Dacia, ianuarie-iunie 1927 (Anul 14, nr. 1-139)
1927-06-10 / nr. 125
f ANUL XIV No. 125 Dimmer Proprietar S. H. MOSCt Redacția și Administrația Strada Tratat No. 15 ABONAMENTUL Pe 12 lal 700 1» 400 Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul îndoit. Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază DACIA nr^10ILNo 42/3 și 85 l1J________~ Aicia oreie 12 ~ ____11____— Reclame dopa tarif [IBI lllilfi In cadrul vieții și organizării sociale, se ivesc în mod foarte firesc necesități, ce iau naștere fie din nevoia acomodării individuale, fie că acestea sunt reclamate de progresul timpului care necontenit evoluiază, urmând legea de fier a ascensiunii universale. Deci nu poate constitui pentru cineva un titlu de glorie faptul de a fi concurat cu influența sau cu luminile sale, la satisfacerea cutărui sau cutârui dziderat, exprimat în atari condițiuni, pentru că omul de știință contribuind cu cunoștințele lui sau omul politic uzând de forțele aservite personalității sale, întru atingerea unui anumit scop de interes - general, și unul și altul nu și-au făcut decât datoria lor față de massele cari i-au ridicat din mijlocule, cari i-au instruit și cari le-au acordat încrederea lor, mai mult ca o sarcină decât ca o demnitate care să satisfacă orgoliul. Rezultă clar, din toate aceste considerațiuni că opera nu este făcută pentru a ilustra personalitatea cuiva, sau de a ruân creditul unora în „ vederea unor speculațiuni de ordin practic, ci ea trebue să ia fiița indiferent de acel ce-o înfaptu este, pentru supremul motiv că este necesară. Așa fiind, desigur că între elementele cari se perindă la guvernarea uppiT stat, trebue să existe o continuitate, în ceea ce privește lucrurile de interes general, căci alminteri, admițând ipoteza că unii ar strica ceea ce predecesorii lor au săvârșit, sau ar lăsa în părăsire ceea ce aceia au început a Săvârși numai, ar însemna pur și simplu că statul sa nu prospereze deloc, dacă nu chiar să meargă de râpă. Buna oară, sub guvernarea trecuta, s’a săvârșit o lucrare de foarte mare interes, pentru provincia noastră, în special, linia ferata Constanța-Carmen Sylva. In trei luni, cu multă stăruință și bunăvoință acest deziderat exprimat dealungul a aproape treizeci de ani de zile, a devenit o realitate. Numai că, grație turnurei ce au luat-o evenimentele, lucrările n’au fost complect terminate. Ar trebui ca aceasta linie să se ramifice de la Agigea până la Tekirghel-Sat, pentru înlesnirea și a acelei localități, după cum tot astfel, de la Carmen-Sylva, calea ferată ar trebui să continue dealungul coastei, până la Balcic și de acolo să se întindă până la Bazargic, spre a se împlini astfel un mare deziderat de ordin practic, economic și strategic. Pe de altâ parte, sub fostul regim, se luase hotărîrea de a se desființa actualul cartier insalubru al c. f. r. situat în plin centru al orașului nostru, și cuprins între faimoasele ziduri chinezești cari dăinuesc, în pofida unei estetici ca lumea și a celui mai elementar bun gust. Era vorba ca lucrările de curățire a terenului de acele șandramale, să fie terminate încă în Toamna anului curent. In cea ce privește administrația interioara a județului, ne aducem aminte că d. avocat Andrei Popovici, fostul prefect, pornise o activă campanie pentru refacerea șoselelor și înzestrarea tuturor comunelor cu legaturi telefonice, în vederea cărui scop d-sa obținuse și fondurile necesare și ordonase și începerea primelor lucrări. Toate cele enumărate mai sus, sunt în mod îndoellic de o capitală necesitate pentru uzul general. Nu este deci un motiv ca odată cu schimbarea oamenilor de la conducerea statului și aceste proecte — dintre care unora le mai lipsește foarte puțin pentru a fi desăvârșite — să cadă în dezuetudine. Al. Demetriad —------XOX-----[omin toate Dobrogea noastră, poate fi comparată cu un imens muzeu istoric, căci păstrează la tot pasul relicve din lumea antică, de o valoare istorică incomensurabilă. In special rămășițe de ale dominațiunilor genoveze și daco-romane se întâlnesc pretutindeni — ruinicari, nesocotind orice tratate, stau ca o veșnic â dovadă a drepturilor poporului neolatin asupra provinciei dobrogene. Dar, aceste sfinte relicve dispar pe zi ce trece, nefiind colecționate și nici supraveghiate. Astfel abia după ce localnicii — țărani neștiutori — clădiseră locuințe din piatră sculptată a monumentului de la Adamclisi, s’a decis restaurarea acestei opere artistice ce simbolizază istoria rasei latine și primele începuturi ale zămislirei poporului românesc. Tot astfel la Mangalia, urmele străvechei cetăți callatis dispar cu nesocotite fiind de oamenii timpul, administrației cari stau cu mânile’n sân, fără a lua măsuri împotriva profanatorilor. O bună parte din marmora băilor romane, ■— ruină de oriunde ar fi fost restaurată fiind de-o măreție impresionantă — a fost cărată de acolo și întrebuințată la diferite construcțiuni din Mangalia, în văzul autorităților și fără teamă de răspundere. Până și un fost înalt demnitar de la noi, și a amenajat locuința confortabilă pe țărmul mării întrebuințând piatră și marmoră din edificiul antic. *• Apoi monedele antice de aur găsite care circulă prin Mangalia în mare număr sunt topite și uzate în comerț, fără o prealabilă cercetare ștințifică. In mai multe rânduri, s’au disgropat acolo vase de piatră pline cu astfel de monede, cari au fost însușite de către descoperitori, contrar dispozițiunilor legale. Un corespondent ocazional din Mangalia, ne informează chiar cu privire la o astfel de afacere recentă, indicându-ne locul unde o doamna, soția unui fericit găsitor al unei oale pline cu monede de aur, a vândut comoara pe un preț derizoriu, spre a fi prefăcută în metal prețios. Și deși întreaga localitate știe faptul nu s’a găsit nimeni să întreprindă o cercetare în direcția aceasta. Atragem atențiunea societății „Monumentele istorice” asupra relatărilor noastre și cerem totdeodată autorităților în drept, instituirea unei anchete și pedepsirea acelora cari și au însușit bunuri ce nu le aparțineau, săvârșind o crimă de ordin național. -xox- D. Pereți Vinari In STUîLE înfundate din pivnițile S. Alperln si Go. Vineri 10 Iunie 1927 Știri extine Grecia la Liga Națiunilor Geneva 8. — Guvernul grec a înștiințat secretariatul Ligii Națiunilor, că delegațiunea Greciei la sesiunea de Iunie a consiliului va fi compusă din Michalacopouos, ministrul afacerilor străine, Caphandaris, ministrul finanțelor, — ambii foști președinți ai consiliului de miniștri — d. Cadlamanos, ministrul Greciei la Londra, însoțiți de mai mulți experți printre care guvernatorul Băncii Naționale a Greciei. Din faptul că guvernul grec a delegat la Geneva trei miniștri importanți, se deduce că are intențiunea de a aduce înaintea consiliului, în afară de chestiunea împrumutului complimentar pentru stabilirea refugiaților greci, chestiuni care interesează restautarea financiară a Greciei. Cereri de grațiere în Grecia ATENA 8. — Deținuții Zervas și Dertilis coloneii, care în Septtmbrie trecut, au răsturnat pe dictatorul Pangalos, iar în urmă s’au resculat contra guvernului Condylis, au făcut cerere de grațiere, care va fi examinată de construl grațierilor. Ce iconică-i uneori soarta... Chamberlain a tracut Atlanticul sfidându-i imensitatea, dar a căzut intr’o mlaștină din Germania I FOTO LUX" ATHANASE LICICOPOL Strada Carol vis-a-vls de Grand CONSTANTA Execută fotografiile cele mai artistice cu prețurile reduse. Pentru, transportarea mărfurilor depozitate In port, spre oraș ori spre pază, s'a construit o șosea de zig-zag In vecinătatea școalelor de marină, special amenajată pentru căratul mărfurilor. Ori, cărăușii locali, evită această șosea ad-soc și trec cu căruțele și camioanele încărcate, pe alifi, stricând asfaltul străzilor cele mai circulate. Rugăm pe d. primar Bentoiu, a dispune suprimarea definitivă a acestei stări de lucruri păgubitoare și pentru municipiu, dar mai ales pentru aspectul de oraș modern, pe care și l-a imprimat Constanța, grafie părinteștei gospodăriri a actualului consiliu. noix- 0 dispozițiune a c. f. r. Direcțiunea exploatării Bucureșttiu e cunoscut tuturor autorităților civile și militare că lemnele de foc adresate autorităților de mai sus atât cele înscrise până la data de azi 7 6 precum și acelea ce se vor mai înscrie până la 31 iuie 1927, vor fi trecute la la grupa 11 pentru a se încărca cu precădere față de mărfurile înscrise la grupa III. Aceasta în vedere ca autoritățile să-și poată procura mai cu ușurință vagoane pentru încărcarea lemnelor, în vedere că nu este sezon de cereale.De la 18 cr. lemnele vor fi înscrise la gupa H1 ca și celelalte mărfuri, ro"w____QQ_____ Piața cerealelor 8 iunie 1927 Oborul 2 „ Fân 2oo 10 căruțe orz 600-685 57 „ porumb 430-437 5 , ovăz 600 9 „ dughie 3Q0-356 4 „ Lână 68oo-7050 1 „ rapiță sălbatecă 3oo- sim Sirailii Buc. 9. — Eri la orele 10 dim., regele a fost supus unui consult medical la Scrobiște. După terminarea consultului, d. ministru al Casei regale a comunicat următorul buletin medical asupra stării sănătății regelui . Stara locală nu s-a înrăutățit. Starea generală, care a fost foarte reatu ur at a gripei, deși s’a îmbunătăți, nu este încă complect satisfăcătoare. Scrobiște, 7 Iunie 1927 Dr. Hartmann, dr. Beaugaud, dr. Felix Sluys, dr. E. Djuvara, dr. D. Gerota, dr. G. Severeanu, dr. Romalo, dr. Mamulea. -non- Comunicare Se aduce la cunoștința caselor de comerț, consignație, reprezentanțe etc. că exportul leilor sub orice formă fiind oprit, emiterea poliților în lei, la ordin străin, sau remiterea lor în străinătate, adresate la ordin străin, nu se poate face fără autorizare specială. Oficiul Controlului Devizelor Secția Constanța Cronica externă O chetă de Rusalii De Rusalii în toate capitalele județelor se vor face chete pentru tuberculoși. M. S. Regina face din nou apel la toți bunii români, care iubesc neamul și ține la viitorul lui, sâ dea obolul lor pentru tuberculoși. Vindecând un tuberculos, salvați o familie întreagă de la moarte. Cine își precupețește obolul pentru combaterea celui mai cumplit flagel, care minează sănătatea neamului nostru, nu e bun român. Dați pentru tuberculoși ! Rusaliile sunt zilele de speranță ale celora care suferă și vor sa trăiască. Ajutorând pe cei care luptă împotriva tuberculozei vă ajutați neamul -Kön Un ceferist ucis de tren o groaznică nenorocire s’a întâmplat ori dimineață în stația Fetești de pe linia Constanța-București. Ceferistul Niculae Neguțu, după ce a petrecut într’o cârciumă vecină s’a dus în triajul gării unde, neobservând apropierea trenului 8201, a fost surprins pe linie și oribil mutilat. 1 -------xox—------ 1:" ȘTIRI DIVERSE. D, inspector general administrator Pretorian, a sosit în localitate. Se afirmă că d-sa ar prelua conducerea prefecturei județului. ooo D. C. Dimitriu, ministrul comunicaților a reînoit delegațiile d-lui comandor Margineanu, directorul general al S. M. R. și d-lui inginer inspector general Vardala, directorul general al porturilor și al căilor de comunicație pe apă. OOO ! Miss Mary Concarnon, delegata Crucei Roșii din Paris. Însoțită de către d ra Duca, din comitetul de direcție al Crucei Roșii române, a vizitat organizația locală precum și instalațiile Crucei Roșii din Tekhirghiol și Mangalia. Cu vaporul „Principesa Maria“, miss Copcampo a plecat spre Constantinopol. i OOO ralin jriiMi aviației Asociația română pentru propaganda aviației, filiala Constanța, ne trimite spre publicare, următorul apel : „în momentul în care avionul a pus Parisul la mai puțin de o zi și jumătate de New York, nici un cuvânt nu poate fi destul de elocvent, nici o gândire destul de îndrăzneață și nici o inteligență destul de pătrunzătoare, pentru a urmări până în ultimele ei consecințe, transformarea radicală pe care această divină cucerire o va impune vieței omenești. Nici 20 de ani nu sunt de când trecerea canalului Mânecei de către Blériot ridica acelaș strigăt de admirație și de uimire ; astăzi, cine mai ia drept eroi zecile de mii de oameni purtați în fiecare an pe gingașele aripi ale avioanelor comerciale, între Paris și Londra ?!... Mâine, vor fi prea mici pentru oceanele a mai împiedică legăturile neamului omenesc, iar pământul prea strâmt pentru a închide aspirațiunile sale. Mâine, avionul va constitui cel mai prețios mijloc de înfrățire, dar și cel mai teribil instrument de dominare. Vai de aceia cari vor rămâne în urma vremurilor. O lege inflexibilă în marele regn al viețuitoarelor condamnă la pieire pe toți acei ce nu se adaptează, istoria omenirei trece din această cauză in rândul celor dispăruți populațiuni numeroase, cotropite și nimicite, numai din cauză că n’au știut să înlocuiască la timp, sulița cu arcul și arcul cu pușca; exemplul Pieilor Roșii este destul de recent pentru a nu fi uitat. Să ne ferim de a fi Pieile Roșii ale viitorului — ale unui viitor foarte apropiat ! Țara noastră este prea bogată pentru nu excita apetiturile celor cari se vor simți tari când ne vor vedea dezarmați. Să nu uităm că marele stat major al armatei germane a declarat că singură valea Prahovei, cu imensele ei zăcăminte de petrol ar fi cauză suficientă pentru un mare răsboi european. Pentru a nu avea rasboiu nu este de ajuns ca noi să nu-1 vrem, mai trebuie ca și ceilalți sâ nu i dorească. Ori, ceia ce se petrece dincolo de granițele noastre nu este deloc de natură a ce lăsa liniștiți. Un formidabil instrument de răsboiu se făurește de către dușmanii noștrii , ceea ce nici armatele lor nesfârșite, nici miile de agenți teroriști și nici milioanele de bancnote conrupătoare nu au putut realiza, se va încredința aviației aviației și tovarășelor sale nedespărțite , gazelor otrăvitoare. An cu sa budgetul aviației lor crește, an cu an numărul uzinelor lor de avioane și fabricilor lor de gaze otrăvitoare mai mult de jumătate din sporește, bugetul aparărei lor naționale se cheltuește pentru pregătirea războiului aerian cu gaze otrăvitoare. Pentru a putea privi cu liniște ziua de mâine, pentru a avea garanția necesară întreprinderilor voastre, trebue ca orașul vostru, județul vostru, să nu reprezinte pentru apetitul aventurierilor o pradă prea ușor de digerat. Nici o altă armă nu poate lupta cu avionul, decât tot avionul. Ne trebuie deci o aviație o aviație care să facă puternică, respectat cerul patriei noastre și temute hotarele ei. Drumul realizării ni-l arată chiar adversarii noștri de mâine. Ceia ce Statul cu resursele sale limitate nu poate înfăptui, să înfăptuiască inițiativa particulară Acesta este scopul pe care o mână de oameni inimoși, cu grije de viitorul țarei lor, și-au propus să-l atingă prin înființarea „Asociației Române pentru Propaganda Aviației, (A. R. P. A.) acesta este țelul către care toate sforțările noastre unite trebuiesc să tindă. Nu priviți cu indiferența înșelătoarei siguranțe a zilei de astăzi o inițiativă care înaintea unui ajutor material, vă cere sprijinul vostru moral. Nu neînsemnata sumă de 20 de lei cu care cineva poate deveni membru este principalul scop urmărit de asociațiunea noastră, ci îndreptarea atențiunei voastre înspre marea problemă a stăpânirei aerului, canalizarea sforțărilor voastre în direcțiunea realizărilor aeriene, solidaritatea interesului vostru personal cu marele interes al libertatei și integrităței noastre aeriene. Providența a ales generațiunea noastră pentru a-i încredința înfăptuirea Marei Românii de astăzi. Nemăsurate suferințe și nenumărate sacrificii au constituit răscumpărarea acestei înfăptuiri. Și totuși, misiunea noastră nu este terminată . Trebuie sa căpătăm siguranța că rodul atâtor sacrificii nu se va pierde de Îndată ce generațiunea noastră va dispare , trebue sa creștem și să înarmăm generațiunia ce urmează așa încât să fie la înălțimea timpurilor viitoare. Ori, secolul ce abia se deschide, va fi secolul aviației. Toate preocupările omenești vor fi fundamental influențate de această nouă forță pusă in serviciul civilizației. Sa creștem deci copiii noștri într’o atmosferă prielnică desvoltarei unei mentalități aviatice ; de la cea mai fragedă vârstă sâ îndreptăm atențiunea lor către această teribilă jucărie — avionul — înscriindu-i ca membrii ai Asociației române de propagandă aeronautică; ochii lor vor privi nedumeriți la început insigna ; încetul cu încetul această podoabă va căpăta o semnificație care-i va face mândri de rolul că li se atribue, imaginația lor de copii va fi viu lovită de faptele marilor aviatori, preocupările lor se vor îndrepta tot mai mult înspre cucerirea aerului, sufletele lor vor căpăta aripi, o adevărată generațiune de aviatori va lua în mâinile ei destinele României. Atunci numai, misiunea genere rațiunei noastre va fi terminată și viitorul Patriei asigurat“. -xxoxx Situația în Grecia — Spre o înțelegere a popoarelor balcanice — Constantinopol. 7. — Minis [trul Greciei în Turcia, d. Tamados, a acordat zilele acestea un interview ziariștilor turci din Constantinopol, în care s’a exprimat pentru realizarea principiului „Balcanii popoarelor balcanice*. Vorbind despre situația actuală din Balcani, a declarat că numai această lozincă poate opri puterile străine de a se amesteca în chestiunile referitoare la raporturile dintre statele și popoarele balcanice. Crearea unei alianțe balcanice este îngreunată într’o mare măsură prin faptul ca Italia a încheiat un tratat cu Albania în urma căruia s-a tulburat echilibrul în peninsula balcanică. In ce privește raporturile greco iugoslave, ministrul Tamados a declarat că tratativele pentru tratatul comercial între ambele țări sunt în curs și ca prin acest tratat vor fi rezolvate toate chestiunile din sistemul tratatelor ce a încheiat cu Iugoslavia dictatorul Pangalos. Ministrul Tamados este de părere că litigiul greco-jugoslav în chestiunea zonei libere de la Salonic și regi D. comisar Mișu Constantinescu a fost numit în calitatea de șef al biroului de proceduri de pe lângă prefectura de poliție din localitate. Sârgul și priceperea de care a dat dovada până acum acest distins polițist, ne îndriluește să credem că lucrările de sub conducerea d-sale vor fi așa de natură, încât să atragă laude bine meritate.mulținiei ferate Ghergheli-S* Ionic, este exclusiv de caracter economic și va fi soluționată fără dificultăți în tratatul comercial. Referindu-se la apropierea greco-bulgară, ministrul Greciei a accentuat că se Bulgaria o convenție va încheia cu specială asupra accesului acestei țări la Marea Egee, ceea ce va contribui și la o apropiere politică între Grecia și Bulgaria. Ministrul Greciei a arătat apoi că în direcția unei înțelegeri a popoarelor balcanice s’au făcut până acum pași neînsemnați Albania a cerut să fie primită în Alianța balcanică când ea s’ar încheia între Grecia, Turcia, Bulgaria și Jugoslavia. Cu totul altfel ar fi însă când tratatul de la Tirana ar cuprinde o clauză secretă care ar împiedica intrarea Albaniei în această alianță. In acest caz ar trebui sa se aștepte cinci ani, timpul pe cât a fost încheiat tratatul, ca Albania să dispue iarăși de mâini libere. In opinia publică și cercurile politice din Turcia chestiunea apropierii balcanice este discutată în modul cel mai favorabil. O dovadă sunt și declarațiile făcute de ministrul de externe turc Rujdi Bey ziarului Akdam din Constantinopole. Conferința miniștrilor de externe ai Greciei și Albaniei a născut un foarte mare interes în cercurile din Angora. De asemenea și din comentările ziarelor asupra declarațiilor ministerului bulgar în Turcia, Pavlov, se poate vedea ca formarea unei alianții balcanice va fi salutată de toate statele din Balcani cu adâncă mulțumire. Cavicherie ministrul Tamados a declarat că atitudinea favorabilă a Turciei în această chestiune este evidentă. Împrumutul pentru refugiații greul. După o declarație a d-lui Kyrkos, ministrul grec al asistență publice, numărul de familii refugiate care nu sunt stabilite încă, e evaluat la 35 mii pe întreg teritoriul grecesc. Suma necesară pentru așezarea fiecărei familii e prevăzută cu o loouire. De aceea va fi nevoe să se înscrie în buget o sumă, variind între milioane sterline, însă cum 3—4 un număr oarecare de familii au și primit ajutoare, se speră ca sumă de 2 milioane lire va fi suficientă pentru refugiații urbani. Deputații refugiați cari au început negocieri active cu guvernul în vederea regulării chestiunii așezării, sunt depârtre ca pentru refugiații rurali va fi nevoe suma de 5 milioane lire. Ei au sugerat guvernului ca suma împrumutului complimentar să fie vărsată în tranșe succesive, după refugiaților. Prin această nevoile procedură se va evita ca statul sa plătească dobânzi pentru sumele care rămân depuse la Banca Națională fără a fi utilizate. -KOK Deposit permanent de „ETERNITA Neteor" de portul In strada Carol No. 149 D. Emanuel Iafet s’a retras de la serviciul de administrație al ziarului nostru. nii ... IJM ■ [UNK] [UNK] [UNK] eMmm [UNK] M __i.ULL!”L-J3*SB&BtSB£SBB