat, mai ales când această instituţie este autoritatea care îndrumează educaţia tineretului. Toate funcţionarele vor purta în timpul serviciului şorţ negru cu mâneci. Nu le este permis a-şi vopsi faţa şi buzele. Abaterile de la aceste reguli de elementară cuviinţă vor fi pedepsite, putându-se merge, la recidivă, până la revocarea disciplinară». .. Zilele acestea se va trimite un ordin circular tuturor şcoalelor secundare de fete relativ la ţinuta profesoarelor în timpul orelor de curs, impunându-se aceleaşi obligaţiuni ca şi funcţionarelor. Repartiţiacărbunelui La ministerul de comunicaţii a avut loc era o importantă consfătuire între d-nii miniştri Mihail Manoilescu şi V. Vălcovici, în chestiunea repartiţiei furniturii cărbunilor la C. F. R. Spania în pragul revoluţiei comuniste? ------eoîjîo Alarma presei engleze şi franceze Teatrul evenimentelor din Spania n’a trăit nici luna de miere republicană şi presa franceză şi engleză a început să se alarmeze de ştirile ce vin din peninsula iberică... Se constată anume că, deşi în parcul ex-regelui Alfons, devenit public, s’au sfărâmat braţele statuii care reprezenta mânia zeilor, spre a se arăta astfel dispreţul faţă de orice fel de zeităţi, entuziasmul poporului care spera să i se împartă banii celor exilaţi, a scăzut considerabil. ALARMA PRESEI Presa de ambele părţi ale Mânecii dă acum alarma asupra pericolului bolşevic care ameninţă noua republică spaniolă. «Chicago Tribune», vorbind despre situaţia din Spania, observă că Lenin şi a pus mari speranţe într’o revoluţie comunistă în Spania, căci considera această ţară ca cea mai coaptă pentru regimul bolşevic. Sub Alfons al TVll-lea intrarea în Spania era interzisă agenţilor bolşevici. Dar imediat după plecarea regelui, Moscova a expediat la Madrid un vagon de delegaţi. DECLARAŢIA UNUI DELEGAT BOLŞEVIC Unul din aceştia a declarat corespondentului acestui ziar: «suntem cu toţii convinşi că, într’un viitor foarte apropiat, se va produce în Spania o revoluţie comunistă, căci guvernul actual este incapabil să satisfacă exigenţele proletariatului; iar împărţirea Spaniei în mai multe provincii independente, va uşura considerabil sarcina noastră. Cu o Spanie roşie la vest şi cu o Rusie roşie la est, comunismul nu va întârzia să fie instaurat în toată Europa. BOLŞEVICII SUNT NERĂBDĂTORI După «Morning Post», Moscova a mobilizat pe toţi membrii partidului care cunosc limba spaniolă, spre a-i trimite fără întârziere în peninsulă. «Comuniştii însă nu vor aştepta convocarea Constituantelor spre a începe activitatea, după cum n’au aşteptat atunci când s’au agitat la Petrograd», — conclude un mare cotidian Parisian. O SURPRIZA PENTRU REPUBLICANII SPANIOLI S’ar părea deci că d-nii Alcala Zamora, Indalecio Prieto, Lerroux şi colonelul Macia, au avut tristul rol de a pregăti teren proaspăt suc- cesului bolşevic în Spania şi că Madridul va deveni concurenţa Mos- covei. Tentaculele bolşevismului ar porni astfel din două părţi asupra Europei, frământate de lupte politice şi crize permanente. Nici Anglia şi nici Franţa nu se simt bine. Bolşevismul ante portas le va da acum mai mult de gândit. Şi poate că de aci înainte vor socoti România ca o aliată pe care nu trebue s-o facă să sufere ere variaţiile de temperatură dintre Foreign Office și Quai d’Orsay. Iin forrpaţkini Suveranul va fi însoţit în vizita pe care o va face la Timişoara şi de generalul Ştefănescu Amza ministrul armatei. Suveranul a lucrat ori dimineaţa cu d. ministrul al agriculturii arh. Ionescu-Siseşti. M. S. Regele a decorat tpropio motu», civistSteaua României, în gradul de comandor, pe d-nii Jivancevici şi Swikowski, preşedinţii delegaţiunilor iugoslavă şi cehoslovaccă la conferinţa P. E. P. D. ministru al agriculturi dr. Ionescu-Siseşti a luat urgente măsuri de a se trimite porumb în regiunile din Maramureş unde se simte lipsă mare. D. locot.-colonel dr. Virgil Răduţescu, chirurg al spitalului militar central «Regina Elisabeta», a fost confirmat medic balneolog definitiv, în staţiunea balneo-climatică Teckirghiol-Movilă (Carmen- Sylva). In şedinţa din 28 Aprilie, comitetul în unanimitate a ales pe d. Romulus Voinescu, vice-preşedinte al societăţii autorilor dramatici români. D. Ion Marin Sadoveanu a primit delegaţia de casier. D. general Ştefănescu Amza ministrul armatei, va face zilele acestea o expunere reprezentanţilor presei privitoare la programul său de lucru. A sosit în Capitală de Louis Josserand, decanul facultăţei de drept din Lyon.D-sa a fost întâmpinat în Gară de Nord de decanul baroului de Ilfov, împreună cu membrii consiliului de disciplină, precum şi de consiliul profesoral al facultăţei de drept. Numeroşi avocaţi au venit deasemeni să salute pe marele profesor francez. După ce s-a întreţinut câteva momente cu cei prezenţi, d. Josserand a fost condus de d. decan al Baroului la locuinţa ce i-a fost rezervată în b-dul Elisabeta 24. D. Vâlcovici, ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, va face presei azi, joi, ora 9 lum, dimineaţa, expunerea programului său de lucru la acest departament. Societatea Elevilor Ingineri Silvici ,de la Şcoala Politechnică şi-a ales pentru anul societar 1931—1932 următorul comitet de conducere: Preşedinte V. Nicolescu, vicepreşedinte N. Ghelmeziu, secretar general E. Vintilă, casier N. Chiriacescu, contabil IA. Chirosca, secretar de șed. G. Ciortan, membrii G. Bălăceanu, A. Koneczny, V. Hirschel, cenzori G. Nikolau, D. Frigură, A. Tebelis. Comitetul Central pentru combaterea șomajului din Capitală, aduce la cunoştinţă publicului, că toate gazetele de şomeuri, precum şi orice publicaţiuni ce se vând prin localurile de consumaţie, nu aduc nici un folos reci adevăraţilor şomeuri, singurul ajutor eficace, fiind timbrul de şomerj. Comitetul a discutat asupra măsurilor ce se vor lua pentru replasarea şomeurilor în noua campanie de lucru. Cu începere de la 15 Mai, staţia Chitila Triaj se va numi Bucureşti Triaj. Vineri 1 Mai fiind sărbătoarea muncii, toate autorităţile vor fi închise. Ministerul instrucţiunii, contrar dispoziţiilor din anii trecuţi, a hotărât ca toate şcoalele să nu ţină cursuri din această zi. Ministerul instrucţiunii va stabili modalităţile după care publicul să poată avea acces în minister. Se va căuta ca prin accesul publicului să nu se împiedice buna funcţionare a birourilor şi în acelaş timp se va căuta să găsească un mijloc pentru rezolvarea cât mai rapidă a tuturor, petiţiilor. Astăzi joi, consiliul de administraţie al «Uniunei Camerelor Agricole» va ţine şedinţă sub preşedinţia d-lui Potârcă. Ministerul muncii a primit o delegaţie a lucrătorilor concediaţi de uzinele metalurgice «Lemaître» cari au cerut să li se găsească de lucru sau să fie consideraţi şomeuri şi ca atare ajutoraţi. D. dr. Banu, secretarul general al ministerului a hotărât, de acord cu primăria Capitalei ca, până la plasarea lor, aceşti lucrători să fie înscrişi printre şomeuri la primăriile de sectoare, de care aparţin şi ajutoraţi ca şi ceilalţi şomeuri. Delegaţii lucrătorilor au luat cunoştinţă de această hotărâre şi au plecat însoţiţi de un domn inspector al muncii, la primăria Capitalei pentru a se face repartiţia lucrătorilor pe sectoare şi a se fixa ora când ajutoarele se vor distribui. D. colonel Dumitrescu N. Constantin a fost trecut definitiv din arma infanteriei în jandarmeria rurală. Artiştii pictori şi sculptori sunt rugaţi să ia parte la adunarea generală a sindicatului cre se va ţine Duminică 3 Mai ora 6 p. m. în sala soc. Arhitecţilor (str. Episcopiei 2) cu orice număr de membrii prezenţi. Institutul de Balneologie din Bucureşti va ţine şi în acest an o serie de cursuri în intervalul de la 22—81 Mai. Domnii medici cari doresc să ia parte la aceste cursuri sunt rugaţi să anunţe la Institutul de Balneologie, în Spitalul Brâncovenesc. Ajutorarea şomeurilor din Capitală Eri a avut loc la Primărie, şedinţa Comitetului Central, pentru combaterea şomajului din Capitală. D. Stalin Cunescu, aduce la cunoştinţă comitetului, că o delegaţie a şomeurilor lucrători calificaţi dela Uzinele Lemaîntre, s’au prezentat la Minsterul Muncii, spre a i se da ajutoare. Roagă comitetul a lua măsurile necesare, spre a fi ajutoraţi. Comitetul decide ca aceşti lucrători în număr de 134, să fie repartizaţi la birourile de şomaj ale sectoarelor respective. De asemenea s’a decis a se interveni atât la Ministerul de Finanţe, cât şi la Primărie, spre a îl păsuiţi pentru plata impozitelor.