Dimineaţa, ianuarie 1905 (Anul 2, nr. 332-358)
1905-01-14 / nr. 341
Amil n No. MC 1-57 DIRECTOR CONST. MILLE A flOAMEXTE Simple (Dimineața) Un an............................ . . . lei 18. *1.1 ..............................» »• 3 .. ..................................................... . *-891 luna........................................................... 1.50 IN STRĂINĂTATE ÎNDOIT Combinate (Adevĕrul și Dimineața) Un an ... Iei 32 . 8 luni .... 8. 6 luni . . „ 16 . 1 lună .... 3. IN STRĂINĂTATE ÎNDOIT BANI Telefon No. 260. Apare zilnic la ora 4L dimineața ca ultimele știri ale nopței ASTAZI. 13 (28) Ianuarie 1905. A^^A^\^^/^/W^A^WVVWVWVV^/^/VW^WWVW'A/Ww'A/VVV A"VVWVVWWWWW«^ Calendar: ORTODOX: S-ți* mucenici Ermilei Stratonic n CATOLIC : Policarp Soarele răsare 7 ore 42 m., apune 5 ore 14 m. Cerul senin și timpul liniștit continuă încă in toată țara. Ziua moină și dezgheț general, afară de Dobrogea și unele localități din partea de cîmpie a Munteniei unde înghețul a persistat neîntrerupt. Noaptea ger simțitor pretutindeni. Temperatura a fost cuprinsă între plus 6 grade ziua la Cîmpulung și — 21 grade noaptea la Strehaia. In unele părți din țară dimineața ceață și chiciură. Barometrul de și a mai scăzut cu 3 la 4 mm., totuși este încă mult ridicat, înălțimea barometrului la 0 grade 767.4 mm. Temperatura aerului — 16 grade 2. Viatul slab de la SV. Starea cerului: senin. Teatrul fional Pentru a două oară MINUNICA (Le fils du miracle), comedie în 3 acte de Garault și Charvay. Teatful lui di beneficiul d-rei Leontina Ioanid se va cînta opereta l CallIN Iisile Curse Grătare! cu concursul trupei care a jucat vara in parcul Otetelișanu. Priv.nj Cidini In toate serile reprezentațiuni date de circul regal romin till bili miUUÜ de sus direcțiunea d-lui Cesar Sidoli. Spectacole neri. Gala Edison: Marți, Joi și Duminică bal mascat.—Sala Dacia : Baluri mascate regulat în fiecare Luni, Mercurî și Vi MEHEXTO Autorități. Toate autoritățile publice sunt deschise. Judiciare: Toate instanțele judecătorești sunt deschise. Ateneu: In rotondă expoziția de pictură a d-lui locot. N. Petrescu. — Expozițiunea de pictură a Cercului artistic din Capitală. Conferințe: La 8 și jum. seara, la Ateneu, d. G. Diamandi ține conferința: Spre ț oră. Ședințe: Reuniune intimă a membrilor „Uniunei studenților români“, în localul sec. din str. Episcopiei 2. — Consfătuire la internatul facultăței de teologie, la 8 seara, a licențiaților și studenților numitei facultăți, în vederea alcătuirea memoriului cu privire la situația din cler. Itsksesmtsa din ^etensjfosig. Semnalul răscoalei Panica din palatul de iarnă în ziua Bobotezei M&ccl&gl din Petersburg. Grozăvenia dramei petrecută Duminică și Luni în capitala țarilor ne obligă să revenim asupra acestui extrem de important eveniment; el preocupă astăzi lumea întreagă și continentele toate au ochii ațintiți către întunecosul oraș unde sălbăticia unei tiranii în declin, a provocat cel mai înfricoșat războiu civil din cîte cunoaște istoria timpurilor moderne. Din telegramele primite, s’a văzut cum că guvernul nu s’a găsit în fața unei fioroase insurecțiuni pe care silit era să o reprime cu armele.Muncitorimea, adunată în coloane lungi și dese, nu a luat armele spre a turbura ordinea stabilită a lucrurilor, din potrivă toți muncitorii erau pacînici și aveau mîinile goale, iar în fruntea ei mergeau preoții într’o mină cu crucea și în cealaltă mină cu evanghelia. Și corespondenții ziarelor străine afirmă că acele convoiuri de lucrători făceau efectul unor imense procesiuni religioase, atîta erau ele de pacinice, de tăcute și de solemne. Ei bine, în potriva acestor muncitori liniștiți cari mergeai să facă o legala manifestațiune în fața palatului de iarnă spre a înmîna țarului o petițiune, s-a năpustit armata și două zile în șir a tăiat cu săbiile, a împuns cu baionetele și a împușcat cu gloanțele. Telegramele trimise de către corespondenții marilor ziare străine, arată că autoritatea a săvîrșit asupra poporului un adevărat asasinat cu voință. Guvernul și cercurile atotputernice din jurul țarului, cercurile reacționare și dușmane poporului, au luat o hotărîre sinistră, aceea de a lăsa muncitorimea să se adune în grupur cît mai mari și mai compacte și apoi să tragă în carne vie și să ucidă cît mai mult vor putea. Și așa s’a făcut. Poporul adunat în liniște și făcînd o manifestație în ordine, a fost atacat fără de veste. Nici măcar somațiunile legale nu au fost făcute. Soldații, în urma ordinelor primite, au tras în carne vie cu pușcile cu repetiție și, după cum telegrafiază un corespondent de ziare,oamenii au început să cadă ca iepurii“. Bărbați, femei și copii, toți fără alegere, au fost asasinați și au căzut unii peste alții și au roșit stradele cu sîngele lor și au format grămezi înalte de leșuri pe car! în întunericul și în tăcerea nopței, camarazilor! oameni! poliție!, le-au transportat în convoiuri dese, la timp spre a fi înmormîntați în gropile comune. Așa au fost atrași în cursă și așa au fost măcelăriți între zece și douăzeci de mii de oameni, de către guvernul țarului, al țarului Nicolae al II-lea, promotorul Congresului de la Haga, suveranul care cerea puterilor lumea ca să pună capăt vărsărilor de singe. Ce va veni după această sîngeroasă dramă nu este prea greu de prevăzut, după această sîngeroasă dramă va veni o epocă spăimîntătoare de conspirațiuni, de atentate și de asasinate cu grămada și fără alegere, așa că sub glonț, sub bombă și sub cuțit vor cădea mulți, foarte mulți dintre acei cari au vărsat acuma atîta sînge nevinovat. Pentru Rusia se deschide acuma o lungă eră desfișiere interne cari vor micșora foarte mult influența acestei puteri asupra politicei mondiale. Asigurările de Stat și lăuzele D. dr. Oscar Lebell, cunoscut specialist în materie de asigurări și de care am mai publicat cîteva articole interesante,nu mai trimete următorul: Istoria este maestra omenire!. Mulți o citesc, puțini o cunosc și foarte puțini o învață și profită de învățămîntul eî. Unul din acești puțini, care a zis cu drept cuvînt că este înarmat cu știința secolului, Ferdinand Lassalle, a prezis, că va veni un timp, cînd mulțimea celor dezmoșteniți se va organiza, va înainta și va nimici armatele asupritorilor împreună cu asupritorii.. Nu e încă o jumătate secol — o clipă în viața omenirei — și acea profeție e pe cale de a se împlini în țara autocrată și tiranică a țarului. Dar nu numai în „blagoslovita“ țară a icoanelor țăranii și muncitorii și cu eî toți credulii sînt exploatați și maltratați de stăpînitorii lor civili, militari și clericali, cari au interes de a’i menține în mizerie și ignoranță ! 5 Mani în toată țara Toata s’au mai zis! Adevărul nsă nu se poate spune și repeta destul de des. Aceasta au făcut și fac mereu adevărații apostoli ai onenirei, porecliții idealiști și utopiști, acei visători, cari sunt crepusculul unei stări sociale mai luminate, uai demne de ființa omenească. Soarele dătător de viață și de lumină pătrunde din ce în ce mai mult întunerecul artificial al supunerei și credinței oarbe, și a devenit așa de puternic, nncit chiar cei interesați de a menține întunerecul sînt hipnotizați de razele străneitoare ale progresului. Muncitorii deșteptați și revoltați în Rusia sînt onduși de un papă și împăratul Germaniei a zis la Congresul pentru apărarea muncitorilor în 1890: „oprirea muncei pentru lăuze este in strînsă legătură cu perfecționarea rasei“. Abia au trecut 15 ani de la enunțarea acestor vorbe împărătești și deja se discută asigurarea lăuzelor. Mortalitatea cea mare a copiilor, mai cu seamă la țară, și ce e unui rău, decrepitudinea celor supraviețuitori se datorește în cea mai mare parte faptului, că femeile gravide, atât ale țăranilor, cât și ale muncitorilor și ale lucrătorilor din ateliere și prăvălii sunt nevoite să lucreze ca niște sclave albe pină la ultimul moment al gravidității și să reînceapă munca cit mai de grabă, ca să nu moară de foame împreună cu copiii lor. Consecințele distrugătoare și dezastroase se văd la femei, atit la țară, unde îmbătrînesc și se gîrbovesc din tinerețe, și la cele din orașe cari devin din ce in ce mai nervoase din cauza boalelor organice, și amărăsc prin majoritatea lor viața familiilor lor. Prin ereditate, această stare morbidă se propagă din generațiune în generațiune și astfel omenirea, în loc ca să se perfecționeze in corp și în suflet, degenerează și decade.* Mens sana in corpore san o ziceau romanii cei vechi. Urmașii lor însă , au ajuns încă după două mii de ani să urmeze acest invățămint, și asistența publică se află încă în fașă. Numai statu , reprezentantul firesc al unei națiuni, care are și interes de a cultiva elementele din care iși are ființa, numi el poate realiza visul socialiștilor din toate timpurile, de a perfecționa și nobiliza națiunea prin măsuri de higiena și instrucțiune. Locuințe sănătoase și școli bune și suficiente, apărarea lăuzelor și a copiilor de a fi exploatați de speculanți neomenoși sunt unele din cele mai importante măsuri pentru acest scop. Prin asigurările de stat, preconizate de noi de ani de zile, s-ar crea mijloacele necesare, pentru a putea pe deoparte da țăranilor o instrucțiune bună și prin aceasta conștiința demnităței de om, și pe de altă parte să se dea asigurare femeilor nevoiașe să poată hrăni și crește generațiunile viitoare in odiihna sufletilui și a corpului. * Intr’o schiță istorică asupra instituțiunei asigurărilor, am arătat, că prin introducerea asigurărilor obligatorii, statul ar dispune defonduri de sutimi de milioane, cu ajutorul cărora ar putea satisface cerințele asistenței publice în toate direcțiunile. Actualul guvern luase un avînt frumos in privința aceasta in anul 1900, cîni se răspîndise zvonul, că guvernul studiază Chestiunea crearei unui monopol al asigurării obligatorii a proprietăților funciare urbane și rurale și că încasările primelor se proectează a se face după sistema actuală a contribuțiilor. Revenind iar la cîrma statului, ar trebui să revie asupra acestui proiect, mai important poate decît toate. O SUTA DE MII LEGHE IN AER Naufugiați. Sahare. ' Pasagerii de pe balonul „Globe“- 11 Chemarea la apel.— Ofițerii de marină.—Doi prieteni curioși.—Cei doi băeți de seriviclă, Chopinet și Pierre.— Lipsa lui Pierre. — Căutarea zadarnică a lui Pierre.— Ple oarea balonului. ] — Barometrul acesta este unic în lume, zise bătrînul Vernouillot azistonților, și costa ochii din cap... c Transportați-1 dar cu precauținnt și așe zați-l cit se poate de drept O nimica toată ajunge să-l deranjeze. . Și pe cînd Marcel de Cambry continua apelul pasagerilor, d. Vernouillet punea să să așeze în nacelă p termometrele, higrometrele, puychometrele și o mulțime de alte aparate ce luase cu sine. Doi ofițeri de marină fuseseră autorizați de minister ca să insorțească pe Marcel de Chambry în poiajul lui prin aer. Erau căpitanul de vapor Baudry și locotenentul de vapor Toussonel. Căpitanul Baudry era mai mult e un tehnician decât un navigator. Profesor la școala navală el se bucura de considerația tuturor; era autorul a o mulțime de invențiuni. Cit despre locot. Toussenel nu era numai un marinar, ci și un nearostat dintre cei mai complecți. El prijase timp de doi ani parcul militar din Saint-Jean-de-Luz, unde încercase de mai multe ori experiențe cari contribuiră mult la progresul aerostațiunei maritime: înalt, blond, zvelt, cu figura încadrată, intr-o barbă mătăsoasă, ochii de un albastru întunecos locotenentul Toussenel era tipul desăvirșit al omului de mare. Acești doi pasageri compuneau, împreună cu Marcel de Chambry, Claude Borel și Vernouille, statul - major al balonului „Globe“. c * 15 VIAȚA POLITICA Programul guvernului Guvernul își va arăta programul activităței sale din viitor, în întrunirea publică pe care partidul conservator o va ține la Iași. După cîte se spun, acel program prevede rezolvirea imediată a unor chestiuni pe lingă cari partidele au trecut pină acum fără să le dea importanța cuvenită, deși urgența rezolvirei se impunea de mult. Dar cele spuse se vor adeveri, avem tot dreptul să ne bucurăm cu toții Nu vom mai avea, așadar, un program care să ne vorbească despr irigații și cadastru, dar care, in timp ce țara stă rău financiarmente, este irealizabil. Se vede că experiența a servit partidului conservator—ceea ce e un fapt îmbucurător. Ni se asigură că in fruntea programului de care ne ocupăm va sta chestia durei drepturilor politice complecte la dobrogeni. E în adevăr o chestiune căreia de mulți ani trebuia să i se dea soluția ce guvernul actual e pe cale î-o da, căci dobrogenii, in unele privințe, se bucură de mai puține drepturi decît străinii. De asemenea se mai spune că se vor pune în valoare terenurile petrolifere ale statului. Cu modul acesta guvernul voește să mărească veniturile statului, fără să mai facă apoi la impozite, cari, ori cît de bine cumpănite ar fi, sînt întotdeauna rau primite de cetățeni. Guvernul mai pare decis să anunțe prin programul său că va modifica codul de comerț, înlesnind formarea societăților cooperative, asigurînd spitalurile ce vin în țară și înlesnind libera dezvoltare a societăților industriae și comerciale. In același timp se mai afirmă căi guvernul voește să dea învățămint . Personalul de serviciu, cel interirior, era reprezentat prin Yves Machadee, Amedeo Fraogin, Jean Farreal, Vincent Balmat zis lionezul » și doi băețași tineri. P Mahudec și Prangin lucraseră din si tinerețe in industria mecanică. Primul era un breton foarte înalt, colosal, cu ceafa de taur, cu miurfi de gigant, un adevărat atlet care - l amuza adesea, pentru a’șî uimi gma^^iTB»Tî3W-v<a«aBsgiă3^*aaaiaa»aa«anaiasatitlul nostru public o radicală orrganizare, simplificînd învățămintul d primar la scris, citit și socotit, iar 0 pe cel secundar ușurîndu-1 de mulltele materii ce azi se predau fără ea e și vreun folos pentru școlari. După cum se știe, d. ministru al justiției a anunțat că la universitatea din Iași se va introduce doctoratul în drept. Deci guvrnul a proedat și reorganizarea învățămîntului superior. Vor mai fi desigur și alte puncte în programul guvernului. Ne rezervăm dreptul de a vorbi despre ele, cînd a el program se va da în vileag de către însuși șiul partidului 6 conservator și al guvernului. e C. Dam. PREUMBLĂRI ȘI INTERVIEWURI Vinzările la mezat O preumblare pe strada Legislatorului.— Areci odată !... Pungașii Capitalei.—O* po vestețta o victima a pungișilor. Treceam într’o zi pe strada Legislatorului. E o stradă mică, ce dă în calea Văcărești aproape de întîlnirea acesteia cu calea Dudești. Pe strada Legislatorului locuesc mai cu seamă meseriași evrei, dintre cei mai săraci, dormind cite mai mulți într o cameră. Casele sînt în cea mai marparte adevărate ruine, și aduc totuși propretarilor venituri însemnate, grație marelui număr de chiriași ce ocupă aceleași camere. Paturile în această parte a Bucureștiului nu se odihnesc. Ziua dorm pe ele un rînd de lucrători și poate a dorm alt r nd. Atita e destul credem pentru a se înțelege mizeria ce o duce populația, cum și grozavele urmări ale acestei mizerii. In ziua aceea era un numeros public de bărbați și femei în zdrențe, adunat în strada Legislatorului, unde perceptorul făcea o vi utare silită. Se vindeau sfeșnice, vase de bucătărie, perine, etc., ale unei familii care nu putuse achita datoriile către fisc. Bătăile .într’o mică toba și cunoscuta asmuțare „Areci odată...“ dominau întregul zgomot al vocilor de toate felurile, ce se amestecau ca într'o fierbere înăbușită. Iar la tirgul acesta erau vreo cinci inși cari luau parte, ridicînd eu cite un ban sau doi la prețul cerut de perceptor.. Fiecare din ei ar fi avut să cumpere obiectele. Și nici unul nu băga în seamă priviriiumezite de lacrimi ale nenorociților cari se vedeau despoiați deodată de tot avutul lor Cu toate acestea cumpărătorii nu aveau nevoe de obiectele ce se vindeau. Ei erau negustori de vechitul și căutau să cumpere eftin pentru a putea vinde ,eftin. Se observa chiar între dînșii un fel de înțelegere mută, de a nu urca prea mult prețurile. Pungașii Capitalei Vânzarea silită se făcea fără prea de fer camarazii, să sârme bare de fer pe genuchi. Frangin era un lucrător parizian, unul dintre acei tineri bravi și veseli cari par a n nu avea niciodată vreo grijă, dar cărora nu le place să fie supărați de cineva. Ci despre Perreal din Marsilia și Balmat, din Lyon, erau doi anici foarte ciudați, vecinie în ceartă și neputînd totuși a trăi unul fără celalt. A trebuit să fie angajați amîn. 1o. Marcel de Chambry, pe măsura ce-și chema tovarășii de drum, îi aranja la dreapta și la stînga lui. Statul-major și echipajul erau în număr complect. Nu mai lipseau de nt cei doi băețini. — Chopinet, strigă Marcel. —■ Aci, căpitane, răspunse o voce ascuțită. Și, un băiat de vreo cincisprezece ani, cu figura îndrăzneață și hotărâtă, veni drept în fața lui Marcel și-l salută militărește. — Dar, Pierre, camaradul tău, unde este el? — Pierre ? răspunse Chopinet, era odiiioară, pe aci , am încărcat chiar amîndoi bidoanele cu alcool pe bordul balotului, nu trebuie să fie departe... Și Chopinet făcînd ușî, din mîna un tub acustic, începu să strige tare : Pieyre, Pierre! Dar Pierre ne răspundea. Micul Chopinet îl căută în zadar în toate părțile, tovarășul său era de negăsit. — Desiguri, comandante, zise Chopinet adresîndu-se lui Marcel, lui Pierre i-o fi fost frică, și a șterso frumușel. „Il cunosc bine pe Pierre, e un fricos Marcel de Climbry se întoarse către amicii lui ,și le spuse că nu poate întîrzia plecarea din cauza lui Pierre. Și, urmat de pasagerii și de oamenii de serviciu ai balonului, ei se îndreptă și un balon. Cînd toți furi o nacelă, Marcel dădu un ordin scurt. Imediat numeroasele frînghi cari țineau legat giganticul baroc fură tăiate, iar balonul anării ynsectă în razele solare. La ce< impozantei casaeriene, adamțiuni entuziaste se auziră în mulțime. (Va urma) itiagglaxieiagaiania a av.iJBt WBz&smssxei xs saamEvn piuită animație, cînd se apropia drgrup un al șaselea concurent, care așteptă să audă ultimul cuvint al celor dinții. Și cînd acest cuvînt <*ra sput, el ridică deodată două degite și strigă : — „Eu dau doisprezece leî și cineizeci de bani !...“ Și negustorii de vechituri, grăbiți să nu le scape chilipirul, începură să urce și ei. Noul venit insa nu stătu mut să iidice prețul. Cîteva cuvinte, șoplite la ureche de unul dintre negustorii de vechituri, i au convins să se retragă. Căzuseră deci la învoială. După o oră am aflat, că omul acesta nu era nici negustor, nici amator de vechituri, ci pur și simpl un pungaș. Ei concura fără să aibă vreun bun un buzunar, ci numai pentru a putea zmulge cițiva lei de la unul dintre cumpărătorii interesați. Aceștia l-au dat cite un leu, și pungașul a plecat mulțumit. La vînzările mărfei de faliment, unde se adună să concureze un mare număr deomercianți, pungașii vin și ei în număr mare. Se povestește o victimă a pungașilor Un domn, al cărui nume socotim cuviincios a-1 trece sub tăcere,se povestea o aventură foarte nostimă. Domnul acesta nu putuse plăti niște datorii, i se sechestrase mobila, și peste cîteva zile trebuia să aibă loc vînzarea. Cum singurii cumpărători cari puteau să se prezinte erau negustorii de vechituri, adică oameni cari nu plătesc nici jumătate din valoarea obiectelor, proprietarul mobilei se gîndi să șî-o cumpere sngur, prin intermediul unui amic, oferind un preț ceva mai mare. Iată însă că în ajunul vînzării se pomeni cu un individ, care aflase că se vor vinde niște lucruri și spera să se cumpere mai avantagios decit la hala vechiturilor. El cerea voo să vază lucrurile și le examină cu atențiune pe fiecare înainte, exclamînd : — Biroul acesta e superb !... Face nouăzeci de lei cu ochii închișî... Nici patul nu-mi displace... Pină la optzeci și cinci de lei poate sa dau, dacă vor fi mulți concurenți... Și așa mai departe. Necunoscutul evalua obiectele sechestrate la aproape de două ori și jumătate suma ce spera să o dea propritarul Ior. Ca să nu rămînă fără de, acesta crezu mai bine să dea 100 de lei mușteriului, ca acesta să renunțe la cumpărare. Pungașul, căci necunoscutul era un pungaș, primi banii și plecă. Iar după o oră veni altul, apoi altul. Deznădăjduit, proprietarul obiectelor sechestrate se hotărî să nu mai dea bani, ci să aștepte pînă a doua zi. A doua zi însă nici unul dintre amatorii cari îl vizitaseră, nu se prezintă să liciteze. Urmările unei glume Feciorul de milionar din Africa.—O nunta în glumă.—Urmări serioase.—Soția uitată.— Pregătiri de ouată.—Veto !— Procesul. Să nu glumiți cu sființenia euîmieî ; o asemenea glumă poate aduce după sine cele mai rele urmări, cele mai triste surprize. Despre aceasta vă poate povesti multe un fecior de bani gata,— fecior de milionar — din Africa de Sud. Acest fecior de bani gata trăia pentru plăcerea sa la Paris, și n’avea altă grije decît sa risipească bani, întors acum cîtva timp în patrie urmă și acolo o viață de petreceri și de orgii, înconjurat de prieteni cheflii și de femei generoase. într’o noapte, pe cînd el și tovarășii petreceau într’un local de plăcere în care se găsea, între alte femei, și o tînăra frumoasă numită Anita, cîțiva avură o idee bizară. — Ce ar fi, zise unul dintre tinerii amețiți de vin,—ce ar fi dacă l’am cununa în glumă pe Manuel cu frumoasa Anita care’i place atât de mult ? Zăfi, hai să aranjăm o nuntă! — O nuntă repetară comensenil în cor,—bravo ! bravo ! Și toți repetară într’un glas. — Manuel trebue să se însoare ! Vrem să facem nuntă ! Manuel era feciorul nostru de bani gata. El și frumoasa cu ochii negri rîseră fără a opune vreo rezistență. Dar cine să oficieze cununia „în glumă“ ? Din intîmplare într’o încăpere de alături se afla un preot tinăr, care invitat fiind de un prieten la un ospăț de adio, își întrecuse măsura paharului. Preotul oSlocuvînta pe cei doi tineri, acte , fură dresate, și în ciocniri de pahare, tînăra pereche fu proclamată căsătorită. Trecură doi ani. Fiul milionarului se afla din nou la Paris, dar tatăl, sătul de viața de petreceri a fiului, hotărăște să’l însoare, ceea ce tînărul acceptă, căci aleasa ii plăcu foarte mult. Cununia avea să se oficieze într’o mare catedrală din Paris. După legile țărei, se făcură publicațiuni prin ziare. Nici o contestare nu se ivi. Ginerii și familia se îmbarcară deci pentru Europa. Areci odată.. . . U. J .-V . . . . îhr• 4:’ ' k. * '• Vineri 14 înauste 19Ö5 PUBLIChAm Linia pe corp 7 pagina III-a ban! 18 R * * ma TV-fk 908 PUBLICITATEA UNITA In aceeași si la ambele ziare Linia pe corp 7 pagina ni-a ban! 3$ ■ n • * *» IV-an 18 Inserții și reclame liniare! 2 Editura Societăței anonime pe acțiuni " *■" .Adevĕrul“ ■ v* . S Capital social 600.000 lei BANI Milliourile ziarului str. Sărindar 11. Rtz Rezervele japoneze Ajutoare mareșalului Oyama.— O jumătate milion japonezi In BS.,,nelura. — Superioritatea numerică a japonezilor.—Rusia va încheia pacea Era hotărît încă mai nainte deăderea Portului Arthur, ca japonezii sa trimită in ajutorul mareșalului Oyama mari contingente de rezerviști, plus contingentul de recruți al anului curent, contingent, care, după cum știți cititorii noștri, a fost considerabil sporit printr’o lege recentă, votată de parlamentul din Tokio. Și s’ar părea că o parte din trupe , acestea au ajuns deja la destinația lor. Statul-major japonez hotărîse ca până în luna lui Februarie să concentreze în fața Mukdenuluî o armată tare de cel puțin o jumătatmilion oameni pentru ca generalul Kuropatkin niciodată să nu poat lua ofensiva sau, dacă ar lua-o, că fie zdrobit cu siguranță. Și acest calcul era făcut emluzindu-se posibilitatea capitularea atit de repede a Portului Arthur. Dar cîțî soldați de rezervă ajuns au pînă acum în lagărul mareșalului Oyama ? Iată o întrebare la care nimeni nu poate răspunde in mod precis. Japonezii își fac toate operațiunile în cel mai mare secret așa că nici corespondentul ziarelor străine, nici generalul Kuropatkin cu toată legiunea lui de spioni, nu pot alia adevăru ; attta se știe numai că mare parte din corpul de armată a lui Nogi a sosit pe frontul lui Oyama și iarăși se mai știe că o parte din rezervele trimise din Japonia au ajuns pe cimpul de luptă Dar in ce privește numărul soldaților din care se compune marea armată japoneză din fața Mukdenului nu există nici o știre pozitivă. Putem fi siguri, însă, că in orice moment, suproritatea numerică este a japonezilor și că niciodată aceștia nu se vor lăsa a fi debordați de către inamic, lucru ce a devenit acuma cu neputință. îi urma revoluțiunea ce a izbucnit în Rusia. Putem fi, prin urmare, încredințați că, de aci într’o lună japonezii vor fi mai tari decît rușii cu cel puțin o sută de mii oameni, iar aceștia pentru a lua ofensiva, ar trebui să fie superiori japonezilor, cu cel puțin o treime. Și aceasta nu se va intîmpla niciodată în scurgerea actualului războiu. De aceea noi ne menținem părerea că, acum după căderea Portului Arthur și în urma izbucnirea revoluțiunei, guvernul rusesc se va grăbi ca să încline o pace cit mai onorabilă prin putință. Lent. A se citi în pagina 3-a telegramele privitoare la războiul ruso-japonez. Dar, același vapor care aduse pe nuntași la Havre, aduse și pe o copilă brunetă cu ochi scinteietori. Același tren o aduse la Paris. Părinții lui Manuel fură înștiințați printr’o scrisoare că cununia nu va putea să aibă loc, căci fiul lor e deja căsătorit în toată regula de doi ani de zile cu o anume Rusta B... Vă puteți închipui uimirea părinților lui Manuel și a părinților miresei ! Manuel uitase gluma din acea noapte de orgie. Fata insă păstrase actul și acum îșî zicea că lin fiii de milionar nu trebuie să scape atît de ușor dinfer o asemenea încurcătură. Anita încredințează unuia din cei mai distinși avocați parisi în cauza CI. Ea nu primește nici o sumă da despăgubire, ea nu vrea decit [6 soțul 11. Afacerea e acum înaintea tribunalelor pariziene. Intre acestea, părinții eroului s’au adresat papei, care cu autoritatea sa poate anihila valabilitatea actului de cununie, sancționat de preotul catolic din Africa de Sud. Nazău, ar și fi proastă fata dacă ar lăsa să-i scape din mină astfel se chilipir. Morala fabulei e însă că, cu sfințirea ceremoniei nupțiale nu trebuie să gi umim. Nu știm care va fi rezultatul, dar in orice caz, ar avea haz ca mireasa cu nunți să se întoarcă plouată în patria ei de dincolo de equator.... CRONICI VESELE Revanșa Rușilor In sfîrșit brava armată rusească, și-a luat revanșa, dacă e vorba ! In sfîrșit această armată are o mare victorie la activul ei ! Era și timpul ! De patru zile urlă telegraful că în capitala Rusiei, o armată in număr numai de 50.000 oameni înarmați cu săbii, sulițe, baionete și puști cu repetiție, a dat piept cu 250.000 lucrători dezarmați printre care foarte multe femei și foarte mulți copii. Și cu toate că soldații erau în număr atît de mic, și, cu toate că dînșii luptau unul contra cinci, plus că inamicul, în lașitatea lui, pusese în frunte femei și copii, totuși soldații și-au făcut datoria cu un curagiu mai presus de orice laudă. Nu sa mai pomenit așa curagiu din cea mai veche antichitate. Fără somațiuni și fără să fie seamă de bocetele și de vietele mamelor de lucrători, ostașii țarului ai dat năvală și au început să tragă. Și trage’l cu sabia, și trage’l cu baioneta și trage’l cu pușca cu repetiție și tot mereu în carne vie pînă ce inamicul, de cinci ori mai numeros, a rupt-o de-a fuga. Brava armată rusească și-a luat astfel revanșa asupra japonezilor. Să mai poftească acuma oamenii galbeni să pretindă cum că armata rusească nu a repurtat, în cursul actualului razboiu, o mare victorie , să mai poftească presa engleză să scrie articole în care să declare că armata rusă nu mai poate birui! Acuma Rusia poate încheia pacea cu Japonia căci onoarea armelor sale e salvată. De atîta vreme s’a zis și s’a scris cum că Rusia nu va încheia niciodată pacea pînă ce nu va repurta o mare victorie. Ei bine, această mare victorie a fost cîștigată Duminică la Petersburg. Mloado Știri din străinătate Un predicator, celebru în Anglia, pastorul Jean MacLaren, a avut o idee care e cel puțin originală. Dînsul cere ca să nu fie autorizată căsătoria decît între persoane cari prezintă o poliță de asgurare asupra vieții. Cererea sa se bazează pe raționamentul că, o societate de asigurare neîncheiînd un contract asupra vieței decît după ce medicii cari l'au examinat pe client l’au găsit în bună stare, adică sănătos, solid, nepătimind de vreun rău organic, e de sine înțeles că contractarea de căsătorii între persoane asigurate va avea de urmare nașterea de copii sănătoși, ceea ce va fi o fericire pentru aceștia. Propunerea celebrului predicator e foarte comentată în Anglia. Prinții ruși Drutsky, Sokolinsky, Dinbansky, Kiriakoff și Shamansky, reprezentînd nobleță guvernământului Minsk, au prezentat, nu de mult, ministrului de interne o petiție prin care cer, în numele intregei regiuni de nord-est a Rusiei, egalitatea drepturilor în tot imperiul pentru toate naționalitățile și toate clasele. D. Hue, deputat socialist din Bochum, a dezvoltat în Reichstag interpelarea sa asupra grevei minerilor din Westfalia. Oratorul a semnalat infracțiunile comise de patroni la regulamentul minelor, violarea contractului, expunînd, apoi, în mod amănunțit, plîngerile minerilor. A dat exemple de cruzimea ce manifestă șefii de echipă în relațiunile lor cu lucrătorii și a cerut guvernului ca să mențină legea și justiția în fața ilegalităților făptuite de patroni. D. de Bülow, cancelarul imperial, în răspunsul său a constatat cu plăcere că greva n’a provocat încă nici o dezordine, iar d. Moeller, ministru al comerciului, a făcut observația că, pe cînd reprezentanții minerilor au supus cauza lor comisarilor guvernului, proprietarii de mine au refuzat să intre în negocieri. * Fostul președinte Steijn al re* publice. Orange și familia a’au înapoiat în Africa de sud. * Conform articolului 7 din proeotul de reforme al Macedoniei, ambasadele austro-ungară și rusă din Constantinopol au supus Forței un proect relativ la administrația financiară a celor trei vilaete din Macedonia. Acest proect comportă un control financiar asupra încasărilor și cheltuelilor ce ar face inspectorii financiari și agenții civili și redactarea unui budget anual pentru fiecare vilaet. * ’In Statele Unite școlile publice Sunt mixte, și sunt foarte frecventate. în țările scandinave, școlile secundare devin din ce in ce mai mixte. Dar în țările catolice din Europa , numai ideea singură de a stabili asemenea școli, pare aproape scandaloasă. Și totuși, o atare școală există de trei ani in Barcelona, și reușește de minune. Gîndiți-vă bine în Spania! Școala a fost fondată de Ferrer, a cărui femee, o franceză, il secondează admirabil. Instituția d-lui Ferrer numără astăzi aproape 100 de elevi, tot atâtea fete ca și băețî, între vîrsta de 5 și 15 ani, cari primesc un invățămînt pur științific, dezbrăcat de orice tradiție religioasă sau patriotică, și chiar doctrine sociale ortodoxe. TRIBUNA MILITARĂ Din carnet1 j 1 Ianuarie.—Prin Fir telegrafic, s’a transmis în ziua Anului Nou, tuturor corpurilor de trupe din întreaga țară, urarea, ce în fiecare an regele aduce armatei, prin înaltul ordin de zi pe armată, al căruia conținut și de astă dată ziarele le-au adus la cunoștința tuturor cititorilor. Regele e convins că trebue să păstreze dragoste și continuu interes armatei romane, pentru ca sub scutul ei ocrotitor întreaga țară să poată înflori; de asemenea, e convins că el, capul statului, trebue să fie comandantul suprem al armatei, avînd ca mijlocitor direct pe ministrul de razboiu.* ...Așa o fi, sau așa trebue să fie, bun ; dar, ceea ce noi ce știa știm, este că ostașul român nu prea cunoaște figura comandantului suprem, —aceasta datorită faptului, că educațiunea morală in corpurile de trupă nu se face, se neglijează, sau e... nulă. Exemple avem destule, slavă Domnului; nu avem decît să ne furișăm ochii prin pavilioanele cazărmilor și prin curțile acestora, în special acum, în timp de iarnă. La pavilioane, vei vedea oamenii la tiurie, cu mîinile pe genunchi, neclipind nici din ochi , iar unul din ei, mai cu cap, în picioare, spune perfect ceea ce l’au învățat mai marii lui; — ceilalți, se fac că ascultă, nemișcați, pe bănci lungi de lemn. Dar, 3 sferturi din zi, trupa și le trece în instrucția practică. „Bine, foirte bine,—veți zice, și de acord sunt și eu,—dar, soldatul treduc să fie mereu pe cîmpul de instrucție, pe teren, căci el, mimne, poimîine, nu teoretic luptă, ci practic“. Așa e , însă, cînd aca instrucție se face fără nici un Duiune-i zoü,—și cînd ea se limitează numai litru a fi de paradă, ea e și nefolositoare, e și dăunătoare și o pierdere de timp. S’a dus vremea a ora, cînd armata ieșea la paradă și era obiectul admirației tuturora cînd mînuia și mișca arma și sabia atomatic ; azi, numai copiii se țin și cască gura, cînd trupele trec pe stradă. In loc ca corpurile de trupă să întrebuințeze foarte mult timp cu instrucția de paradă, bunăoară in timpul ernei, ar fi de dorit să se dea soldatului educația morală și sufletească, care îi lipsește dintru început. In aceste ora, să se citească și răscitească trupei pagine din istoria neamului romînesc de care literatura a cam început să se îmbogățească în scrieri populare. O carte, care-mî vine în această clipă, e Războiul pentru neazinitate, scrisă pe înțelesul tuturora, de Coșbuc, unde găsim faptele vitejești desăvîrșite de părinții noștri în 1877—78, ostași ca și acel pa cari îi avem azi sub a noastră îngrijire, iar pe deasupra paginelor scrise, iese figura comandantului militar suprem, despre care începurăm a scrie aceste note. Dar nu se face nicăieri. Să sperăm , cu vremi noul și obiceiuri noul. * 2 Ianuarie.—Era, d. general Manu, ministru de razboiu, a întrunit pe toți ofițerii garnizoanei București, pentru a le exprima urările sale de noul an, a-î cunoaște personal și a le vorbi. Din cuvîntarea d-lui ministru, iese întru cîtva programuli de lucru ca are a îndeplini în oștire, în capul căreia a venit da curînd. In scurt, d-sa a atins trei puncte de căpetenie : a) armament și munițiuni de războiu ; b) echipament; c) instrucția și educațiunea militară. Dacă, în adevăr, aceste trei simțite nevoi ale oștirei, d. general le va aduce la îndeplinire, d-sa și-a înțeles rolul și scopul venirea la departamentul războiului. , Bine a făcut d. ministru de războin că a părăsit pentru cîteva ore, cabinetul său și a intrat în cercul ofițeresc al Capitalei ca să stea de vorbă cu supușii săi. Astfel de sfaturi ostășești ar fi bine să intre la obicinuitele d-sale ocupațiuni, mai cu seamă la zile mari.