Dilema Veche, 2018 (Anul 15, nr. 725-736)
2018-03-01 / nr. 732
Despre psihologia românilor: cum sîntem, cum ne credem? interviu cu profesorul universitar Daniel DAVID Daniel David este profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca și profesor asociat al Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York, SUA. A publicat Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitivexperimentală, Editura Polirom, 2015, într-un prezent agitat, atît pe plan politic, cît și social, auzim deseori sintagma, cu o conotație negativă: Jișa sînt românii“. De ce credeți că se apelează la această generalizare din care, de cele mai multe ori, emitentul, conștient sau inconștient, se autoexclude? Oamenii au nevoia înnăscută de explicație-predictibilitate/sens-semnificație. Cînd această nevoie nu este satisfăcută apare o stare de stres psihologic. Pentru a scăpa de acest stres, oamenii caută explicații/sensuri. Uneori nu le găsesc, iar atunci apelează la pseudoexplicații. Este ușor să explici fenomenele psihosociale complexe pentru care cauza nu este imediat evidentă — prin „Așa sînt românii“, deși prin asta nu facem decît să apelăm la sofisme exemplificate aici prin reificarea constructelor (o descriere capătă eronat rolul de explicație). Dar decît un „nimic“ (lipsă de explicație/sens) care stresează, mai bine un sofism, care, deși nu ne face mai deștepți, măcar ameliorează stresul! Acestea fiiind spuse, putem însă avea o perspectivă corectă asupra psihologiei românilor. Fiecare grup social poate să fie descris printr-o serie de atribute psihoculturale, măsurate riguros la indivizii grupului, iar apoi agregate statistic la nivel de grup. Atributele psihoculturale agregate capătă semnificație psihologică prin raportare la un standard de referință - ceva nu este mic sau mare în sine, ci prin raportare la un standard - și prin interrelaționările lor. Aceste atribute psihoculturale agregate și interrelaționate la nivel de grup formează profilul psihologic al grupului respectiv (demers aplicabil apoi ca metodologie și la nivel de țară/popor/națiune). Pentru profilul psihologic al românilor reflectat în monografia dedicată psihologiei românilor (D. David, Psihologia poporului român, Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, Editura Polirom, 2015, Iași) — din care am preluat și datele prezentate în acest interviu, acest standard de referință este spațiul vestic, România fiind integrată în NATO și Uniunea Europeană. Dacă alegem alt standard de referință și profilul psihologic al românilor se modifică (așa cum și un om este mai mult sau mai puțin inteligent în raport cu cine este comparat): în psihologia interculturală, demers care fundamentează științific monografia menționată mai sus, profilul psihologic nu este ceva imuabil, dar și transmis genetic, ca în vechea Volkerpsychologie. Unele atribute psiho-culturale au o eritabilitate mai mare sau mai mică, peste care se suprapun însă determinant cauze socio-culturale. Unele atribute psiho-culturale sînt mai stabile, altele mai fluctuante; dar faptul că ceva este stabil nu înseamnă că este nemodificabil (tot ce este nemodificabil este stabil, dar nu tot ce este stabil este nemodificabil). In cartea dvs., Psihologia poporului român, apărută în 2015 în urma unui studiu care a durat zece ani, au afirmat, la un moment dat, că încrederea în semeni a scăzut. Scăderea încrederii în ceilalți afectează și încrederea în sine stima de sine? Da, prin raportare la spațiul vestic, ni Mircea Eliade velul de încredere interpersonală al românilor este extrem de scăzut, ceea ce duce apoi și la o cooperare scăzută. Cooperarea scăzută nu ne ajută să construim instituții sociale moderne care să ne utilizeze, spre exemplu, potențialul bun de inteligență/creativitate (care este similar americani), chiar dacă aceasta nu derivă cu necesitate din încrederea interpersonală scăzută. Interesant, în stima de sine a românilor componenta de autoapreciere, nu cea de autocompetență, este mai scăzută în comparație cu spațiul vestic (ex. americani). „ Nivelul încrederii interpersonale variază și în funcție de generații altor popoare vestice). Nivelul încrederii interpersonale variază însă și în funcție de generații, tinerii români avînd un nivel de încredere interpersonală de două ori mai mare decît cel mai în vîrstă. Nu este aici locul explorării detaliate a cauzelor încrederii interpersonale reduse. Spun doar că dacă această neîncredere interpersonală, mai ales față de străini, poate că a fost justificată istoric, astăzi este un handicap major! Stima de sine este la rîndul ei mai scăzută prin raportare la spațiul vestic (ex. Care ar fi consecințele psihologice ale lipsei de încredere în sine? Psihologic vorbind, atunci cînd stima de sine este scăzută (negativă) putem apela la mai multe strategii. Una este să lăsăm stima de sine scăzută să se exprime în emoțiile și comportamentele noastre, ceea ce înseamnă complexe de inferioritate (suferință psihologică). Apoi, putem nega sau atenua aspectele negative prin diverse mecanisme defensive (ex. negare/raționalizare), ceea ce reduce pe termen scurt suferința psihologică (dar o poate amplifica pe termen mediu și lung). în fine, putem exagera unele atributele pozitive mai mult sau mai puțin circumstanțiale pentru a masca stima de sine scăzută, generînd astfel chiar emoții pozitive (instabile însă); în formă extremă, putem chiar acoperi stima de sine scăzută cu mecanisme defensive compensatorii (ex. reacția inversă), ceea ce poate genera complexe de superioritate (o stare psihologică de bine instabilă). în consecință, vom vedea la români un amestec de stimă de sine pozitivă (încredere în sine), complexe de inferioritate și superioritate și defense. Sigur, acest amestec poate fi găsit la orice popor, dar în cazul nostru, ținînd cont că aproximativ 67% din români au stima de sine mai scăzută decît americanul mediu, trebuie să lucrăm programatic pentru a ne dezvolta sănătos încrederea în sine. Soluția corectă este restructurarea cognitivă, prin care stima de sine negativă este schimbată în acceptare necondiționată și/sau stimă de sine pozitivă. Asta mai ales că, așa cum spuneam, românii au fundamentul pentru această stimă de sine pozitivă (ex. potențialul de inteligență/creativitate este similar popoarelor vestice - am investigat, spre exemplu, comparațiile cu americanii. DILEMA B= *—■ Joint*.__ românilor cIcD5_i © „Salvarea de complexe înseamnă depășirea subiectivismului.“ ROMÂNILOR Ce este psihologia socială „Psihologia socială are drept scop să determine și să explice însușirile sufletești ale unei populații. însușirile sufletești ale unei populații sînt condiționate de trei factori principali: de fondul biologic ereditar al populației, de mediul geografic și de caracterele instituționale dobîndite de populație în timpul evoluției sale istorice. în fondul biologic ereditar sînt cuprinse dispozițiile organice, cu care indivizii, care compun populația, vin pe lume; dispoziții care reglementează în mod direct funcțiunile vieții vegetative ale populației și prin acestea, apoi, indirect, pe acelea ale vieții sufletești, în acest fond biologic ereditar ceea ce interesează sînt dispozițiile deficiente și patogene, care scapă de sub influența oricărei educații. Normalul interesează mai puțin, fiindcă el este dirijabil. Anormalul, adică dispozițiile bolnăvicioase, creează piedici și fatalități pe care nici o putere nu le poate înlătura. în mediul geografic intră toate formele de energie care înconjoară și provoacă reacții în sufletul populației: clima, natura solului; în sfîrșit, în caracterele instituționale sînt cuprinse manifestările tipice de natură spirituală. Ele sînt diferite de acelea provocate de fondul biologic ereditar și de mediul geografic; sînt manifestări aparținînd experienței istorice a populației, care prin tradiție se repetă în mod constant în decursul unei lungi durate de timp. în numărul acestora sînt: vorbirea, obiceiurile morale și juridice, concepțiile preferate în prețuirea lumii și a vieții, trăsăturile naționale.“ (Constantin Rădulescu Motru, Psihologia poporului român, Editura Paideia, 1999) H Anul xv • nr 732 • 17 martie 2018 • dost* DILEMA!