Dacia, ianuarie-iunie 1927 (Anul 14, nr. 1-139)

1927-06-10 / nr. 125

f ANUL XIV No. 125 Dimmer Proprietar S. H. MOSCt­ Redacția și Administrația Strada Tratat No. 15 ABONAMENTUL Pe 12 l­al 700 1» 400 Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul îndoit. Manuscrisele nepublicate nu se înap­oiază DACIA nr^10ILNo­ 42/3 și 85­ l1J________~ Aic­ia oreie 12 ~ ____11____— Reclame dopa tarif [IBI lllilfi In cadrul vieții și orga­nizării sociale, se ivesc în mod foarte firesc necesități, ce iau naștere fie din ne­voia acomodării individuale, fie că acestea sunt recla­mate de progresul timpului care necontenit evoluiază, urmând legea de fier a as­censiunii universale. Deci nu poate constitui pentru cineva un titlu de glorie faptul de a fi concu­rat cu influența sau cu lu­minile sale, la satisfacerea cu­­tărui sau cutârui d­ziderat, exprimat în atari condițiuni, pentru că omul de știință contribuind cu cunoștințele lui sau omul politic uzând de forțele aservite persona­lității sale, întru atingerea unui anumit scop de interes -­­ general, și unul și altul nu și-au făcut decât datoria lor față de massele cari i-au ri­dicat din mijlocu­le, cari i-au instruit și cari le-au acordat încrederea lor, mai mult ca o sarcină decât ca o demni­tate care să satisfacă or­goliul. Rezultă clar, din toate a­­ceste considerațiuni că opera nu este făcută pentru a ilus­tra personalitatea cuiva, sau de a ruân­ creditul unora în „ vederea unor speculațiuni de ordin practic, ci ea trebue să ia fi­ița indiferent de a­­cel ce-o înfaptu este, pentru supremul motiv că este ne­cesară. Așa fiind, desigur că între elementele cari se perindă la guvernarea uppiT stat, tre­bue să existe o continuitate, în ceea ce privește lucrurile de interes general, căci al­­minteri, admițând ipoteza că unii ar strica ceea ce prede­cesorii lor au săvârșit, sau ar lăsa în părăsire ceea ce aceia au început a Săvârși numai, ar însemna­­­ pur și simplu că statul sa nu prospereze deloc, dacă nu chiar să meargă de râpă. Buna oară, sub guverna­rea trecuta, s’a săvârșit o lucrare de foarte mare in­teres, pentru provincia noas­tră, în special, linia ferata Constanța-Carmen Sylva. In trei luni, cu multă stăruință și bunăvoință acest deziderat exprimat dealungul a aproa­pe trei­zeci de ani de zile, a devenit o realitate. Numai că, grație turnurei ce au lu­at-o evenimentele, lucrările n’au fost complect terminate. Ar trebui ca aceasta linie să se ramifice de la Agigea până la Tekirghel-Sat, pen­tru înlesnirea și a acelei lo­calități, după cum tot astfel, de la Carmen-Sylva, calea ferată ar trebui să continue dealungul coastei, până la Balcic și de acolo să se în­tindă până la Bazargic, spre a se împlini astfel un mare deziderat de ordin practic, economic și strategic. Pe de altâ parte, sub fos­tul regim, se luase hotărî­­­rea de a se desființa actua­lul cartier insalubru al c. f. r. situat în plin centru al orașului nostru, și cuprins între faimoasele ziduri chi­nezești­­ cari dăinuesc, în pofida unei estetici ca lu­mea și a celui mai elemen­tar bun gust. Era vorba ca lucrările de curățire a tere­nului de acele șandramale, să fie terminate încă în Toamna anului curent. In cea ce privește admi­nistrația interioara a jude­țului, ne aducem aminte că d. avocat Andrei Popovici, fostul prefect, pornise o ac­tivă campanie pentru refa­cerea șoselelor și înzestrarea tuturor comunelor cu lega­turi telefonice, în vederea cărui scop d-sa obținuse și fondurile necesare și ordo­nase și începerea primelor lucrări. Toate cele enumărate mai sus, sunt în mod­­ îndoel­­lic de o capitală necesitate pentru uzul general. Nu este deci un motiv ca odată cu schimbarea oame­nilor de la conducerea sta­tului și aceste proecte — dintre care unora le mai lip­sește foarte puțin pentru a fi desăvârșite — să cadă în dezuetudine. Al. Demetriad —------XOX-----­[omin toate Dobrogea noastră, poate fi com­parată cu un imens muzeu istoric, căci păstrează la tot pasul relicve din lumea antică, de­ o valoare is­torică incomensurabilă. In special rămășițe de ale dominațiunilor genoveze și daco-romane se în­tâlnesc pretutindeni — ruini­cari, nesocotind orice tratate, stau ca o veșnic â dovadă a drepturilor po­porului neolatin asupra provinciei dobrogene. Dar, aceste sfinte relicve d­is­­par pe zi ce trece, nefiind colec­ționate și nici supraveghiate. Ast­fel abia după ce localnicii — ță­rani neștiutori — clădiseră locu­ințe din piatră sculptată a monu­mentului de la Adamclisi, s’a de­cis restaurarea acestei opere artis­tice ce simboliz­ază istoria rasei­ latine și primele începuturi ale zămislirei poporului românesc. Tot astfel la Mangalia, urmele străvechei cetăți callatis dispar cu nesocotite fiind de oamenii timpul, ad­ministrației cari stau cu mânile’n sân, fără a lua măsuri împotriva profanatorilor. O bună parte din marmora băilor romane, ■— ruină de oriunde ar fi fost restaurată fiind de-o măreție impresionantă — a fost cărată de acolo și în­trebuințată la diferite construcțiuni din Mangalia, în văzul autorități­lor și fără teamă de răspundere. Până și un fost înalt demnitar de la noi, și a amenajat locuința confortabilă pe țărmul mării în­trebuințând piatră și marmoră din edificiul antic. *• Apoi monedele antice de aur găsite care circulă prin Mangalia în mare număr sunt topite și u­­zate în comerț, fără o prealabilă cercetare ștințifică. In mai multe rânduri, s’au disgropat acolo vase de piatră pline cu astfel de mo­nede, cari au fost însușite de că­tre descoperitori, contrar dispozi­­țiunilor legale. Un corespondent ocazional din Mangalia, ne informează chiar cu privire la o astfel de afacere re­centă, indicându-ne locul unde o doamna, soția unui fericit găsitor al unei oale pline cu mo­nede de aur, a vândut comoara pe un preț derizoriu, spre a fi prefăcută în metal prețios. Și deși întreaga localitate știe faptul nu s’a găsit nimeni să întreprindă o cercetare în direcția aceasta. Atragem atențiunea societății „Monumentele istorice” asupra relatărilor noastre și cerem tot­deodată autorităților în drept, in­stituirea unei anchete și pedepsi­rea acelora cari și au însușit bunuri ce nu le aparțineau, săvâr­șind o crimă de ordin național. -xox- D. Pereți Vinari In STUîLE înfundate din pivnițile S. Alperln si Go. Vineri 10 Iunie 1927 Știri extine Grecia la Liga Națiunilor Geneva 8. — Guvernul grec a înștiințat secretariatul Ligii Națiu­nilor, că delegațiunea Greciei la sesiunea de Iunie a consiliului va fi compusă din Michalacopouos, ministrul afacerilor străine, Cap­­handaris, ministrul finanțelor, — ambii foști președinți ai consiliu­lui de miniștri — d. Cadlamanos, ministrul Greciei la Londra, înso­țiți de mai mulți experți printre care guvernatorul Băncii Naționale a Greciei. Din faptul că guvernul grec a delegat la Geneva trei miniștri importanți, se deduce că are in­­tențiunea de a aduce înaintea con­siliului, în afară de chestiunea împrumutului complimentar pen­tru stabilirea refugiaților greci, chestiuni care interesează restau­­tarea financiară a Greciei. Cereri de grați­ere în Grecia ATENA 8. — Deținuții Zervas și Dertilis coloneii, care în Sep­­­­ttmbrie trecut, au răsturnat pe dictatorul Pangalos, iar în urmă s’au resculat contra guvernului Condylis, au făcut cerere de gra­țiere, care va fi examinată de con­st­rul grațierilor. Ce iconică-i uneori soarta... Chamberlain a tracut Atlanti­cul sfidându-i imensitatea, dar a căzut intr’o mlaștină din Ger­mania I FOTO LUX" ATHANASE LICICOPOL Strada Carol vis-a-vls de Grand CONSTANTA Execută fotografiile cele mai artistice cu prețurile reduse. Pentru, transportarea mărfurilor depozitate In port, spre oraș ori spre pază, s'a construit o șosea de zig-zag In veci­nătatea școalelor de marină, special amenajată pentru că­ratul mărfurilor. Ori, cărăușii locali, evită această șosea ad-s­oc și trec cu căruțele și camioanele încărcate, pe alifi, stricând as­faltul străzilor cele mai circulate. Rugăm pe d. primar Bentoiu, a dispune suprimarea de­­finitivă a acestei stări de lucruri păgubitoare și pentru mu­nicipiu, dar mai ales pentru aspectul de oraș modern, pe care și l-a imprimat Constanța, grafie părinteștei gospo­dăriri a actualului consiliu. ­noix- 0 dispozițiune a c. f. r. Direcțiunea exploatării Bucu­­reștt­iu e cunoscut tuturor auto­rităților civile și militare că lem­nele de foc adresate autorităților de mai sus atât cele înscrise până la data de azi 7­ 6 precum și ace­lea ce se vor mai înscrie până la 31 iu­ie 1927, vor fi trecute la la grupa 11 pentru a se încărca cu precădere față de mărfurile în­scrise la grupa III. Aceasta în ve­dere ca autoritățile să-și poată procura mai cu ușurință vagoa­­ne pentru încărcarea lemnelor, în vedere că nu este sezon de ce­­reale.De la 1­8 cr. lemnele vor fi în­scrise la gupa H1 ca și celelalte mărfuri, r­o­"w____QQ__­___ Piața cerealelor 8 iunie 1927 Oborul 2 „ Fân 2oo 10 căruțe orz 600-685 57 „ porumb 430-437 5 , ovăz 600 9 „ dughie 3Q0-356 4 „ Lână 68oo-7050 1 „ rapiță sălbatecă 3oo- sim Sirailii Buc. 9. — Eri la orele 10 dim., regele a fost su­pus unui consult medical la Scrobiște. După terminarea consul­tului, d. ministru al Casei regale a comunicat ur­mă­torul buletin medical a­­supra stării sănătății re­gelui . Stara locală nu s-a înrăutățit. Starea generală, care a fost foarte rea­tu ur­­ at a gripei, deși s’a îm­bunătăți, nu este încă complect satisfăcătoare. Scrobiște, 7 Iunie 1927 Dr. Hartmann, dr. Beaugaud, dr. Fe­lix Sluys, dr. E. Djuvara, dr. D. Ge­­rota, dr. G. Seve­re­anu, dr. Romalo, dr. Mamulea. -non- Comunicare Se aduce la cunoștința caselor de comerț, consig­nație, reprezentanțe etc. că exportul leilor sub orice formă fiind oprit, emiterea poliților în lei, la ordin stră­in, sau remiterea lor în străinătate, adresate la or­din străin, nu se poate face fără autorizare specială. Oficiul Controlului Devizelor Secția Constanța Cronica externă O chetă de Rusalii De Rusalii în toate capitalele județelor se vor face chete pen­tru tuberculoși. M. S. Regina face din nou a­­pel la toți bunii români, care iu­besc neamul și ține la viitorul lui, sâ dea obolul lor pentru tuber­culoși. Vindecând un tuberculos, sal­vați o familie întreagă de la moarte. Cine își precupețește obolul pentru combaterea celui mai cum­plit flagel, care minează sănătatea neamului nostru, nu e bun român. Dați pentru tuberculoși ! Rusaliile sunt zilele de speranță ale celora care suferă și vor sa trăiască. Ajutorând pe cei care luptă împotriva tuberculozei vă ajutați neamul -Kön­ Un ceferist ucis de tren o groaznică nenorocire s’a în­tâmplat ori dimineață în stația Fetești de pe linia Constanța-Bu­­curești. Ceferistul Niculae Neguțu, după ce a petrecut într’o câr­ciumă vecină s’a dus în triajul gării unde, neobservând apropie­rea trenului 8201, a fost surprins pe linie și oribil mutilat. 1 -------xox—------ 1:" ȘTIRI DIVERSE. D, inspector general admi­nistrator Pretorian, a sosit în­­ localitate. Se afirmă că d-sa ar prelua conducerea prefec­turei județului. o­o­o D. C. Dimitriu, ministrul co­municaților a reînoit delegațiile d-lui comandor Margineanu, di­rectorul general al S. M. R. și d-lui inginer inspector general Vardal­a, directorul general al porturilor și al căilor de comu­nicație pe apă. OOO ! Miss Mary Concarnon, dele­gata Crucei Roșii din Paris. În­soțită de către d ra Duca, din comitetul de direcție al Crucei Roșii române, a vizitat organiza­ția locală precum și instalațiile Crucei Roșii din Tekhirghiol și Mangalia. Cu vaporul „Principesa Maria“, miss Copcampo a plecat spre Constantinopol. i OOO ralin jriiMi aviației Asociația română pentru pro­paganda aviației, filiala Constan­ța, ne trimite spre publicare, ur­mătorul apel : „în momentul în care avionul a pus Parisul la mai puțin de o zi și jumătate de New­ York, nici un cuvânt nu poate fi destul de elocvent, nici o gândire destul de îndrăzneață și nici o inteligență destul de pătrunzătoare, pentru a urmări până în ultimele ei con­secințe, transformarea radicală pe care această divină cucerire o va impune vieței omenești. Nici 20 de ani nu sunt de când trecerea canalului Mânecei de către Blériot ridica acelaș strigăt de admirație și de uimire ; as­tăzi, cine mai ia drept eroi zeci­le de mii de oameni purtați în fiecare an pe gingașele aripi ale avioanelor comerciale, între Paris și Londra ?!... Mâine, vor fi prea mici pentru oceanele a mai împiedică legăturile neamului o­­menesc, iar pământul prea strâmt pentru a închide aspirațiunile sa­le. Mâine, avionul va constitui cel mai prețios mijloc de înfră­țire, dar și cel mai teribil instru­ment de dominare. Vai de aceia cari vor rămâne în urma vremu­­rilor. O lege inflexibilă în marele regn al viețuitoarelor condamnă la pieire pe toți acei ce nu se adaptează, istoria omenirei trece din această cauză in rândul ce­lor dispăruți popu­lațiuni nume­roase, cotropite și nimicite, nu­mai din cauză că n’au știut să înlocuiască la timp, sulița cu ar­cul și arcul cu pușca; exemplul Pieilor Roșii este destul de re­cent pentru a nu fi uitat. Să ne ferim de a fi Pieile­ Roșii ale viitorului — ale unui viitor foarte apropiat ! Țara noa­stră este prea bogată pentru nu excita apetiturile celor cari se­­ vor simți tari când ne vor vedea dezarmați. Să nu uităm că mare­le stat major al armatei germane a declarat că singură valea Pra­hovei, cu imensele ei zăcăminte de petrol ar fi cauză suficientă pentru un mare răsboi european. Pentru a nu avea rasboiu nu e­­ste de ajuns ca noi să nu-1 vrem, mai trebuie ca și ceilalți sâ nu i dorească. Ori, ceia ce se petrece dincolo de granițele noa­­stre nu este deloc de natură a ce lăsa liniștiți. Un formidabil instrument de răsboiu se făurește de către duș­manii noștrii , ceea ce nici arma­tele lor nesfârșite, nici miile de agenți teroriști și nici milioanele de bancnote conrupătoare nu au putut realiza, se va încredința a­­viației­­ aviației și tovarășelor sale nedespărțite , gazelor otră­vitoare. An cu sa budgetul aviației lor crește, an cu an numărul uzine­lor lor de avioane și fabricilor lor de gaze otrăvitoare mai mult de jumătate din sporește, buge­tul aparărei lor naționale se cheltuește pentru pregătirea răz­boiului aerian cu gaze otrăvi­toare. Pentru a putea privi cu liniște ziua de mâine, pentru a avea garanția necesară întreprinderilor voastre, trebue ca orașul vostru, județul vostru, să nu reprezinte pentru apetitul aventurierilor o pradă prea ușor de digerat. Nici o altă armă nu poate lupta cu avionul, decât tot avionul. Ne trebuie deci o aviație o aviație care să facă puternică, respectat cerul patriei noastre și temute hotarele ei. Drumul realizării ni-l arată chiar adversarii noștri de mâine. Ceia ce Statul cu resur­sele sale limitate nu poate înfăp­tui, să înfăptuiască inițiativa par­ticulară Acesta este scopul pe care o mână de oameni inimoși, cu grije de viitorul țarei lor, și-au propus să-l atingă prin înființa­rea „Asociației Române pentru Propaganda Aviației, (A. R. P. A.) acesta este țelul către care toate sforțările noastre unite trebuiesc să tindă. Nu priviți cu indiferența înșelătoarei siguranțe a zilei de astăzi o inițiativă care înaintea unui ajutor material, vă cere sprijinul vostru moral. Nu neîn­semnata sumă de 20 de lei cu care cineva poate deveni membru este principalul scop urmărit de asociațiunea noastră, ci îndrep­tarea atențiunei voastre înspre marea problemă a stăpânirei ae­rului, canalizarea sforțărilor voas­tre în direcțiunea realizărilor a­­eriene, solidaritatea interesului vostru personal cu marele inte­res al libertatei și integrităței noastre aeriene. Providența a ales generațiunea noastră pentru a-i încredința în­făptuirea Marei Românii de as­tăzi. Nemăsurate suferințe și ne­numărate sacrificii au constituit răscumpărarea acestei înfăptuiri. Și totuși, misiunea noastră nu este terminată . Trebuie sa că­pătăm siguranța că rodul atâtor sacrificii nu se va pierde de În­dată ce generațiunea noastră va dispare , trebue sa creștem și să înarmăm generațiuni­a ce urmează așa încât să fie la înălțimea tim­purilor viitoare. Ori, secolul ce abia se deschide, va fi secolul aviației. Toate preocupările omenești vor fi fundamental influențate de această nouă forță pusă in ser­viciul civilizației. Sa creștem deci copiii noștri într’o atmosferă priel­nică desvoltarei unei mentalități aviatice ; de la cea mai fragedă vârstă sâ îndreptăm atențiunea lor către această teribilă jucărie — avionul — înscriindu-i ca mem­brii ai Asociației române de pro­pagandă aeronautică; ochii lor vor privi nedumeriți la început insigna ; încetul cu încetul acea­stă podoabă va căpăta o semni­ficație care-i va face mândri de rolul că li se atribue, imaginația lor de copii va fi viu lovită de faptele marilor aviatori, preocu­pările lor se vor îndrepta tot mai mult înspre cucerirea aeru­lui, sufletele lor vor căpăta aripi, o adevărată generațiune de avia­tori va lua în mâinile ei destine­le României. Atunci numai, misiunea genere rațiunei noastre va fi terminată și viitorul Patriei asigurat“. -xxoxx­ Situația în Grecia — Spre o înțelegere a popoarelor balcanice — Constantinopol. 7. — Minis­ [­trul Greciei în Turcia, d. Tama­­dos, a acordat zilele acestea un interview ziariștilor turci din Constantinopol, în care s’a ex­primat pentru realizarea princi­piului „Balcanii popoarelor bal­canice*. Vorbind despre situația actuală din Balcani, a declarat că numai această lozincă poate o­pri puterile străine de a se a­­mesteca în chestiunile referitoare la raporturile dintre statele și po­poarele balcanice. Crearea unei alianțe balcanice este îngreunată într’o mare măsură prin faptul ca Italia a încheiat un tratat cu Albania în urma căruia s-a tul­burat echilibrul în peninsula bal­canică. In ce privește raporturile gre­­co iugoslave, ministrul Tamados a declarat că tratativele pentru tratatul comercial între ambele țări sunt în curs și ca prin a­­cest­ tratat vor fi rezolvate toate chestiunile din sistemul tratatelor ce a încheiat cu Iugoslavia dic­tatorul Pangalos. Ministrul Ta­mados este de părere că litigiul greco-jugoslav în chestiunea zo­nei libere de la Salonic și regi­ D. comisar Mișu Constantinescu a fost numit în calitatea de șef al biroului de proceduri de pe lângă prefectura de poliție din lo­calitate. Sârgul și priceperea de care a dat dovada până acum a­­cest distins polițist, ne îndriluește să credem că lucrările de sub conducerea d-sale vor fi așa de natură, încât să­­ atragă laude bi­ne meritate.­mul­ținiei ferate Ghergheli-S* Ionic, este exclusiv de caracter economic și va fi soluționată fără dificultăți în tratatul comer­cial. Referindu-se la apropierea greco-bulgară, ministrul Greciei a accentuat că se Bulgaria o convenție va încheia cu specială a­­supra accesului acestei țări la Marea Egee, ceea ce va contribui și la o apropiere politică între Grecia și Bulgaria. Ministrul Greciei a arătat apoi că în direcția unei înțelegeri a popoarelor balcanice s’au făcut până acum pași neînsemnați Al­bania a cerut să fie primită în Alianța balcanică când ea s’ar încheia între Grecia, Turcia, Bul­garia și Jugoslavia. Cu totul alt­fel ar fi însă când tratatul de la Tirana ar cuprinde o clauză se­cretă care ar împiedica intrarea Albaniei în această alianță. In a­­cest caz ar trebui sa se aștepte cinci ani, timpul pe cât a fost încheiat tratatul, ca Albania să dispue iarăși de mâini libere. In opinia publică și cercurile politice din Turcia chestiunea a­­propierii balcanice este discutată în modul cel mai favorabil. O dovadă sunt și declarațiile făcute de ministrul de externe turc Rujdi Bey ziarului Akdam din Constantinopole. Conferința mi­niștrilor de externe ai Greciei și Albaniei a născut un foarte mare interes în cercurile din Angora­. De asem­enea și din comentările ziarelor asupra declarațiilor mi­nisterului bulgar în Turcia, Pav­lov, se poate vedea ca formarea unei alianții balcanice va fi salu­tată de toate statele din Balcani cu adâncă mulțumire. Ca­vicherie ministrul Tamados a declarat că atitudinea favorabilă a Turciei în această chestiune este evidentă. Împrumutul pentru refugiații greul. După o declarație a d-lui Kyrkos, ministrul grec al asisten­ță publice, numărul de familii re­fugiate care nu sunt stabilite încă, e evaluat la 35 mii pe întreg te­ritoriul grecesc. Suma necesară pentru așezarea fiecărei familii e prevăzută cu o loo­uire. De aceea va fi nevoe să se înscrie în bu­get o sumă, variind între milioane sterline, însă cum 3—4 un număr oarecare de familii au și primit ajutoare, se speră ca sumă de 2 milioane lire va fi sufi­c­­ientă pentru refugiații urbani. Deputații refugiați cari au început negocieri active cu guvernul în vederea regulării chestiunii așe­zării, sunt de­pârt­re ca pentru refugiații rurali va fi nevoe suma de 5 milioane lire. Ei au sugerat guvernului ca suma împrumutului complimentar să fie vărsată în tranșe succesive, după refugiaților. Prin această nevoile proce­dură se va evita ca statul sa plă­tească dobânzi pentru sumele care rămân depuse la Banca Na­țională fără a fi utilizate. -KOK­ Deposit permanent de „ETERNITA­ Neteor" de portul In strada Carol No. 149 D. Emanuel Iafet s’a retras de la serviciul de administrație al ziarului nostru. n­ii ... IJM ■ [UNK] [UNK] [UNK] eMmm [UNK] M __i.ULL!”L-J3*SB&BtSB£SBB

Next