Dacia, ianuarie-iunie 1923 (Anul 10, nr. 17-146)
1923-06-08 / nr. 127
ANUL X No. 127 Fondator: cons T. Irimescu Redacția ți Administrația i Strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni....................... 300 lei . 6 „■•.•••• 160 . Manuscrisele nepublicate nu se — Înapoiază — Director: L. M. HOSCU Apare zilnic la ora 12 — TELEFON No. 42/3 CONSTANTA Vineri 8 IUNIE 1923 [UNK] UN LEU NUMĂRUL RegionÉilul épe Domnul Banu, a rostit un cuvînt impropriu. Nu e vina ministrului ci a literatului dornic de figuri. a Regionalizmul dobrogean, declarat d. Banu, îi e simpatic, pentru ca e o manifestare de naționalizm. Voit’a d-sa sa recunoască prin această frază, ca în Dobrogea a găsit mult avînt, multă dragoste, multă rîvnâ, îndrumată spre ridicarea culturala, morală și națională a sufletelor locuitorilor din teritoriul romînesc, cuprins între Dunăre și Mare ? Dar oare aceste manifestări constituesc ele, un regionalizm ? Termenul întrebuințat de d. Banu e inpropriu, regionalizmul nu poate fi simpatic, într’o țară cu dor pentru unitate politica și națională, fiindcă regionalizmul implica separatizm, iredentizm chiar, dar nici cînd nu poate fi o manifestare care sa îndrumeze spre unitate naționala. Se mai poate face distincție între regionalizm și federalizm. Acest din urmă poate dăinui într-un stat unitar din punctul de vedere național și politic. Se mai poate vorbi și de descentralizare sau autonomie administrativa. Noțiunea aceasta, încă, poate sta alături de unitate națională. Dar toate acestea, nu sînt și nu poate fi numite regionalizm, după cum nu poate fi numit regionalizm, și nici chiar simpatic, dorul, apriga sforțare de a se ridica pe sine și pe cei de prinprejur; sfînta datorie de a preamări colțul de țară în care tă ești și de a face să se reverse mana ocrotirilor asupra instituțiilor sociale înființate sau dorite în localitatea romînească în care, umăr la umăr se muncesc pentru viață. Să se facă prin urmare distincție între destrămare și unire, între regionalizm și patriotizm. Un termen care implică un înțeles aricios, nu poate fi încopoțonat cu calificative adormitoare, pentru a arăta tocmai antipodul ideii pe care el o reprezintă. Dobrogenii născuți și făcuți, adică autohtonii ca și cei ce au trecut Dunărea și s’au instalat aci, nu sînt regionaliști ci sînt patrioți conduși de un singur gînd; acel al păstrării unității neamului și al granițelor în care traește statul romînesc. Iar dacă în mintea cuiva a încolțit alte gînduri, alte concepții, felul lor de a vedea va putea fi socotit regionalism, dar în nici un caz simpatic. Vorbele au nevoie să fie bine cumpănite, înainte de a fi rostite și dacă unui poet îi sînt îngăduite „licențe“, unui om politic sau mare dregător nu i se pot permite flori de știi care schimbînd înțelesul unui cuvînt, răspîndesc noțiuni greșite. «Regionalizmul cel simpatic» nu poate fi aruncat nici în poezie, în obrazul dobrogenilor. C. Irimescu Netofii de la primărie Din pricina lipsei de apă — și lipsa această se explică prin lipsa de activitate și conștiință a celor de la primărie — toate canalurile colectoare s'au înfundat. In urma stăruitoarelor reclamații, făcute de cei interesați, în fine s’au învrednicit gospodarii de la comună să înceapă lucrul pentru desfundarea canalurilor. Dar, precum toate câte se fac de serviciul tehnic comunal, sânt făcute anapoda și pe jumătate, și cu această ocazie s’a putut dovedi neglijenta, nepăsarea lipsa de scrupul și pe deasupra și obrăznicia celor însărcinați să desfunde canalurile. Pe str. D. A. Sturza, o echipă de lucrători, a săpat o groapă largă și adâncă, până la canalul ce trebuia reparat. Seara la plecare, nimeni nu s’a gândit să așeze o barieră și o lumină într'un felinar, care să arăte trecătorilor primejdia ceamenința. In noaptea de Marți spre Miercuri, adică alaltă ori, cea ce trebuia sa se întâmple, s’a întâmplat. O trăsură ce venea de la gară, plină cu sezoniști ce se îndreptau spre hotel, a dat peste groapă și unul din cai a căzut înăuntru. Zadarnic, vecinii cu lămpi în mână și trecători s’au adresat gardistului ca să ceară ajutorul necesar de la pompieri, iar păzitorul de noapte nu a văzut că e de datoria sa să intervie. După o muncă de câteva ore, bietul cal a putut fi scos din groapă, zdrelit și rânit. Câtre ziuă, echipa de lucrători, condusă de un șef sau supraveghetor, a reânceput lucrul, iar la observația unui persoana care locuește în apropiere, șeful acelei echipe a avut obrăznicia să răspundă: de ce n'ai pus dia felinar lângă groapă ? Pe lângă vicurie, trebuia să fie și obrăznicia. Atât timp cât în capul comunei stă un somnoros, iar la serviciul tecnic nn incapabil cu ifos, era natural să se întâmple așa ceva. Rămâne de văzut, însă, dacă vom mai tolera multă vreme încă, pe ioți netoții, acolo unde nu la este locul. notalitățile mi saüații? Locuitorul Dumitru Costache, din satul Satișchioi, s’a prezentat ori la radacția ziarului nostru și ne-a făcut o plângere cu privire la oarecari brutalități ce le-ar fi avut de suferit, împreună cu soția sa, dela jandarmul plutonier și caporalul din aceiași comună. Numitul ne-a declarat, că motivând îndeplinirea unui mandat de aducere, agenții forței publice, l-au amenințat cu împușcarea și au luat cu forța pe soția sa, ținând-o închisă o zi și noapte în care timp au tot brutalizat-o și înjurat-o. Numai a doua zi, după intervențiile sale, i-au dat drumul. Dumitru Costache ne-a arătat și un certificat medical, din care se constată că soția sa prezintă expitatii superficiale și acuză dureri în regiunea fosei iliace. Pentru respectul libertății individuale, rugăm autoritățile in drept, și deschidă o anchetă și de va găsi pe jandarmi vinovați, să-i pedepsească după cum se cuvine. Doctor B. TATARSKI Boli de nas, gât și urechi — str. Virgiliu No. 1 — Cronica zilei Pădurea —Când intri între pădure, descopărete. Pădurea e o societate constituită în toată regula, înainte vreme copacii trăiau răsleți și umblau pe pământ ca și celelalte viețuitoare ale Creațiunii. De frica vânturilor și a potopurilor,—precum au făcut și oamenii de teama fiarelor și a semenilor,—pomii s’au adunat laolaltă și au vegetat multă vreme abia mișcându-se de ici până colo, până când ghiarele le-au crescut lungi, lungi de toi de le-au intrat în pământ. Așa a grăit răposatul taica și după ce a mai tras vre-o trei fumuri din lulea, a adăogat: —Pădurea e un Templu al Naturii. Ea închide mii și mii de minuni pentru cel care știe sa vadă. Instinctiv, după 30 de ani, mi-am scos cu evlavie pălăria când am poposit la marginea pădurii din Petroșani. Colea la rădăcina unui stejăr bătrân am văzut eșând dintr’o gaură mică, mică de tot, un șir nesfârșit de opt ori 888888888888S8888888888 și am stat multă vreme de-am privit norodul de furnici la lucru. Apoi am Intrat sub umbra copacilor. Mesteacănii și fagii își făceau rugăciunea de seară. Un murmur misterios frământa prin ramuri. De-odată îmi segeta pe lângă picioare o șopărlă nouă, nouță și sclipitoare de parcă atuncia eșise din tinicheaua ca ulei verde. Iar sus pe o creangă un meșter sticlar batea două ciocănașe pe o bucată de cristal curat: pit-palac, pit-palac... Mai departe un grup vesel de domnișoare încinsese un cântec nebun: țvid-țivid, țividl-divid... Dar mai disperată decât toate era o tirolezi vestită care arunca în văzduh niște triluri pătrunzătoare de-ar fi crezut că izvorăsc sute de ape prin partea locului. Mai spre dreapta porni cu vers deslușit glasul cucului: Cucu, Cucu, iar când a contenit am așteptat parcă să bată ceasu: una, două, trei... O fragă ca un sfârc de țâță înțepat cu un vârf de ac, răsărea dintr’un buchet de verdeață. O cireașe, ca un strop de sânge, atârna grațios de un fir de ață. Un pepene verde, ca un lighian plin de lichid colorat, se hodinea greoi pe o coastă. Ceva mai încolo un [trecător ceresc vânase probabil într’un lumini și o căldare cu var. O frunză se desprinse și se legăna elegant pe aripa vântului ca o fată care se dă domol în hamac... Și atunci cu mintea m’am dus sus, sus de tot, la Dumnezeu și m’am gândit cu smerenie «Dacă Dumnezeu ar fi fost destul de mic ca să-l putem cunoaște, ar însemna că nu e destul de mare ca să ne putem închina lui». Dar pictorul mi-a călcat într-o baligă enormă de vaca și a trebuit să cobor pe pământ. Eșisem din pădure. Ax. Poni Fuziunea sindicatelor muncitorești Muncitorii tuturor sindicatelor muncitorești ale porului, întrunindu-se la sediul din strada Șt. Mihăileanu, au decis în unanimitate fuzionarea legală între ele. Astâzi sindicatele se vor întruni pentru facerea formelor necesare. Noul reprezentant sovietic la Cospoli Cospoli 7. — Tovarășul Surutz a fost numit ministru plenipotențiar sovietic în Turcia. 4000 persoane ucise de uragane Cospoli 7. — Din Teheran se anunță că cu ocazia uraganului din 25 Mai, au fost ucise în Persia peste 4000 de persoane. Cineva se întreba unde-i lanțul de bronz care înconjura pe vremuri statuia lui Ovidiu. L’a pus Virgilică la ceas. e Alte victime ale trăzentelor Ni se comunică din Palaz că, cu ocazia puternicelor descărcări atmosferice de eli, un plutonier și doi soldați de la grupul de hidroaviație din localitate, au avut de suferit o puternică emoție electrică. Răniții, dintre care unul este în agonie, au fost transportați la spitalul militar din localitate. Furturile din port Noaptea trecută, hoții au spart vagonul colectiv No. 30045 ce staționa pe o liniei de lângă tunel, de unde au furat peste 200 kgr. săpun aparținând firmei Marcus Solomon et Co. din București. atacul imitat de la lopata Locuitorii Tudor Stan, Chiselița Grigore, Radu Matei, Ion Lungu și Maria Chiselița au fost atacați ori noapte, pe când se aflau pe șoseaua Seimeni— Topalu, de o bandă și de tâlhari înarmați. După ce i-au jefuit de sumele ce le aveau asupra lor, bandiții le a luat și caii de la căruțe, după care au dispărut. Nenorocirea din port Pe când muncitorul Dumitru Bâlea lucra astăzi dimineață la încărcarea unor butoaie la stația de petrol, unul din aceștia scăpând de la macara, l-a lovit în cap, producându-i o gravă leziune. Rănitul a fost trimis la spital. Rencezli „îndrumarea“ Revistă culturală Revista culturală cu caracter pedagogic „îndrumarea“ a eșit de sub tipar zilele acestea, având colectată materia a trei numere întârziate, pe Februarie, Martie și Aprilie. Prin cuprinsul ei, revista marchează un progres, care nu poate fi decât aplaudat de către cititori. Articolul prim, e semnat de colaboratorul nostru Octav Coruneanu și tratează problema curei de aer și de soare în școală. Autorul face o incursie în istoricul hemioterapiei, menționează efectele biochimice ale soarelui și în special ale razelor ultraviolete, face câteva remarce asupra școalelor în aer liber și termină printr’un apel către profesori, de a pune pe elevi în posibilitate să profite cât mai mult, de efectele binefăcătoare s*e aero și helioterapiei. Doctorul Ulieiu, traduce câteva versete din Rabindronash- Z’agore. Em. Cociuban anunță «îndrumările» către cari tinde’] școala, rămânând ca într’un alt număr să le desvolte. Al. Stoian semnează trei articole : unul cuprinde o serie de constatări și propuneri referitoare la restul școalei, un al doilea cuprinde note și impresii dîntr’o călătorie în Ardeal, iar în fine al treilea e Un studiu asupra curbei „Lațescu” aplicată la salariile corpului didactic. T. Barbu tratează într’un articol „Muzica la sate" recomandând-o cu căldură, iar intr’altul șarjează activitatea asociației județene a corpului didactic. Locot. C. Rotaru analizează problema compatibilității funcțiunii de director de școală cu aceea de revizor școlar. S. Monoiu face un comentariu asupra impozitelor ce se aplică băncilor populare și cooperativelor sătești. G. Georgeanu, Er. Cristea și Ianga complectează cuprinsul cu materie literară și pedagogică. In general revista se prezintă cu un bogat și documentar cuprins, ce face față bibliografiei constănțene._________________ PIETRIȘ ȘI NISIP de vânzare la Tataia adus la domiciliu PREȚ AVANTAJOS Haosul din Turcia ! Tăiat de tren Situația politică neclarificată.—Datoriile țării.—Admiterea în societatea națiunilor. Constantinopole 7.— Situația politică din Turcia e cât se poate de confuză. Adunarea națională și-a încheiat lucrările și acum urmează să se facă alegeri generale, ordinare. Pentru că vechea adunare cumulase toate puterile: legislativă, executivă și chiar judecătorească, acum se fac fel de fel de încălcări ale unei puteri la atribuțiunile alteia și de aci decurg abuzuri peste abuzuri. » In conferința de la Lausanne Ismet Pașa și-a declinat competința de a-și lua vre-o obligațiune, in cea ce privește plata cupoanelor, împrumuturilor făcute de Turcia. In cele din urmă s’a lăsat ca această chestiune să se rezolve după închierea păcii. * Turcia, prin delegații săi de la Lausanne a cerut admiterea ei în societatea națiunilor. Aliații au rămas să se pronunțe mai târziu asupra admisibilității cererei. Un ordin de zi al generalului Pangalos Atena. Comandantul armatei grecești generalul Pangalos, a dat un ordin de zi către trupele din Tracia, în care se aduce la cunoștință semnarea acordului dintre delegații greci și turci la Laussane și apropierea semnării păcii. Generalul exprimându-și satisfacția pentru înlăturarea eventualității unui nou război, declară în ordinul de zi că acordul a fost semnat nerecunoscându-se nici dintr’o parte nici de cealaltă învinși. Ordinul cit zl al generalului Pangalo* termină cu un apel la sentimentele patriotice ale soldaților, pe cari îi sfârnește să fie buni cetățeni mâine, când se vor înapoia vetrele lor și când vor fi chelamați să pue ordinele în interiorul țarei, așa cum au știut să pue ordine la hotarele ei. Tirrii spresc repatrierea metilii li Consfao tigotele Constantinopole 0. Autoritățile turcești au primit ordin de la guvernul din Angora să oprească repatrierea grecilor, cari au părăsit pe timpul războiului Constantinopolul,aceștia nemai fiind tolerați să locuiască în Turcia. Un control riguros se exercită asupra celor ce debarcă un port, pentru ca nu cumva printre aceștia să se strecoare și cei ce s-au refugiat în străinătate în ultimul timp, făcând uz de pașapoarte grecești deși erau supuși otomani. Faptele zilei Fart— D. Elias Spirelli din București, a reclamat poliției, că aseară i s-a furat pe peronul gărei un geamantan cu haine și rufurie. —Eri dupa amează d. Socot. Constantinescu însoțit de agentul Al. Geaneloni, de la comenduirea locală, făcând o razie în port, a arestat un număr de 30 indivizi, dintre cari cea mai mare parte dezertori și cari se îndeletniceau în port cu furturi. —Comenduirea pieței a arestat aseară pe individul Popa Toader zis «Tiribomba» dezertor din reg. 7 vânători, urmărit de instanțele militare din Brașov. Spargere— Astă-noapte necunoscuți au spart lacătul atelierului de vopsitorie al d-lui Simon Spiegler din str. Rahovei No. 41 de unde au sustras obiecte în valoare de câteva mii de lei. Incendiu. Din"pricina unor scântei provenite de la o mașină de cale ferată, s’a aprins aseară o grămadă de erburi uscate din dosul prefecturei de județ. Focul a fost observat la timp și localizat. Vizitați Grădina „GRUBER“ la Vii Bătrânul Iacob Șunter de fer din Cogealac, astă noapte pe când se afla între liniile stației Fetești, a fost surprins de un tren ce manevra pe Unii, cari i-a tăiat ambele picioare. După câteva clipe de chinuri, victima a sucombat. Uit* Port Accident.— A fost pansat la infirmeria portului muncitorul Nicola Vanghele care s’a ales cu două degete strivite la manipularea unor mărfuri. ” De la S. M. R. — Vaporul „împăratul Traian“ a sosit astăzi dimineață din Colpoli, Pireu cu pasageri și mărfuri. Diplomatice.— Adam Cutula vice consul român la Atena a sosit în localitate cu vaporul „împăratul Traian”. Trecerea unei misiuni. — Cu același vapor au sosit în localitate căpitanul englez Toma Taterfax-Ross și locotenentul Artur Gh. A. Russel, însărcinați cu o misiune militară la București. Reclamație. — Sindicatele unite au reclamat căpităniei portului Soc. «Cunard Line», pentru neplata unei sume de bani. Export în Turcia.— Vaporul belgian «Marie Louise» a placat «ri pentru Izmir [Turci*] cu un încircumânt de 1850 tone careale și 123 vite. Ciocnirea vaporului „Maid of Athens“ Pe când vaporul «Maid of Athens» sub pavilion englez intrat în port, ori după amiază,«venind din Cospoli, vântul violent l-a împins cu putere în spre dana 8, unde s’a ciocnit de cheiu. Magaziile No. 2 și sala vasului, au foat avariate. Căpitănia portului anchetează. O acțiune demnă de lăudat într’un articol publicat la ziarul nostru, s’a citat un caz, în care se învinovățea un soldat ce făcea de pază la debarcaderul vasului „King Alexander” pentru cererea de bacșiș. Comandamentul grănicerilor din port, a deschis o anchetă în această direcție și ne-a asigurat că va pedepsi p* vinovat de se va dovedi că fac*ia parte din corpul său. Luăm act cu satisfacție de spiritul de demnitate ce-l manifestă comandantul acestui corp și-i transmitem felicitările noastre. Dacă pretutindeni s’ar proceda la fel, am putea face să dispară această rușine națională «bacșișul». Cazurile sporadice evident că nu atrag după sine oprobiul asupra întregului corp, dar cu cât ele vor fi mai înfierate, cu atât mai mult se va obține o garanție că fondul este bun și pe deasupra,n’au venit să se grefeze, de cât manifestațiuni morbide de care trupul se poate ușor degaja. Bulehn Juridic Parchetul Parchetul local a dat judecăței pe Ion Meazăru, pentru delictul de furt săvârșit în dauna d-nei Maria Greci din str. Rahovei No. 27. Comisia da încetățeniră Comisia de încetățeniră de pe lângă Curtea de Apel din localitate, a recunoscut calitatea de cetățeni români, următorilor locuitori din județul Caliacra: Iordan Petrof Namilă din Cavarna; Idris Mustafa din Durvan-Iuvasi; Hasan Ibraim din Duranculac; Gospodin Dolef din Enigea; Dumitru Pavlol Enigea; Ahmet Eși Ali din Cadlova; Mustafa Iusein Qhiului din Echișcea; Ibram H. K. Mustafa din Echișcea; Zeineb Hagi Crai din Echișcea; Ali. Ali din Theche Panait Becef din Cavarna; Pavel Iordanof din Duran Iuvasi. AMIN9N D. ministru “ Sassu, a sosit astăzi dimineața în localitate .Astăzi dimineață la ora 1 Î6 jum. a avut loc la episcopia din localitate un parastas organizat de’societatea cântăreților bisericești filiala Constanța, pentru pomenirea membrilor ei, morți In războiul pentru întregirea neamului. La această solemnitate a asistat reprezentanții tuturor autorităților civile și militare. Serviciul religios a fost oficiat de protoereul Protopopescu al județului și de preotul Gh. Rădulescu, directorul seminarului din orașul nostru. La prânz, a avut loc o masă comună la restaurantul «Capato* După amiază, va avea loc adunarea generală a filialei cânăreților, cu delegații din întregudețul, sub preșidenția dlui Popescu-Pasăran, președintele asociației generale. —Duminică 10 luni*, la ord* 9 seara, va avea loc în sala «Elpis* un concert dat de soc. corală „Cântar** României* fii. Constanța, cu concursul basului L Buttanu de la teatrul De* Champ* Elysées din Paris și al tenorului A. Ștefănescu de la teatrul Liric din Milano. Programul cuprinde soluri din compositorii clasici, ansambluri din Vidu și actul 1 din opereta „Drago*!* de țigan”. — Cu începere de azi va rula la cinema Bristol FETE RĂPITE «au „Secretele Deșertului» înSji5 mici acte cu celebrul detectiv Jimmy Pott. — La Cinema MODERN rulează de astăzi Joi 7 Iunie «In faptă cu datorii» film American de Combay, operă complectă.? La sfârșit, o comedie foarte hazlie. —Cu începere de Duminică 3 Iunie va rula la PARCUL ARENA GRAND cel mai mare film social L’sissommoir (Otrava Parisului). După celebra scriere a lui Emile Zola, Intre acte trupa de artiști MAROCOCI va juta piesa Hoțul de Vite. —La cinem*,'î Regal rulează impresionata dramă din viața pariziană ORFANUL în 6 mari acte. —Aflăm că lt] concursul de limba română ce s'a dat la București, la societatea culturală «Tinerimea Pomină», a reușit Ia pe toata țara, eleva Constantinescu B. Ana, din Cl. V î a a școalei Centrale de fete, file* d lui avocat Bucur Constantinescu din localitate. —Depozitul Berel „Gib“ din Bulev. Independenței 3, aduce la cunoștință că la cerere servește'Tia' domiciliul renumita bere «Gib» în sticle — D. Al. Constantinescu inspector final solar, demisionând pe ziua de 1 iunie a. c., face cunoscutfcul va începe să profeseze advocătura. Bluzoul îl are la domiciliul său din Bulevardul Regina Maria No. 73, lângă percepția II a statului — S’a deschis:Parcul Tataia — Perla Constanței. — Trecut astăzi sub dfecțiunea cunoscutului restaurator M. Moscu complect renovat, aprovizionat cu cele mai bune vinuri siqueururi fine și diferite mărci de șampanie. — Bere zinie proaspătă de București cu ISRB- TAR pescărie în tot momentul proaspătă. Deschis în tot timpul zilei și nopții, orchestra clasică și națională sub conducerea renumitului maestru N. CHIRIBUȘ. Prețuri modeste—Intrarea liberă înscrieri de firme Jerussimg, comerț, import, export, coloniale și fabrică de cărămizi în Constanța; Solomon Adler <3k Ștefan Dolingher, societate In nume colectiv pentru paza avutului cetățenesc, în Constanța cu emblema ,Gardianul“ Anton Bedros și Păruși Bancîu magazin de încălțăminte și pielărie în Constanța; Neculaa Gravu , Dumitru Atanasi tâmplărie și depozit de cherestea la Cernavoda.