Dacia, ianuarie-iunie 1925 (Anul 12, nr. 1-142)

1925-01-14 / nr. 9

ANUL XII. No­I DOI LEI EXEMPLARUL I INStanța Mercur! 1n Ianuarie 192§ Ma­nuscrisele nepublicate nu se — înapoiază —DACIA II Director politic: o. goruneanu__________ Director­ Proprietar L. M. Ü0SCU Redaefia și Administrația Strada Traian No. 22 tTJNAMENTUL Pe 12 luni . 6 „ . 500 Iei 270 „ TELEFON No. 42/3 Apare zilnic la ora 12 —« Reclame după tară! Ziarele anunță că d. Vintilă Bră­­tianu va renunța la vechea sa politi­că, de­oare­ce un formidabil stat ma­jor LIBERAL, solicită capitalurile străine. Vocea țării n’a fost auzită, in schimb acea a trusturilor liberale da. Verighete de logodne, cadouri de logodne se găsesc la renumitul ceasornicar " " ȘAPIRA-Constanța. Casă veche de încredere Creditul vamal Intre cauzele cari provoacă scumperea mărfurilor se pune cu drept cuvânt lipsa de nu­merar și ducând mai departe examenul acestui proces e­­conomic, se po­te ajunge la finalul că la baza n’avem de a face de­cât cu o lipsă de credit. în Dacă creditul s’ar efectua condițiuni normale, piață n'am avea de înregis­pe­trat strigătul de desnădejde al producătorilor și nici a­­larma consumatorilor. Co­mercianții apoi, intermediarii dintre producători și consu­matori, n’ar fi nici ei loviți și n’ar căuta să transmită în parte cumpărătorilor din lo­vitura primită. Condițiunile oneroase în care sunt nevoiți să se îm­prumute,— căci nu poate e­­xista negustor care să aibă în tot momentul și pretutin­deni, unde are de făcut plată, disponibilul necesar — o îi fac să ridice prețul măr­fu­­rilor vândute până la cifre cu adevărat fabuloase. In această situație, singura salvare ni se pare că e tot la stat, la corectorul acesta care tinde să intervină ori­unde manifestările vieței so­ciale nu și-au găsit normala lor funcțiune. După­ întocmirea creditului industrial, și după reorgani­zarea creditelor agricole, s’a agitat un moment ideia ins­tituirii unui mare credit co­mercial ; problema prezintă însă atâtea dificultăți într-o eventuală punere în practică în­cât curând a fost catego­­risită drept o utopie, îmbrățișând însă numai un mănunchi de afaceri comer­ciale și anume acelea în le­gătură cu greutatea de sus­ținut taxele vamale ale măr­furilor, creditul comercial posibil de înjghebat și efec­e­tele pe cari le poate produ­ce le socotim din cele mai prețioase. Un credit vamal care să poată împrumuta cu pro­cente mici, și pe termene cât de scurte, pe ne­gustorii cari nu-și pot ridica mai fum­e din vamă, va avea desigur de urmare o simțitoare scă­dere a prețurilor de vânzare In cursul iernii curente, ne-a fost dat să vedem cum mari case comerciale, cu o solvabilitate unanim recunos­cută, au fost nevoite să se împrumute cu procente că­mătorești, de sută la sută, pentru a face față taxelor vămile. In dosarele ministerului de industrie și comerț se găsesc memoriile a două Camere de comerț, din București și Ti­mișoara,­­care cer instituirea unui credit vamal. Camera de comerț din Constanța, care a fost în fruntea tuturor mișcărilor mari de apărare a comerțului și de ușurare a vieții ce are de spus ? Am dori s’o vedem por­nită într’o acțiune energică, pe această temă. OCTAV. GORUNBANfW­­xox- Iată sicriul de stejar, coroana de aramă ciicul verde de muce­gai prin rotogoala căruia și-a strecurat un deget noduros gro­parul atunci când a prăvălit ca­pacul peste scumpa ta făptură. De șapte ani, o­ fată, stai în­cătușat în lada ce ne­ așteaptă pe toți să ne culcăm în somnul de adevărată odihnă. Acum, au răsunat lugubru cio­canele de piatră și dalta unui cioclu încearcă să desprindă zin­cul de vremuri încleștat. Copilul tău așteaptă, cu capul spre țărână, să- ți vadă încă odată figura ta de ceară, îngrozitoare sub spasmul cel din urmă al Morții, să-ți mai zărească odată acele mâini blajine, calde, mân­­găetoare, ce l’au purtat în brațe, l’au dezmierdat ceva, când, fără griji, fără îți adormea dureri, fără necazuri, pe umăr, încet, pe nesimțite.. „Dormi, micule, în pace“... așa mi spunea atunci. Copilul tău așteaptă, cu capul spre țărână, dar părul lui e as­tăzi mai alb de­cât ai crede. Oricât de lungă-i vara, se duce și se stinge, vin vremurile grele, cad frunzele de tei și’n vârfuri calcă iarna, tipt­l, de te atinge, colea, după ureche, prinzându-ți ghiocei. Iată sicriul de stejar, coroana de aramă și ciicul verde de mu­cegai... Iată un colț din fracul ridicol, ca de nuntă,­­ în care te când ai pornit spre Hades, gătită cu tălpile -nainte și muzica la spate. Evohe Bacce... Acum, închideți ochii la groaz­nicul spectacol. Trei, patru oase numai stau singure pe blana de lemn întortochiate, făcând o pen­tagramă diabolică în jurul unui craniu mai gol decât un verme. Un șarpe, roșu­ parcă, s’a așe­zat cravată sub maxilarul galben, pe când din nas se scurge o pa­lidă omidă, rotundă și umflată, un butoiaș de candel, vopsit cu vișinată, așa, cum altădată la cârciumi se vedeau. Iată sicriul de stejar, coroana de aramă și circul verde de mu­cegai, le văd c­a și atuncea. Dar tu, o­­ fată, tu ? Copilul tău așteaptă, cu capul spre țărână, să-ți vadă încă odată figura ta de sub spasmul ceară, îngrozitoare cel din urmă al Morții, să ți mai zărească acele mâini blajine, calde odată mân­­găitoare.. E totul o minciună!.. Sunt degetele tale? Falange risi­pite, ca zarul însemnat e ce joacă sarabanda pe tabla de metal ? Un dinte dă să cadă, stă ani­nat în aer, prins, fără îndoială de-o ață de păianjen. Iată Hamlet cu țeasta jucându-se în palme. A fi sau a nu fi.. Și cioclul stă o clipă ai crede la ’ndoială, apoi scuipă în lături și­ aruncă peste umăr cutia de iluzii ce cade ca o mingie de ivor nespălat. O ! ce mister ne leagă, ce fire nevăzute stau prinse între tine, hoțt decimat de Haron și sufletul meu ce plânge ? De ce oare mă doare când mâni nelegiuite te tă­vălesc în glodul vâscos din ținti­­rim ? Cât adevăr în versul cântat de bardul, când inima de mamă, izbită cu piciorul, se sperie și’n­­treabă zvâcnind de ’nduioșare: „Au te-ai lovit, o ! Doamne, co­pilul meu iubit“ ? Tu, n’ai murit, o­ tată... Ți-e sufletul în mine, aducerea aminte... AX. PONI Cronica zilei LA GROAPA -xox- Conflict intre auto­ritățile portului Un conflict s’a ivit astăzi între serviciul sanitar al portului și ser­viciul maritim. Neînțelegerile au luat naștere din faptul că, serviciul maritim a dat ordin să fie încărcat vaporul „România“ înainte ca acest vas, care a sosit dintr’o regiune con­taminată de ciumă, să fie derati­zat conform prescripțiunilor sani­tare, internaționale. Conform dreptului ce-l posedă, serviciul sanitar va amenda S. M. R­eul, pentru contravenție. -0X0 *1- Revoluția a îz­bucnit în Rusia — Regimente roșii, trecute la răsculați — Persoane sosite din Con­­stantinopol, aduc știri alar­mante cu privire la situația din Rusia. Anume, că în întreaga Ru­sie, s’au produs răscoale de ale țăranilor, la cari s’au a­­tașat mai multe regimente ale armatei roșii. Situația guvernului din Mos­cova pare a fi imposibilă din această cauză. In sudul U­­­crainei au avut loc încăerări între revoltați și trupe. La Constantinopol au sosit de acum mai multe sute de refugiați. Inventarierea ce­realelor in Bulgaria Sofia 12. — In conformitate cu dispozițiunea comisariatului apro­vizionării Sofiei, astăzi toți co­mercianții de cereale și făină vor trebui să declare cantitățile ce le au în depozite aceasta pentru a se ști de ce cereale și făină dis­pune orașul Sofia. ­n jurul atentatului de la Burgas Athena 12.—Agenția gre­cească declară că versiunea dată de agenția bulgară pri­vitoare la atentatul cu bom­bă în contra casei consulu­lui grecesc din Burgas este falsă u sunt vinovați agen­ții provocatori ci comandantul pieței din Burgas care vrea să ocupe casa consulatului. Soarta protoco­lului greco­­bulgar Prigonirea grecilor din Bulgaria Sofia 12.— Agenția telegrafică bulgară află de la Atena că cercu­rile guvernamentale eiline se com­­­portă cu mari rezerve și sunt pe­simiste în ce privește aplicarea protocolului pentru protecțiunea minorităților. Astfel ziarul ,Elefteron Vima" arată că primul ministru d. Miha­­iacopulos nu pentru prima oară a dat să se înțeleagă că nu leagă soarta guvernului de chestiunea protocolului Grecia spune ziarul atenian, nu poate să protocolul, până când primească Bulgaria nu va înceta prigonirea dezlănțu­ită împotriva grecilor de pe teri­toriul ei. -xox- Doctor B. TATARSKI Boli interne, berii de nas, gât și urechi. — Operațiuni. Atacul banditesc din triaj Bandiții atacă ca în cadru Astă noapte, un nou atac ban­ditesc s-a produs în localitate, în triajul căilor ferate. O bandă numeroasă de borfași încercând să spargă un șir de vagoane ce staționau pe linii, a fost surprinsă de paznicii că­lor ferate, care au început să tragă focuri de revolver asupra răufă­cătorilor. Aceștia au răspuns cu aceiași măsură trăgând in pașnici. Din fericire, nici un glonte n’a rănit pe nimeni. Hoții s’au retras dispărând apoi în întuneric. ------—xox-------­ Ancheta muncito­rească în port La căpitănia portului a început astăzi dimineață o anchetă ordo­nată de ministerul muncii, cu pri­vire la reclamația adresată acelui minister de către Sindicatul Mun­citoresc, prin care acest sindicat arăta că, contrar legii în rându­rile muncitorilor de port s’au strecurat o mulțime de indivizi de altă meserie, cari prin concu­rența ce o fac, pun pe adevărații muncitori de port, în imposibili­tate de a-și câștiga existența. Ancheta e condusă de d-nii Popescu căpitanul portului și Narly, inspectorul muncii. --------xox-------­ Nenorocire de cale ferată Cadaml pnui Impiegat găsit dealungul liniei Astăzi dimineață­, o echipă de ceferiști a găsit pe linia de cale ferată, în apropiere de Murfatlar, cadavrul însângerat al impiega­tului Stancu Petre, de la biroul de mișcare c. f. r. al gării de Nord. Probabil numitul a căzut din mersul trenului. Organele căilor ferate au fost informate de cele descoperite. —---------0X0-----------­ Afacerea Manzavi­­natos Lucaci Gali, unul dintre acei cari au comis atentatul împotriva bancherului Manzavinatos, fapt petrecut zilele trecute, a fost pus în libertate, stabilindu-se că deși era legat prin faimosul „contract“ de ceilalți doi atentatori, totuși el nu a luat parte activă la atacul banditesc săvârșit. Afacerea se află încă în curs de instrucție. --------0XC-----------­ Faptele zilei Bătae gravă.— A. Docmecgi­oglu, fiind în divorț cu soția sa și nutrind o ură neîmpăcată asupra cesteia a pândit-o aseară în stradă și surprinzând-o în piața Griviței, a bătut-o într-un mod oribil. In timp ce victima fugea urmă­rită de agresor, a pierdut porto­felul cu 3000 lei, un ceas de aur cu brățară și un pachet cu stofă.­­ Prefectura de poliție a deschis o anchetă. Agresiunea din Carcaliu Tulcea 12. — Locuitorii Mi­­trea Ștefan și Nichite Sifon din comuna Carcaliu, luându-se la ceartă cu Grigore Sofin, din a­­ceiași comună, au tras asupra lui un foc de revolver, rânindu-l grav în piciorul stâng. Vi­­zina a fost internată la spi­talul din Tulcea, iar agresorii a­­restați. ----0X0-------­ Incendiu­ din comuna Niculițel Tulcea 12.­­ Un incendiu a isbucnit la casa locuitorului Niță Bălog din comuna Niculițel. Fo­cul a distrus acoperișul întregu­lui apartament, precum și diverse lucruri casnice în valoare de lei 20000. -0X0- Polițe protestate de ziua de 2 ianuarie 1925 Adam Bujeschi și Zelestina Pa­­laz 2000 lei; Elieas Bunjenschi și Zelestina Palaz 2000; Dumitru D. Rădulescu Casimcea 50000; idem 14000; Velicu Chibiu Casapchioi 4000; Petre Măcărescu Constanța 1000; Mihail Pricop Constanța 3000 Alex. Ciocârlan Constanța 2500; Spiru V. Borova Constanța 80000; Zimbolis Kiaurcis Constanța 4530 trată; Societatea de transport Con­stanța 5909,80 trată; Sterie Biciola Constanța 5563 trată; Cristo Pas­­calidis Constanța 7000; S. C. Gri­­­goriu Constanța 4489; Efrosina A­­nastasescu Constanța 1000; Mihsi Erotocritos Constanța 3273 trată; Costică Tulică Hărșova 1092 trată; Const. Anastasiu Mangalia 3735 trata; S. Hatsopol et G. Duca Me­­gidia 7853 trată; Marcu Perper So­lomon Moinești 30000; Ester Nah­­mieas Constanța 1000; Ardases A­­sadum­ean Cernavoda 1000; R. A. Rafica București 10000; Mihail M. Șerbănescu Constanța 4200; Alex Culea Constanța 5000. -oxo- Cercu­l de recru­tare Ooustația In conformitate cu ordinul ge­neral al Marelui Stat Major No. 6000 din 1924, încorporarea con­­tigentului 1925, se va face pe ziua de 2 Februarie 1925, în care scop toți tinerii ce aparțin acestui con­­tigent trebue să se prezinte la Cercul de recrutare Constanța la data ficsală, cunoscând că cei ce nu se vor presenta la termen vor fi dați nesupuși și trimiși in ju­decată. Comanda cercului Colonel, A. Știrbulescu CARNETE TIP de impozit numero­tate se găsesc gata la Tipografia Albania = CONST­ANȚA= LUPil III Acum începea greul. Tata care păstrase ultimele trei bețe de chibrituri, stătea gata cu șomoiogul în mână să-i­­ dea foc când nevoe va fi mai mare. Caii începură să urce coasta și cu toată alergătura, săracii nu-și încetiniră mersul, simțiau parcă și ei primejdia. Dacă ajungeam în vârful dealului eram scăpați, fiindcă de aci cobo­ram drept în sat. Isprăvile și chibriturile și acum nădejdea era numai la cai. Tata și cu dascălii mai împușcară de câteva ori. 1 Din nenorocire, coasta dealului fiind destul de grea, caii începură să încetineze fuga. — Suntem pierduți șopti moș Petrea ! Au obosit caii și de acum ne ajung haitele! — Tacă-ți gura moșule! strigă tata, și dădu ultimul foc. i Acum isprăviseră și cartușele. — Dacă am putea să trecem șlea­urile și să încălecăm pe cai, am fi scăpați zise dascălul Niculae. — Peste poate. Ar trebui să ne oprim ț­i să zahov'm cât de cât și până atunci lupii ne ajung, Dăbic cailor Moșule, că altă scăpare nu-i 1. Eu, deși cu inima cât puricele, totuși mă țineam încă bine, știindu­­mă lângă tata. I In acest timp lupii câștigau teren și puțin mai lipsea să ne ajungă și până în vârful dealului mai era. j Deodată auzirăm de după un dâmb căteva focuri de pușcă și unde începu un sgomot și un tără­boi de țipete, chiote, bătăi de tin­giri, tinichele, căldări, de credeai că toți dracii se adunaseră după acel dâmb pe întuneric. Apoi o flacără mare isbucni și la lumina ei zărirăm o mulțime de țărani cari țipau și făceau tot a­­cest tărăboi, în timp ce alții trăgeau cu puștile.­­ Ca prin minune, haitele de lupi se opriseră locului și de astădată fără să se mai apuce de trăpăit pe tovarăși omorâți, o luară la fugă într’o goană turbată, înapoi spre pădure.­­ Caii auzind zgomotul drăcesc și văzând pălăriea focului, se opriră scurs pe loc și începură să arunce cu picioarele, încercând să scape dintre hamuri și s-o rupă la fugă. Noroc că vro câțiva țărani se repe­ziră și-i prinseră de dărlogi. Hei ! Coane Petrache! așa-i că am avut dreptate ? se auzi glasul lui Conu Zaharia, care venea spre noi. — Tu ești, Zaharia? Să trăești măi frate, fără tine eram prăpădiți, zise tata sărind din sanie și-l luă în brațe pe d. Zaharia. — Dapoi c­e credeai ? Știam eu­ că așa o să se întâmple și de aia am luat oamenii și am eștt înainte aici unde-i mai greu.­­ Ne întoarserăm cu toții la cona­cul moșiei, unde coana Aglaea ne aștepta grozav de îngrijată. — Vezi, Domnule Petrache, zise d­ei, tot e bine s’asculți și de cei mai bătrâni... Ce vă făceați dacă nu-i venea în cap lui Zaharia să vă iasă înainte. .­­ — Aflasem de la țăranii cari se în­torceau cu lemne dela pădure, pe unde vă găseau­ zise d.. Zaharia, și numai­decât mi-am dat seamă că-i primejdie. f o privighitoare cu drăgălașa-i voce a încântat câteva momente asistența dar care părea mai tristă această voce ca altă dată, ceia ce se explică și prin faptul că a părăsit Constanța nemai­având marea și amicii din copilărie. La pian a fost foarte bine acom­paniată de d-ra Gigi Hasan. Spectacolul l-a Încheiat tinerii Macabi prin figurile lor alegorice și tablouri acrobatice. întreaga serată cu deplina reu­șită morală și materială se dato­­rește comitetului Doamnelor spa­niole, compus din d-nele Neomi Ciprut, Ida Benun, Matilda Israel, Sofi Ierusalmy, Betty Navon, Don­na Tuny, ajutate în greaua lor mi­siune de d-nele Donna Adler, Sara Kanner, Stella Benun și Henriette Cipr­ui precum și de d-nii Solomon Ciprut, Haim Benun, Solomon Is­rael, Paul Manu, Jules Margulies, Gabriel Ciprut și Avram Benan. Ceaiul și masa au fost servite cu o regularitate pedantă și nu a dat loc la cea mai mică nemulțumire, din contra doamne și domnișoare ajutate de tinerii „picoli” au fost la înălțimea misiunei lor servind la­o­laltă pe întrecute pe mic și mare, cu toate bunătățile donate și e* vi­­națurile cele mai fine, de C.P. DEMETRESCU — Iți mulțumesc frate Zaharia, zise tata strângându-i mana cu căl­dură. Dar nenorocul a fost că is­prăvirăm și cartușele și chibritu­rile. —1 Și mai ales c­ă aveam­ și dealul de urcat, grăi dascălul Niculae, și bieții cai obosiseră. — Asta să vă fie învățătură, zise coana Aglae, acum haideți la masă.­­ — Cu dragă inimă, zise tata, că chiar am o foame ca de lupi — Dar mata, cavalerule, zise d. Zaharia către mine, nu ți-a fost frică ? ! — Nul De ce să-mi fie, dacă e­ram cu tata și cu d. învățător? — Ba încă ne-a fost de ajutor, spuse îvățătorul, că ne făcea șo­­moioage de pae... — Bravo! Cavalerule, zise cu­coana Aglae, sărutându-mă pe frun­te. Haideți acum că se răcește mân­carea.­­ Intrarăm în sufragerie, unde ne așezarăm pe mâncare în lege. După masă, cucoana Aglae mă duse și mă culcă, în timp ce ata cu dascălul Niculae și cu d. Zaha­ria mai rămăseseră la câte un pă­hăruț, povestind întâmplarea cu lupii. I Adormii curând și toată noapte nu visai decât lupi, șomoioage a­­prinse, focuri de pușcă... ■. A doua zi dimineață o pornirăm spre casă unde ajunserăm cu bine pe la prânz. Mama era tare îngrijată și când ne văzu, nu se putu ține să nu­) ia la vale pe tata. Când îi spuserăm prin ce am trecut, se făcu foc. < Í — Ha ce bine îmi pare, că nu vă mai săturați! Apoi deodată o podici plânsul și luându-mă în bra­țe prinse a mă săruta cu furie. —Dragul mamii, să nu te mai iei după raftul Că-i mare și n’are minte nici cât tine. — Taci, femeie! Nu huli, zise tata râzând. ' — Să mai poftești și altă dată. — La anu la Crăciun ! C. P. DEMETRESCU ———exo-—— mum D. Al. Marghiloman, șeful partidului conservator-pro­gresist, care s’a însănătoșit complect, se va înapoia dela Viena în cursul sâptămânei viitoare. 9­0­9 D. colonel Vasiliu, coman­dantul regimentului 11 jandarmi care după cum se știe a fost detașat ca prefect de poliție a­l satul, s’a înapoiat ori în loca­litate. 900 Suntem informați că ministerul de războiu, va înființa în orașul nostru și în comuna Techirghiol- Movila câte un serviciu de sal­vare militară. Fiecare din aceste servicii este prevăzut cu câte o autobrancardă. 000 ' Se petrece la Constanța! Credința noastră anterioară pare a fi căpătat sorți de isbândă, con­­stănțenii au început a se găndi se­rios să iasă din pasivitatea lor de până acum, organizând spectacole de tot soiul, din beneficiul căror să se poată alina suferințele ne­voiașilor.­­ La modă, atât în Capitală cât și în provincie ceaiurile dansante au luat un avânt deosebit și se întrec organizatorii a le face pe cât de reușite ca folos material, pe atât de plăcute în reuniunea tu­turor acelora ce prin voioșie, vor să petreacă câteva ore plăcute, dar și să plătească, unii gras, alții după timpuri și după pungă, totul însă cu voie bună, știut fiind de fiecare scopul urmărit. După ceaiul „Cercului Intim” a avut loc Duminică și Ianuarie—sea­ra—în salonul „Elpis" ceaiul dan­sant dat de societatea Doamnelor Spaniole din localitate, care a ex­celat prin frumusețea aranjamen­tului sălii, prin numerile de distra­­cțiuni ce s’au rezervat selectului public și mai ața» prin inovațiunile adoptate la aceste distracțiuni. As­­fel fiind vorba de doamne spaniole, era natural ca să se producă nos­time cucenițe în dansuri spaniole, trei au fost la număr și au fost atât de bine încăt ni se părea că asis­tăm la o petrecere cu dans rustic spaniol pe malul Gudalquivirului. Grațioasa d-nă Frosa Benaroya, fă­când pe toreadorul, dansat la noi de frumoasa Otero, a ținut publi­cul într’o fascinantă emoțiune, prin jocul degajat și mlădios de puteai crede că numai de câteva zile a descins tocmai din Spania de­și d-sa era sosită numai de scurtă vreme, de la Bazargic, unde locu­ește. Dar de d-ra Claris« Tuny ce să mai spunem, era o andaluză fără pereche și modul cum­ a dansat cu foc și farmec, de care nu a fost lipsită nici partenera d-ra Israelo­­vici, a făcut ca poșta din sală să le aducă admirații scrise pe cărți poștale, căci cele prin viu graiu, au fost acompaniate de tunete de a­­plaude și bizări. Publicul nărăvit la lucruri bune nu a menajat acest terței și la făcut să reapară pe scenă tot cu atâta reușită ca și prima dată. Surioara d-rei Israe­­lovici a ținut acompaniamentul la pian destul de ritmic și nuanțat. A doua inovațiune a fost satira muzicală a d-lui Eugen R­einer, ca­re persiflând ușurințele unora și gâdilând vanitatea altora, în muzică și cu refrenul cântat în cor de în­treaga asistență, făcea apel la cei vizați, „să nu se su, să nu se su­­pe­re, căci o face spre a-i distra” și a distrat, rău destul de bine mai ales când i-a reamintit maiorului sărutarea înfocată, care a lăsat braz­de roșii la cabaretul „Bristol". Ila­ritate generală dar și veselie fără seamăn. Eugen Beiner este azi răs­fățatul publicului dornic de petrece­re, căci atinge cum­ e mai plăcut cu verva-i și cu satira-i bine pla­sată. Dar de ce să trecem cu vederea de a nu vorbi ce se cuvine pe sea­ma drăguțelor micuțe Biblia Ieru­­rusalmi, Mimi Margulius, Enesa Farin și Alcoloumbre, cănd ne-au amintit pe răposatul Moceanu, în dansurile Banul Mărăcinei și aaltele ce erau cu atât mai bine, fiind ju­cate într’un eclan de nedescris. A urmat la pian d-ra Ierusalii cu „Vitetul Pădurii” și după dânsa d-na Stella Tauri (Adler) care ca Comitetul care a servit ceaiul se compunea din d-rele: Jeanne Eskenasy, Fortune Ierusalmy, Hen­­riete Auerbach, Lory Weinstock, Lizica Varsano, Sultănică Cohen, Larica Benun, Belina Cohen, Vica Bercovici, Gigi Hasan, și Calo Ci­prut, iar masa copioasă a fost ser­vită de d-nele Regine Lewy, Berthe Weiss, Luise Tuny, Sophie Mar­gulius, Grazielia Hoffner, Leonora Eskenasy, Georgeta Menahim, Ma­­riassif Bercovici, Allegreta Israel, Rebeca Pisanti, Neomi Gheron și Calo Ciprut ajutate fiind de tine­rii Isi Benun, Leonoialuf Asnas, Mord Sultani, Harry Jerusalmi Luci Grunberg, Weisi Matatia, Go­ldstein, D. Varsano, Seb H­ei­ner, Rafael Gheron și Gabriel Cohen. Mulțumiră generalele cuvin în­tregii asistențe pentru mărinimo­sul concurs dat în modul cel mai larg atât prin generoa­sele ofrande, căt și prin întrecerea la concu­rența de a obține obiectele lici­tate, toate însumând sume apre­ciabile înglobate la fondurile de ajutoare ale Doamnelor ce surăd cu plăcere citind această dare de seamă în momente de odiniă ! (Citiți continuarea în pag. Il-a)

Next