Dacia, ianuarie-iunie 1925 (Anul 12, nr. 1-142)
1925-06-11 / nr. 127
ANUL XII. No 127 Director-Proprietar L. M. MOLCU Redacfia și Administrația Strada Traian No. 22 ABONAMENTUL Pe 12 luni................... 500 Iei 6 ........................ 270 . Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază — TELEFON No. 42/3 — Apare zilnic la ora 12 DOI LEI EXEMPLARUL Constanta Joi 11 Iunie 1925 Director politic*. p. goruneanu Reclame după tarif Un fruntaș independent, al acestui oraș, ne trimite spre publicare articolul de mai jos, rugăndu-ne să-i păstrăm anonimatul. Iată ce scrie d-sa, relativ la svonul ce circulă prin oraș, cu privire la o apropiată conducere a partidului poporului la Constanța: :O scurtă știre anunța că doctorul Pilescu va fi ales șef al partidului poporului din localitate în urma contopirei partidului progresist cu cel averescan. Ca simplu spectator al jocurilor politice și al modului cum se administrează averea publică dobrogeană, ca cetațean neinscris în nici un partid politic, am simțit o vie bucurie la aflarea acestei știri și dacă svonul va deveni realitate, trebuie să ne bucure, pentru următoarele considerațiuni: 1) Trecutul de cinste desăvârșită al d-rului Pilescu. 2) Educația d-sale politică, fără preocupări de parvenire morală sau materială și 3) Dragostea sa pentru Constanța. Aceste trei prime calități ne indrituesc să sperăm că orice administrație încăpută pe mâna d-sale va da roade minunate. 4) E extrem de simpatic și deci foarte popular. 5) E un om legat cu tot sufletul de pământul dobrogean și se cuvine ca șeful județean al unui partid de guvernământ să fie localnic, dat fiind că numai astfel poate cunoaște toate nevoile orașului și ale județului, poate îndrăgi și fi îndrăgit de [oameni. f. 6) Prin finețea și tactul său, va aduce liniștea, unirea și deci spor la muncă în taberele viitorului partid de guvernământ. 7) Va putea fi un demn representant al Dobrogei într’un viitor guvern, tocmai ceia ce ne lipsește. Și, repetând că nu am nici o legătură cu vre-un partid politic, îmi permit să dau un sfat averescanilor, în interesul lor, în interesul Dobrogei, să lupte și să stărue ca svonul să nu rămăie simplu svon." A. POLITICE felia Mii H Si. Piliui D. dr. Al. Pilescu Activitatea partidului național întrunirea de la Peștera Partidul național și-a continuat propaganda în județ, în zilele de 7 și 8 iunie ținând mai multe întruniri sătești. Prima întrunire a avut loc în comuna Peștera sub preșidenția dlui N. D. Chirescu președintele casei poporului. D. avocat 1. Teodorescu Valahu, a arătat că falimentul politicei liberale nu se poate tăgădui. Toți simțim că ne apropiem de sfârșitul unui regim odios. Partidul Național căreia masele îi arată atâta simpatie, are programul cel mai nemerit pentru nevoile României întregite. D. avocat Sandu Șteflea, a dovedit că partidul național este expresiunea nevoilor țărănești. Pentru ridicarea morală și materială a poporului dela țară el a luptat fără preget în toate timpurile. D. avocat I. Bârzan, care întâmplător se află în sală, în cuvinte pe înțelesul tuturor, a demonstrat sătenilor de ce avem banul așa depreciat. D-sa a pus în sarcina guvernărilor averescane și liberale toate relele economice de care suferă țara. Cheltuelile fără socoteală făcute în străinătate de aceste partide, au depreciat leul. D. N. D. Chirescu, a spus că partidul Național, expresiunea păturei mucitoare din țara noastră, este partidul care se impune în ochii factorului constituțional. Mințile luminatorilor, precum și ale conducătoprogramul de realizări practice ale acestui partid fac dintrânsul singura speranță și nădejde a poporului nostru. Au mai luat cuvântul d-nii comandor Negru, Jean Stoenescu. A urmat apoi o masă comună oferită fruntașilor de organizația comunală a partidului din Peștera. --------OD-------, Victimile cheflei — Un satean tăiat de trenul de Bazargic — In dreptul satului Carachioi din județul trenul de Bazargic, Caliacra, a surprins pe linie și a omorât pe loc, pe săteanul Gheorghe Tanasief din numita comună. Ancheta făcută de c. f. r. a stabilit că organele victima era în complectă stare de beție, atunci când fusese surprinsă de tren pe linie. - ----------------- Cerefi pretutindeni berea „Azuga“, care este cea mai delicioasă și fără rival. ■ni__Ol__________________LJHBuaaag Guvernul intenționează să aplice din nou sistemul contigentărilor. La Constanța, în rândurile guvernamentale, știrea a produs o plăcută impresie. SA REDESCHIS —— „Parcul CAPATO“ = RESTAURANT DE PRIMUL RANG COMPLECT RENOVAT = Bucătărie franceză și orientală, — — zilnic pescărie proaspătă ------------ GRATAR SPECIAL ------------Serviciul prompt. BERE BRAGADIRU Orchestră clasică, sub cond. Maestrului NAE CHIRIBUȘ — Preturi Moderne. Senzaționalul proces de la Curtea de Apel Procesul Tașcu Facerea - Malidon, Jitianu, Gorbeanu și Carp.Iu jurat mai operilor societății iridentiste „Dobrogea“.- După cum am anunțat, înaintea Curții de apel din localitate, venit emi după amiază spre judea care, procesul intentat de d. dr. Tașcu Pucerea prefectul județului Durostor, împotriva d-lor avocați O.Jitianu, E. Melidon, farmacist N. Corbeanu și Sandu Carp din Silistra pentru calomnie prin presă. Înainte însă, de a reda desbaterile, e necesar să arătăm cum stau lucrurile. Activitatea societății „Dobrogea“ E știut de toată lumea, că organizația iridentistă bulgară ,Dobrogea“, cu sediul la Varna, având ca președinte pe d-rul Ivan Hagi Stoianof, fiul d-lui Hagi Stoianof din Tulcea, e autoarea tuturor turburărilor și actelor de banditism ce s’au săvârșit și să săvârșesc încă în Cadrilater, dela răsboi încoace. Ori, autoritățile din Cadrilater și în special prefectul de Durostor, au avut mult de furcă cu comitagii și numai grație măsurilor excepțional de severe ce au fost luate, o mare parte din bande, au fost stârpite iar avutul locuitorilor, pus astfel la adăpost. De unde până atunci, zilnic cetățeni de pe la sate erau uciși ,schingiuiți și jefuiți de tâlharii iidentiști, în urma severelor măsuri de represiune aplicate, acea stare anormală a dispărut în bună parte. Revolta de la 15 Aprilie In cursul lunei Februarie a. c., prefectul de Durostor d. dr. Tașcu Pacerea, primește informațiuni precise de existența unei conspirații comuniste în județul său și dă instrucțiuni atât siguranței, cât și jandarmeriei, pentru urmărirea conspiratorilor, lntr’adevăr, cercetările ce s’au făcut de către siguranță, au avut de rezultat descoperirea faimoasei organizații teroriste de la Cainargeaua Mică, cu ramificații în comunele Chiose Aidin și Dobromir. In total, au fost arestați 66 de indivizi, a căror vinovăție a fost perfect stabilită, nu nu numai de siguranță, ci și de justiție. Cabinetul de instrucție al tribunalului Durostor a emis mandate contra celor 66 de deținuți, iar tribunalul a confirmat aceste mandate. In urma cercetărilor instrucției, s-a deschis acțiune publică împotriva a 167 de indivizi, dintre cari 101 în contumacie, pe baza art. 11 al. a b c din legea de reprimare a acțiunilor periculoase statului, combinate cu art. 65, 66, 67 și 69 din legea de organizare a Dobrogei Noui. Din actele dresate s'a putut stabili că, comitetul iridentist din Cainargeaua Mică, a strâns dela săteni arme și bani, deoarece la 15 Aprilie trebuia să se producă o răscoală a tuturor satelor Cadrilaterului. In urmă s-a constatat că revolta în Cadrilater, urma să se producă concomitent cu revoluția comunistă din Bulgaria. Defăimările Înainte ca arestații să compară în fața instanțelor judiciare din Durostor, în ziarul ,România“ apar diferite articole emanate de la unii corespondenți ocazionali din Silistra, în care prefectul Pacerea era descris ca un scit, acuzându-i că ar fi ordonat schingiuiri îngrozitoare asupra celor arestați spre a le stoarce declarații compromițătoare. Nu s’a omis a se arăta în acele articole, că celor arestați li s’au tăiat degetele și urechile, iar unii dintre ei chiar, că ar fi fost omorâți. Presa bulgară a reprodus cele relatate de ziarele românești, iar și identiștii bulgari dobrogeni din Rusciuk, au convocat o mare întrunire de protestare în localul teatrului din acel oraș, unde Stoianoff, președintele societății iridentiste ,Dobrogea“, luând cuvântul, a arătat mulțimii teroarea exercitată asupra locuitorilor bulgari din Dobrogea, expediându-se totdeodată și un protest, Ligei Națiunilor. A trebuit să intervie demersul energic al d-lui Bilciurescu, ministrul României la Sofia, ca insinuările înregistrate atât de o parte din presa română cât și de cea bulgară, să fie desmințite chiar de oficiosul guvernului bulgar .La Bulgarie“. Ancheta întreprinsă de parchetul de Durostor — ordonată de ministerul de justiție — precum și constatările medicilor, au silit că nu numai nici unul stadin cei 66 de arestați, nu au degete și urechi tăiate, dar ca nu prezintă nici macar o urmă de violență. Ceva mai mult, s’a putut constata că cei arestați sunt aproa cu toții membrii ai partidului liberal și nici de cum adversari politici așa cum se insinuase. D. Pacerea, care era direct vizat ca autor moral al acestor crime, s-a adresat justiției dând în judecată pentru delictul de calomnie prin presă, pe domnii avocați Melidon, Jitianu, farmacist N. Corbeanu, și Sandu Carp pe cari îi bănuește că ar fi autorii articolelor încriminate, apărute în ziarele din capitală concomitent cu telegramele de defăimare, pe cari susnumiții d-ni, le-au expediat ministerelor de justiție și interne. Procesat înaintea Cărții de apel Judecarea interesantului proces a venit ori în fața Curții de apel din localitate, compusă din d-nii Al. Anastasiu președinte, Papadat, Teodorescu, Oprescu și Berisache, membrii. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. Mironescu procuror general. Partea civilă era reprezintată prin d. dr. Tașcu Pacerea, asistat de către d. avocat Tache Policrat, iar acuzații erau asistați de către d-nii avocați I. Radovici, I. Teodorescu-Valahu, Aurel Vulpe, N. I. Chirescu, etc. Interogatorul inculpaților avocat E. melidon și farmacist M. Corbeanu fiind luat, în ședința precedentă s’a procedat la interogarea celorlalți doi inculpați, avocat O. Jitianu și Sandu Carp, învățător. Ambii, au declarat că recunosc în totul, că au semnat telegramele către primul ministru și ministrul de interne, dar că n’au dat textul acestora spre publicarea ziarelor. D. avocat Radovici, ridică un incident, susținând că judecarea acestui proces, conform legei de organizare a Dobrogei Noui, intră în competința Curții cu Juri din București D. avocat Policrat, combate incidentul, arătând că nu e cazul, după care procurorul general Mironescu, pune concluziuni că istanța de judecare este bine aleasă și deci cere respingerea incidentului. După o scurtă deliberare, Curtea a respins incidentul. Reclamantul, d. dr. Tașcu Pacerea, face un istoric al faptelor, arătând cum grație informațiunilor ce le-a primit, a putut da siguranței indicațiunile necesare pentru descoperirea complotului comunist dela Cainargeaua Mică, după care d. Tache Policrat, din partea reclamantului, într’o documentată și totodată elegantă pledoarie, a vorbit despre luptele politice ce fac pe mulți oameni intelectuali, cum e în cazul de față să iasă din cadrul loialității. D-sa după ce expune faptele, așa cum ele s’au petrecut, cere Curții să facă numai dreptate și să soluționeze procesul în așa mod, încât calomnia aruncată asupra prefectului Pucerea, ca demnitar al statului, să fie complect spălată. D. procuror general Mironescu, constată o scădere generală morală, datorită războiului, spunând că cei ce se pretează la lupte politice, fac inconștient un mare rău țării și favorizează acțiunile dușmanilor. D-sa conchide, cerând aplicarea legii. D. avocat I. Radovici, constată că nu s-a făcut dovadă că inculpații au dat publicității telegrama iar d. avocat Jitianu, unul din cei acuzați, ridică un incident cerând Curții să-și decline competința trimițând dosarul tribunalului Durostor, singurul în drept a judeca pe infractori prevăzuți de art. 298 c.p. D. Jitianu invoca deasemenea art 296 c. p. cerând proba cu martori, pentru inculpați. a Curtea, după o deliberare scurtă, amânat pentru ziua de 11 Iunie a. c., când urmează să se pronunțe asupra incidentului ridicat de apărare. , DRATSKI-Fox-SPECTACOLE La Teatru Cinema „Regal“ Cu începere de azi și în zilele următoare rulează cel mai monumental film din câte s’au înscenat până acum „DOMNIȘOARA... DOAMNA“ dramă modernă în 7 mari acte Evadarea unui dezertor Dezertorul Andrei Popa, fiind escortat de soldatul marinar Vlăsceanu Ion, a reușit să evadeze, în timpul când se afla împreună cu sentinela sa, într-un local de petrecere de pe str. Cuza Vodă Vlăsceanu a fost arestat. -m- Accidentul din Oltina Locuitorul Petcu Petre din comuna Oltina județul timp ce culegea niște nostru, în cireși dintr’un copac, s’a rupt craca pe care ședea, și a căzut lovindu-se grav la cap. Transportat la spitalul din localitate, victima a încetat din viață --------OD------- încercare de sinucidere a unei femei Femeia Irina Mihail din comuna Caraomer județul nostru, a încercat ori să se sinucidă, din cauza mizeriei, înghițind o pastilă de sublimat. Sinucigașa în stare gravă a fost internată la spitalul comunal din Constanța.------------- r Nenorocirea unui sătean Locuitorul Petre Coliu din comuna Osmaniacă, județul nostru pe când se înapoia cu căruța spre o comună de lângă Medgidia, la un moment dat căruța s'a răsturnat și l-a aruncat sub roți, fracturându-i piciorul stâng. Victima a fost internată la spitalul comunal. -xox O școală italiană la Constanța în recenzia pe care am făcut-o despre solemnitatea de pe vaporul „Montenegro“, cu ocazia aniversării de 25 de ani de domnie al Regelui Italiei, am omis să arătăm că au asistat și d-nii Facsi directorul casei „Gattorno“, Depinguenti Vicenzo agent al soc. „Lloyd Triestino“, Freri subdirectorul băncii comerciale Itato-Române, Fabio Gentillini și Peroni. Tot cu ocazia acelei solemnităț s-a format un comitet compus din d-nii Fererro consulul Italiei ca președinte onorific, I. Arnoldo și Wuhrer ca președinți activi, Ionton V. Baruch și Giuseppe Algardi ca vicepreședinți activi, Freri secretar, V. Depinguenti casier și A. Delatolla, Peroni, Facsi și Gentillini ca membrii consilieri, pentru construirea unei școli italiene în Constanța. ------------------ f Din Medgidia Incendiu. Din cauza unor scânteie de la trenul mixt Medgidia-Bazargic, s-a aprins cantonul locuitorilor de lângă gara Cobadin Cu ajutorul sătenilor, putut fi salvat cantonul, arzând o numai parte din el cum și vre-o 1000 traverse uzate depozitate în curtea cantonului. Pentru d. prefect al poliției Nu știm datorită căror împrejurări, birjarii din acest oraș, nu posedă tarife, fapt ce le dă posibilitatea de a deda la un jaf încontinuu, de asupra celor ce apelează la serviciile lor, în special asupra străinilor, în trecere pe la noi. Cunoaștem cazul petrecut este cel mai recent. Birjarul cu No. 92, pentru o cursă din port și până la gară a pretins unui emigrant evreu suma de 100 lei, iar când clientul a protestat împotriva exageratei pretențîuni, birjarul l-a lovit cu biciul și l-a scuipat pe față. Acesta este numai un caz, din nenumăratele ce se petrec zilnic. Pentru ca această situație să nu mai dăinuiască, rugăm cu insistență pe d. prefect de poliției să binevoiască a dispune ca biroul circulației să supravegheze ca birjele să aibe tarife afișate și ca acestea să fie respectate.xox- Pregătiri pentru deschiderea liniei Hamamgia-Babadag La 1 iulie crt. urmând a se face inaugurarea liniei noui de cale ferate Hamamgia-Babadag, în aceasta din urmă localitate se fac de pe acum mari pregătiri în vederea acestei inaugurări, la care va asista și ministrul comunicaților, d. Vâitoianu. S’au clădit tribunele necesare asistenței. Primul tren de încercare, va pleca zilele acestea din Hamangia. j —m--------- . " 1 Vaporul „Regele Carol", a plecat aseară pentru Cospoli i și Pireu. ooo. La Curtea de Apel din localitate, se va judeca mâine apelul făcut de parchetul local împotriva achitării de către Constanța secția a 11 a a tribunalul ziaristului Miltiade Cutava. Se știe că el fusese dat în judecată pentru că făcuse apologia crimei comisă de avocatul Corneliu Zelea Codreanu. e«» . D. avocat Al. Negrea, distinsul membru al baroului local se află pentru o lună la Călimănești, unde își urmează obișnuita cură. Postul meteorologic al Constanței (magazinul Pincu Șapira) mutându-se în localu propriu din str. Carol — ce mai înaltă clădire de pe ace stradă,— faimosul chronometru stă ca și în trecut, la dispoziția publicului, în vitrina magazinului. Cereți pretutindeni delicioasa Bere „GIB“ oooooo „Anevre umblă renumele și multă vreme îi trebue pentru pătrunde în urechile mulțimei. A aceasta se explică prin faptul că o scriere cu adevărat superioară cu greu este înțeleasă și între timp autorul a îmbătrânit sau chiar a murit“. Schopenhauer- Parenese și Maxime D-l Alexandru Gherghel va surâde, cu siguranță, citind aceste rânduri Se știe că Bataille se revolta după fiecare critică ce i se adresa și protesta în zadar că n’a intenționat să spună cutare lucru, că n’a bănuit atâta filosofie în cutare personagiu, că n’a vroit să demonstreze nimic; critica își spusese cuvântul și, cum zice despre calomnie Bacon de Verulam, tamen quid quid haeret, (totul rămâne ceva), am rămas convinși, în mare parte, de exactitatea celor ce autorul susținea că țin de domeniul fanteziei. Și în definitiv, ce este poezia? înainte de a începe aceste note, am vrut să consult pe Jean Royére (Clartés sur la poésie). Iată cum începe doctul profesor: „La poésie est’oeuvre de fortificiel dans le naturél*, dar un rând mai la vale se grăbește să adauge: „Nimic mai stupid decât să cauți a defini poezia“. Sunt de părerea sa. (Par nobile fratrumf. De altfel n’am găsit nimic artificial, nici ca formă, nici ca fond, —în versul d-lui Gherghel. Naturaleță, lumină și simplicitate, (summum-ul perfecțiunei într'o poezie), iată ce-am descoperit, cred a mai fi văzut, în mai puțin de o sută de pagini, atâtea tablouri câte mi s’ar fi putut perinda pe dinaintea ochilor, fie închizându-i pentru a trăi intelectualicește, fie deschizându-i asupra spectacolului infinit de variat al naturii. „Icoane, icoane, icoane“, a strigat Kant, iată adevărata poezie: In Insula Uitărel, eu, n’am văzut decât icoane, tablouri, peizagii. Fiecare tablou deșteaptă o idee. Bogăția gândireiese din pânza măiastră, ca și de pe hârtia incoloră, ia ființă, se întrupează și apoi trăește. Or, aci este cazul ca d-l Gherghel să surâdă, sau după felul lui Bataille, să se revolte și să protesteze. Eu, n’am văzut decât icoane, icoane, icoane... Acolo’n zarea depărtată. Pe sânul liniștit al mărei — Sub steaua’cea mai luminoasă— Acolo-i insula Uitării. Dar aș vroi să repet poezia în toată ăntregimea ei: este admirabilă și adorabilă. Imediat m’am trezit în fața celebrului tablou al lui Vateau, în drum spre insula amorurilor desăvârșite, deci inexistente, spre templul lui Venus, spre Cythera. De ce nu știu... O ironie a vremurilor... Se știe că Cythera există, ea este o mică insulă ridicolă din Arhipelag. Dar Cythera, ca și Insula Uitărel, există mai cu seamă în inimile, în creerul, în sângele nostru, ea plutește deasupra capetelor noastre, ea este pretutindeni și nicăirea, ca și Dumnezeu, ne închinăm ei, o vedem, o implorăm, știm că nu o vom atinge niciodată, deși cu gândul locuim acolo. Cum a zis poetul nostru: Și singur gândul cu aripi frânte Acolo poate să ne poarte... Departe...Î n Insula Uitărel Dorm sufletele noastre moarte! Probabil nu în zadar Pandora a păstrat în fundul cutiei misterioase singurul bun pământesc. Să sperăm că acolo se vor odihni sufletele noastre... Paralel cu Cythera, foarte aproape, despărțite abia de un istm pe care-l poți sări cu piciorul, d-l Gherghel a descoperit o altă insulă, pe care toți o cunoșteam și în care am trăit și trăim, dar pe care nu o vedem... Eu te-am zărit în țări necunoscute într’un cortegiu mistic de fecioare... Iau poemele la rând, dar nu apuc să citesc două rânduri și numaidecât un zugrav nevăzut prinde a mânui paleta și pensulele pe dinaintea pânzei de azur ce-mi joacă prin fața vederilor. Aș dori să citez toate «icoanele“, nu-mi este îngăduit. Ar însemna să scriu o carte, nu un articol. Abia am întors două pagini, acum deschid volumul la 'ntâmplare. Priviți din ramele ’nnegrite Icoane strămoșești uitate... Se 'ntoarce obositul suflet Din drumurile depărtate! N vădi Din fundul cerurilor coboară o cărare diafană, iar sufletul, (dac’ aș îndrăzni să mă exprim astfel), a luat trup, s’a îmbrăcat într’o mantie cenușie, iată-li copleșit și istovit cum coboară de pe meleagurile cetea de nimeni neumblate. Sosit-a 'n port corabia albă Intr’un amurg brodat în aur... Doriți și alte dovezi?... Un lucru fie îngăduit, modestului scrib ce sunt, să spună: omul care a fost în stare să deștepte atâtea imagini în inimile noastre, nu este un om de rând Nu cunosc pe d-1 Gherghel ș nu țin să-l cunosc, niciodată nu'l voi cunoaște mai bine deci așa cum mi s’a înfățișat printr rânduri. Nu cunosc pe d-1 Gherghel, dar sunt prieten cu Alexandru Gherghel. Am hoinărit cu „pe-un câmp pustiu sub toamn friguroasă și pustie", unde „a fost flori nascute’n raza unei toamne timpurii", l’am auzit șoptit du mila ureche. „Să pui pe la masca nepăsărei ori cât de trist-e sufletul“, am trăit cât Iac cu el, luni în șir și am pure pe lângă umbra-i prietenoasă : ascult „marea cum își plânge drerea ca și ea de-adâncă“. Cei cari n’au citit Insula tarei, s’o citească, cei cari a ; citit’o, s’o recitească, îmi vor mulțumi. -----------------tt----------------Cereți pretutindeni delic oasa Bere „GIB“. NOTE CRITICE INSULA UITAREI de AX. PONI AX. PONI Poetul Ai. Ghergbel