Dimineaţa, ianuarie 1905 (Anul 2, nr. 332-358)
1905-01-24 / nr. 351
r BAU Telefon "'S: No 260. DIRECTOR CONST. MILE AL O %AN ESIE Simple (Dimineața) Un an..................... . . . toi 18 * .u ......................................» »■ " ....................... » 4.511 luna..........................................................„ 150 M STRĂINĂTATE INTUIT Combinate (Adevărul și Dimineața) Un an . loc 32 I 3 luni . . . 6 luni . . . „ 16 I 1 lună . . . IN STRAINATATE ÎNDOIT Apare zilnic la ora 4 dimineața cvs>j'Sanft în tosifií tara nwsrmmamm' rr» w way ’vaacesaamsamsBmamm PUBLICITATEA Linia pe corp 7 pargama It la bani 15 »» nr> a » IV-a „ 08 PUBLICITATEA UNITA In aceeași zi la ambele ziare .. Linia pe corp 7 pagina IlI-a bani 30 i ^ { -tj n v> » w I\-a „15 „p * ’ Iqserțiî și reclame linia lei 2 \ Erditura Școlciălei ah crime reacțiuni _ ...v • „Adeveriți“ • Capital social 600.000 lei ultimele știri ale nopții Iniurnkrile ziarului str. Sărindar al. Lunî 24 Ianuarie 1905 V ĂSTUI: 23 Ianuarie (5 Feb.) 1905 A*'VAAA*A A*vVV:WVVVV'\NAAAVVWW\NNN*AA/VVVVWVVWVVVW^A*^'VVVvVV^AA'WV^A/VV'AA^V^AVVV^ WAV Calendar: ORTODOX: S*. Martir Clement „ CATOLIC : Agitata Soarele răsare 7 ore 32 m., apune 5 ore 28 m. In cursul zilei de orî timpul a fost frumos, liniștit și căldicel în toată țara. Peste noapte cerul s'a acoperit și îngheț mai pretutindeni. La Codreni, Fălticeni și Constanța a nins puțin. Temperatura a fost cuprinsă între plus 9 grade ziua, în mai multe localități din Moldova și—f1 grade peste noapte la Strehaia-Mehedinți. Acum în cea mai mare parte a Moldovei cerul este senin, în restul țarei mai mult posomorțt Barometrul s’a ridicat mai pretutindeni cu 5 la 6 milimetri. înălțimea barometrului la 0.756.2 mm. Temperatura aerului —1.4. Vîntul calm. Starea cerului : acoperit. Teatru îl 1 stîrnoli In matineți: Ocolul pămîntului, feerie în 5 acte și 7 ’CftlilU Al ț'Uliul tablouri. — Seara: Pentru a șaptea oară Minunică (L'enfant du miracle), comedie de Gavault și Charvay. Circul Sidolist—* d0Ui reprezentațiuni: F<ma Ia 34. a., a doua la Edism: Marți, Joi și Duminică bal mascat.—Sala Dawp ChldtUlicia: Baluri mascate regulat în fiecare Luni, Mercur și Vineri.— Sala Jignita: In beneficiul societăței „Hygeea“ opereta Vice-rege. se va reprezenta MEMEXTO Autorități: Toate autoritățile publice sunt închise. Judiciare. Toate instanțele judecătorești sunt închise. Ateneit: In rotondă expoziția de pictură a d-lui locot. N. Petrescu. — Expozițiunea de pictură a Cercului artistic din Capitală. Conferințe : La Ateneit, la 8 și jumătate seara vorbește d. dr. Eraclie Sterian despre : Binefacerile corsetului. Politice . La 2 d. a. întrunirea partidului conservator, în sala Băilor Eforiei. Ședinți: Adunarea generală a membrilor soc. Agrare pentru alegerea noului comitet. — Idem a soc. „Transilvania“ la 10 a. m. în localul școalei pentru învățătura poporului român“. — Idema asociației absolvenților școalelor de arte și meserii. — Ședință publică a societăței studenților în medicină, la 2 și jum. d. a, în localul său din palatul Băilor Eforiei. — Idema societăței „Junimea studioasă medicală“ la sediul ei. — Idem a soc. studenților în drept ,C. Bosianu“ la 9 a. m., în sala VI de la universitate. Discuții contradictorii și conferințe. Concerte . La orele 3 d. a. concert bisericesc, cu orgă, la templul coral str. Sf. Vineri. Baluri. In sala teatrului Lyric balul soc. generale a funcționarilor comerciali din Romînia. — In sala Băilor Eforiei serata societăței de gimnastică, scrimă și lectură „Aurora“. Revoluția din Petersburg. Aspectul Cheiului Nikolaievska După un foc de salvă tras de trupele de infanterie, în ziua de 10 Ianuarie. OPOZIȚIA IN PARLAMENT Se discută mult în cercurile politice un fapt curios și foarte greu de crezut, acela că denunțul acesta are să intre în parlament, și opozițiunea, ba are să intre prin propriile ei forte. In adevăr, ciudată întîmplare Nouă pare că tot nu ne vine să credem că lucrurile au să se petreacă așa întocmai după cum se anunță, cuci nu ne putem încuipui că au să poată izbuti, după cum se spune, cel puțin 40 de opozanți în Cameră și în Senat. Socotim că e mai mult o spaimă : opoziția își face prea mari iluzii, iar guvernul este mai pesimist decît i se poate erta. Că au să între de rîndul acesta mai mulți opozanți în parlament ca de obiceiu, faptul este destul de exact și el dovedește un progres real, dar că vor intra toți acei opozanți cari au șanse serioase spre a fi aleși, aceasta nu poate fi adevărat. De altfel noi socotim că, în chiar interesul guvernelor, ar fi ca fruntașii opozițiunea să pătrundă în parlament și iată de ce. Maî întîîut este argumentul destul de cunoscut că prezența opozițiunei menține disciplina in rindurile majoritățeî, pe cînd absența opozițiuneî provoacă dizidențele și le întreține, după aceea avem un alt argument, acesta cu totul hotărîtor. Ceea ce uzează mai ales pe guverne la noi și creiază curentele ostile din țară sunt succesele opoziții uneî în alegerile legislative parțiale. Dar aceste succese cărui fapt se datoresc ? Ele se datoresc faptului că toți fruntașii opozițiunea au fost bătuți in alegerile generale și așa dinșii pot candida în alegerile parțiale. Dacă opozițiunea n'ar avea de prezentat în alegerile parțiale decit candidați de a doua și de a treia mină succesul guvernelor ar fi întotdauna asigurat, pe când cu starea noastră de lucruri, in toate alegerile din cursul legislaturei, pe cînd opoziția prezintă numai corifei, numai oameni de frunte, guvernul nu se mai poate prezenta decît cu oameni de a treia mînă, adică cu iluștri necunoscuți. Dîn toate punctele de vedere [intrarea fruntașilor opozițiunea în parlament dela început, dela alegerile generale, este de dorit. Dacă de rîndul acesta vor fi aleși, în adevăr, cei mai mulți dintre corifeii opozițiunei unite atunci vom avea și noî un parlament serios precum de mult nu l’am avut, într’un asemenea parlament se va putea discuta, un asemenea parlament va interesa țara iar dezbaterile din sinul sau vor fi și instructive și înălțătoare ; numai cînd parlamentul va fi expresiunea exactă a tuturor curentelor și ideilor din țară, numai atunci se va putea spune că parlamentarizmul s’a împămîntenit în țara romînească. Poate și actuala lege electorală a d-lui Vasile Lascar va contribui la acest rezultat și în acest caz fostul ministru de interne va putea fi mîndru de opera sa. _______ Criza de la Patriarhat — De la coresp. nostru — Constantinopol, 11 ianuarie 1905 Intervenția guvernului Criza de la patriarhat în sfîrșit pare că este pe punctul de a fi ezolvată în favorul patriarhului, și aceasta nu că ar fi intervenit vreo înțelegere între sinod și membrii opoziției, ci grație hotărîrii luată de guvernul imperial de a lăsa patriarhului mînă liberă în rezolvarea crizei, nesocotind astfel drepturile minorităței care cu drept cuvînt se plîngea cum că patriarhul și-a bătut joc de canoane cînd a luat măsurile ce a luat împotriva ei. Acum cînd guvernul imperial s’a pronunțat, s’ar crede că patriarhul și amicii lui vor găsi numaidecât mijlocul de a aplana neînțelegerea și acest mijloc nu poate să fie altul decît destituirea membrilor opozanți și înlocuirea lor cu ulți mitropoliți aduși din provincii. Lucrul însă, după cum veți vedea, nu va fi așa de ușor. Textul Teserierele. De altfel găsesc de cuviință, cel puțin ca titlu de curiozitate, să vă trimet ,aci în traducere faimos la lescrierea care dă patriarhului drept de cîștig. Nu este fără oare are importanță să vedeți și d-voastră cum judecă turcii afacerile interne ale marei biserici ortodoxe, cînd sînt chemați să le judece cum este cazul de față. Iată textual traducerea teschevelei : „Din recentele constatări rezultă cum că actele patriarhului Roman, nu sunt în concordanță cu dispozițiile lege! , deoarece în dispozițiunile beratului patriarhal și reguamentului patriarhatului există restricțiune de natură, a împedeca orice acțiune arbitrară atît din partea patriarhului cit și din partea sinodului sau a mitropoliților, așa încît invitațiunea nouilor membri chemați a înlocui pe membrii sinodului, al căror mandat expiră, trebue să se opereze prin intermediul acestor din urmă. In consecință dacă actele care se săvîrșesc actualmente nu vor fi readuse la calea legală, adică membrii noul chemați dacă nu vor fi aleși cu concursul întregului sinod, ar însemna ca arbitrariul să se prelungească. Cu toate acestea, cum cauza conflictului este mitropolitul din Durato, care a atras după sine și pe ceilalți mitropolițî și cum asemenea agitațiuni nu pot fi privite cu ochi buni, s'a hotărit, de către comisiunea de anchetă numită printr’un edict imperial și s'a aprobat de către consiliul de miniștri, ca patriarhul să convoace pe toți mitropoliții, exceptînd pe cel din Durato pentru ca toate actele săvîrșite in lipsa lor să reintre în legalitate prin aprobarea lor. Drept care s’a redactat această lesbhera adresată patriarhului și celor 8 mitropolițî ca conformîndu-se ei să se pue capăt conflictului." Ce va face opoziția Și iată un exemplu rușinos: ca guvernul turcesc să fie chemat ca arbitru intr’o afacere pur bisericească, deoarece este vorba de o ceartă între niște prelați în chestia aplicarea regulamentului patriarhatului. Dar după cum se vede guvernul turcesc a rezolvit afacerea în favorul patriarhului, întrucît prin numita teșerierea invită pe rostul membrilor opozanți, afară de mitropolitul de Durato, care personal a insultat pe patriarh, să ia parte la lucrurile sinodului și să ratifice decizii pu’le luate anterior, pe care de a faci guvernul recunoaște că ' sb'it fugal' și rămân ca atari, dar nu vor' fi ratificate. Dar încă odată criza va fi rezolv«7 intrucît acei 7 membri din opo::Me se vor conforma teșcherele, și vor lua parte, la lucrările sinodului. Dacă insă vor continua să se arate rebeli și dacă mai ales vor continua sa facă obstrucție patriarhului, atunci cum rămine cu ieșihereaua Porței? De sigur că ea nu poate fi ultimul cuvint în chestie și de sigur că vom asista la alte lupte care se vor termina prin decapitarea patriarhului, spre marea deziluzie a întregului elenism. Levantin VIAȚA POLITICA Pătulele de rezervă Se discută mult asupra reformei propusă de guvern, relativă la înființarea pătulelor de rezervă. Această reformă pare că va fi adusă cea d’íutíin la îndeplinire și tocmai de aceea preocupă necontenit pe oamenii politici. D. Ioan Lahovary, ministrul domeniilor, pe cînd era în opoziție a scris un studiu asupra necesităței și utilităței pătulelor de rezervă. D-sa ajungea la concluzia că trebuesc reînființate pătulele de rezervă așa cum au fost ele în trecut. Pătuiele de rezervă s’au înființat la 1832 și s’au desființat la 1864, odată cu împroprietărirea clăcașilor. Ele constat în obligațiunea pe care o aveau proprietarii de terenuri de a pune în fiecare an o rezervă din producție, în magaziile comune, pentru a servi in anii de secetă. D. Lahovary e de părere ca toți agricultorii, mari și mici, să fie obligațî a depune o parte din producție în magaziile de rezervă. După trei ani, dacă nu va fi secetă până la împlinirea acelui termen se va restitui fiecăruia partea depusă în primul an și se va lua partea cuvenită pentru anul curent. Pentru această operațiune o novoc ca în fiecare comună să se construiască pătule, o nevoe de supraveghetori, precum o novoe și de un servietă de contabilitate foarte larg. Toate acestea necesitează mari cheltueli. Cine le va suporta acolo cheltuciî ? Țăranii nu le vor putea suporta, pentru că ar trebui plătească pentru păstrarea productelor de rezervă, mai mult clocit valorează acele producte. Statul iarăși nu e în măsură să suporte cheltueile din cari vorbim. In cît reforma n’ar putea reuși, ci am vedea urcate cel mult 10O de patul în toată țara, deși intenția reformatoruluî e de a fi pătule de rezervă in toate comunele, adică peste 2000. Din cauza acestor greutăți ce se prevăd, d. Lahovary nu persistă azi, ciad o ministru, în sistemul preconizat pe cînd era în opoziție. D-sa va cere sfatul mai multor oameni competenți și poate că se va opri la soluția de a se impune țăranilor să depue la casele de bancă, fiecare an, sume echivalente cu valoarea productelor agricole ce ar fi trebuit să depună în magaziile de rezervă. Sua poate va admita sistemul i’eacarii spanioli.— Cumpărarea peștelui — Mirarea lui Chopinet.— Balonul deasupra orașului Oran. — Aclamațiunile entuziaste ale publicului. — Loviturile de tun.— Comunicările telegrafului fără fir.— Stricarea aparatului. Pescarii spanioli cari străbat marea nu fură puțin surpinși văzînd balonul cum stătea numai cu zece metri deasupra valurilor. Un moment, ei crezură că balonul o să cază în mare și se îndreptară spre dinsul. Uimirea lor fu însă foarte mare cînd constatară că balonul nu e un pericol și că nu are cîtuși de puțin nevoe de ajutorul lor. Totuși pescarii fură primiți cu satisfacțiune, pentru că Ferréa, bucătarul balonului, dorea de mult să gătească ceva pește. Pescari satisfăcură natural dorința lor, și Ferrear după ce lăsă jos un panel legat de o frînghie îl trase sus plin cu pește, spre mai marea bucurie a lui Chopinet care strigă rîzînd cu hohote : — Pentru întiia oară în viața mea văd mergîndu-se la piața cu balonul. Spre ora opt dimineața, adică după patruzeci și două ore de mers in care timp „Globul" făcuse aproape de o mie șase sute kilometrii, balonul se apropie de orașul Oran, strălucitor sub focul unui soare scintecior. Știrea plecăreî baloanelor din Paris era cunoscută în Algeria. Din Marsilia, Cette și alte orașe telegraful anunțase sosirea primului aerostat. Deja, pe țărm, publicul aștepta pe rivali, neștiind prin ce punct o să intre în Africa. El era nispînditi din toate părțile cu via speranță că cel dintiia va fi balonul francez Așa că atunci cînd „Globe“ apăru și cînd numele lui se putea citi distinct cu ajutorul ochianelor, aclamațiuni delirante, strigăte entuziaste de trăiască Franța, bravo Globe", izbucnită din mii de piepturi. Și deodată un tunet inspăimîntător ,o auzi. Salve de artilerie salutau, de pe malți nîfoi Tortuulor, sosirea balonului Aeronauții voiră să răspundă la aceste onoruri. Balonul dispunea de un mic tun cu tir repede, inventat nu de mult mixt, adică țăranii să depue în natură cantitatea de produse agricole, iar administratorii pătulelor de rezervă să transforme marfa în bani. Cu modul acesta s’ar înlătura ideia că statul pune un nou impozit, idee ce și-ar face-o țăranii cînd ar fi obligațî să contribue cu bani în vederea vremilor de secetă. Oricare ar fi sistemul ce se va admite, reforma e socotită în principiu ca bună, de către majoritatea țărei, și actualul ministru al domeniilor e hotărit s’o pue în aplicare. O. Dem. Zilele de groază din Rusia Furtuna de zăpadă. —Plinsete sfișietoare. — Lupta îngrozitoare între armată și mulțime. — Fricoșii. — In jos spre Duna. — Spargerea gheței. — Căderea și înecarea celor azvîrliți în apă.—Morții și vili la un loc.— Revoluția pregătitoare Intre acestea, povestește mai departe corespondentul lui „Frankfurter Zeitung“, se făcu 90 noapte. Zăpada cădea în abundență , era o adevărată furtună. Geamurile sunt acoperite cu un strat gros de ghiață. In casa în care sunt aud prinsete sfișietoare. In odaia de alături zace bărbatul stăpînel casei, împușcat Amicii lui îl aduseseră acum un sfert de oră. In catul de jos alți trei studenți greu răniți fuseseră aduși și întinși pe paturi. Zgomotul și jalea de jos de pe bulevard iau urmări ale unei lupte îngrozitoare care avusese loc pe marginea fluviului Duna, care trece prin Riga și care făcuse foarte repede jertfe mari. Nu mă mai puteam ține în casă și eștî afară. Tirani lângă Duna. Și alții, atrași de curiozitate și simpatie pentru acelea."I se expune a fi astfel, învinseseră frica și groaza și veniră să vadă ce se petrece înaintea unei case, ale cărei ferestre, uși și ziduri erau ciuruite de gloanțe, se aflară vreo șaptesprezece morți și răniți Sania mortuară sosi. Și toți aceștia, indiferent dacă erau morți sau vii, fură îngrămădiți înăuntru și duși pe la spitale. Soldații și publicul de față zăceau la această fioroasă priveliște și se uitau la urmele de singe din zăpadă. In același an insă o mulțime de bărbați și femei alergau în jos spre Duna înghețată, scoțind strigăte puternice. Ce se întîmplase ? Cînd mulțimea condusă de revoluționari vor să înconjoare armata, aceasta trase o salvă de foc în masa compactă de oameni și cînd soldații se pregătiră să tragă din noui o panică nebună apucă pe cei fricoși. Neavînd pe unde să fugă, ei voiră să scape trecind fluviul înghețat, dar odată ajunși pe Duna, ghiața se sparse și curentul repede de către un ofițer de geniu special pentru baloane man. Tunul fu dar încărcat și în curînd publicul adunat la Oran, auzi cu o adincă mirare, uruitul ghiulelelor cari eșează dintr’însus. Nimeni nu putea să’șî închipue că un balon poate să aibă un tun pe dursul. In timp ce pasagerii, aplecați pe nacelă, agitau batistele lor, Bordi vor să pun în mișcare telegraful fără fir și să trimeată o depeșă postului Iliui Oran, pentru a-l preveni că va arunca afară din oraș, pe cîmpie, un sac cu scrisorile oamenilor din balon și un extras al jurnalului de bord. — Bun, înțeles. Li se răspunse de pe pămînt. Ordonăm imediat unei companii -fie soldați să supravegheze balonul și să-l urmărească pînă în locul înde va arunca sacul. Cînd îl veți azvîrli să înștiințați pe soldași prin semnale. Dar abia se isprăvise comunicarea aceasta, cînd aparatul de pe „Globe“ vibră din nou. Bordi nu părăsise încă aparatul. Marcel, care se apropiase pentru a citi ce i se comunică de pe pămint, auzi aceste cuvinte : — Comunicațiune importantă... Aveți pe bord pe dupata Lucia Laborde. Marcel apucă brațul lui Claude. — Dar ce ai întrebă acesta mirat. — Nimic, nimic, răspunse Marcel căutînd în zadar să ascundă emoțiunea ce l stăpînea. Telegraful continua să umble.... — Dacă ave>ți pe bord pe domnișoara Laborde, vă rugăm s’o... Deodată însă acul telegrafic se opri. Aparatul nu mai funcționa. — Eu, drace, dar ce înseamnă asta ? esclamă Claude. Dar aproape în același moment vocea cea gratisă a lui Mahadec se auzi vibrînd de mînne . — Ah, așadar și tu, și tu te amuzezi să deranjezi telegraful, stai că te învăț eu minte, băute. Și apucînd ve Lucia de brat a tîri înaintea luî Marcel. — Comandante, băețașul acesta a stricat aparul acușica, 1’am văzut cum yiiî iei. , Marcelsc!^irc'făcu că'și ia un aer înainte de a putea, rosti un Lucia îi zise : — Goman iwie, trebue să’ți vorbesc între ruia ochi. (Va urma) tîrî pe nenorciții cari căzură înăuntru sub stratul de ghiață. Zăpada care cădea in abundență astupă repede spărtura făcută în ghiață, spărtură care înghiți o mulțime de oameni. — Circulați, circulați sau impușcări, auzii în rolul meu. Toți din jurul meu fug ca niște nebuni. Eu sar repede peste niște trepte și mă ascund în poarta unei case, unde se mai aflat și alți mulți. Deodată clopotul cel mare al catedralei începu să sune semnal de foc, dar nimeni nu se mișcă, toți se gătesc să plece spre casă, fiecăruia viața e scumpă. A doua zi se face socoteala pierderilor suferite: 42 morți și 50 greu rănițî. Acestea sunt cifrele oficiale , dar nimeni nu spune cuți morți au fost ascunși și cați nenorociți au dispărut sub ghiață și cîțî răniți s’aui ferit de a se declara. Peste noapte sosiră mult temuții cazaci. După masă, studenții voiră să înmorminteze pe un camarad al lor mort, dar poliția nu le permise să desfășure un steag mare negru care avea pe dhisul inscripția: „Tu mori pentru patrie. Onoare memoriei tue ! Răzbunare în contra ucigașilor“. Era c’e pe aci să se nască un măcel înfiorător, pentru că studenții armați cu revolvere și cuțite eau cu orice preț să plimbe steagul negru prin oraș, dar lucrurile ajunseră la o înțelegere. Un rezumat se poate spune că toate acestea n'au fost decît pregătirile pentru ceea ce are să vie. Ceva de Corki Lumea întreagă nu vorbește acum decît de Maxim Gorki, pe care l-a tritls din ghiarele țarismului. Sîntem fericiți că putem-da înitr'o frumoasă traducere datorită -l-nei Clisa Nikolaievna Ioană! ,următoarea nuvelă a scriitorului rus. Intr’o toamnă...... ... . Intr’o toamnă s’a intîmplat să mă găsesc intro situație neplăcută și dificilă: iunt’șui in care abia sosisem și in care n’aveam nici o cunoștință,mam pomenit fără nici un ban în buzunar și fără locuință. Vînzînd în primele zile tot ce nu îmi era indispensabil din costumu meu, am plecat, din acest oraș in localitatea așa zisă „Usti“, în capse aflau stațiuni de vapoare și în care, pe timpul navigațiunei, domnea o viață plină, de animație și de trudă , iar in timpul de față era liniște și pustiu, fiindcă lucrul se petrecea pe la finele lui Octombrie. Pleșcâind cu picioarele pe nisipul ud și examinînd cu perzistență, doară vom găsi In ei ceva care ai fi putut asumpăra foamea ce mă rodea, mă rătăceam în singurătate în mijlocul clădirior deșarte și a barăcilor negustorilor, sși mă gîndeam, că ce bine e să fie cineva sUbid. In starea culturală de astăzi, foamea sufletului se poate satisface mai curînd, decit foamea corpului. Vă rătăciți pe strade, vă înconjoară clădiri, cu exterior nu tocmai crit și— se poate zice fără greșita — nu tocmai urît aranjate în interior—aceasta vă poate sugera plăcute gîndiri despre arhitectiră, în ienă și încă despre multe alte sublime și mărețe lucruri; vă întilniți cu oameni bine și cald îmbrăcați,— ei sînt complezanți; întotdeauna vîi fac loc să treceți, nevoind să observe trista stare a exteriorului Pe viul Dumnezeu, sufletul omului flămînd totdeauna se hrănește mai bine și mai sănătos decit sufletul unui sătul,— iată starea, din care se poate face o deducție foarte spirituaă în profitul săturilor ...Se apropia seara, ploua, și de la nord sufla un vînt puiternic. El flucra în barace și în maghernițe o poale , bătea in ferestrele astupate cu scînduri, ale hotelurilor și valurile fluviului izbite de vînt spumegau zgomotos, aruncaM în sus albele lor talazuri și le pierdeau una după alta în depărtare turbure săltînd cu mare repeziciune una peste alta... Părea că fluviul simțea apropierea iernei și, îngrozit, căuta să fuga din lanțurile gheței, pe care vintul de nord putea chiar în acea noapte să i-le arunce. Cerul era greu și posomorit; o ploaie mărunta cuda și trista elegie a naturei care ma înconjura o sublimau doua sălcii bătrinescofîlcite și o luntre răsturnată cu fundul in sus, lîngă udăcinele lor. Luntrea răsturnată, cu funda spart, și pomii despicați de vîntul rece, triști și bătriî..... Totul prin prețul’ distrus, pustiu și mort, iar cerul vărsa lacrimi nesecate. Pustiul și întunericul domneai peste tot,părea, ca totul se va distruge în curînd, ca vo u s*mîne eu singur în viață *i ca ș pe mine mă așteaptă moartea rece. Și abia aveau atunci 1Ba . Frumoasă vîrstă ! Efi umblam, umblam pe nisipul rece și umed, bătînd triluri cu dinții în onoarea frigului și a foamei, deodată in zadarnica mea alergare după o hrană, apropiindu-mai e o baracă, am zărit în dosula ghemuită pe pămînt, o forma în haine de femee, ude de ploaeri stilus lipite de umerii ei aplecați. Apropiindu-mă de dînsa căuta ast vad cu sticla. Văzul că această femee săpa c miinile eî o groapă în nisip sub o barcă. . . . „ Ce faci acolo ? — o întrebai, așezîndu-mă pe vino lîngă dînsa, suspăimîntata la vederea ma, necunoscuta scoase un sing. Și repede se ridică în picioare. Acum, cînd dînsa sta și se uita la mine cu ochii eî căpaî și speriam — văzul că am înaintea mea o fata de aceeași vîrstă ca și mine, cu o figură drăgălașe, dar care, spre regret, era ornata de trei mari vinătăî. Aceasta îi strica figura, cu toate că vînătăile erau așezate , cu remarcabila proporțiune : doua pe umerii obrazului și una ceva mai mare— drept în myocul frunței. In această simetrie sopera artistului bine dresat în stricarea figurilor omenești. Fata se uita la mine și inca din ochii eî treptat dispărea... Atunci își scutură mîinile de nisip, își adreptă basmaua de percal de pe cap, se strînse și zise:—Nu cumva și atu vrei să mănînci ?... Harde dai sapă și tu... mie mi - au ostenit mcolo — dînsa arătă cu capul spre baracă, — cu siguranță trebue să fie ceva pline... (Va urma) CRONICI VESELE 33 de neveste Al dracului Vorba româneiul neamțu, domnule! O depeșă particulară venită din America ne-a înștiințat că un neamț in lumea mare s’a însurat de 33 de ori și că, mai pe toate nevestele sale, după ce le-a asigurat la „Dacia" ori la altă „Dacie“ americană, le-a trimis să facă cîte un voiaj pe lumea cealaltă unde este numai bucurie și fericire, unde nu sînt nici necazuri, nici societăți de asigurare, unde vorba neamțului din poveste: „nici chiriațî nu puțește și nici bere nu a crește !* Un asemenea bărbat model, nu se găsește în toate zilele Ne mirăm numai cum de s’a putut intîmpla ca autorul unei asemenea lungi seri matrimoniale, să fie un neamț. Căci noi știm că neamțul are un proverb care sună astfel: „Alegute ilinghe sind drei“, sau, cu alte cuvinte: „Toate lucrurile ale bune sunt trei“. Dar cine și-ar fi putut închipui că are să se ivească, un neamț care să zică : „Toate lucrurile bune sînt treizeci și trei“ V!! Chestia neamțului din America este o chestie gravă fiindcă ea poate stîrni multe pofte și da foarte mult de lucru societăților de asigurare, dar și femeile vor trebui să se supună, încă din fașă, unei cure preventive, cu șorici aică dacă vor să evite jalnica soartă a celor treizeci și trei de madam Hoch ! Iar de acum înainte societățile de asigurare vor trebui să introducă o secție nouă și, pe lîngă asigurările in contra focului, a grindinei și a morței naturale, să prevadă și asigurările înpotriva arsenicului, a mercurului și a chibriturilor topite în apă. Mikado O SUTA DE MII LEGHE IN AER I Naufragiații Saharel ------ 25 PREUMBLĂRI ȘI INTERVIEWURI Cîntărețiî bisericești Convorbire cu d. Toma Popescu, președintele societăței „Ion Cucuzel“. — „Crucea“ și „Ion Cucuzel".— Misterele unei societăți de împrumut.— necunoașterea de persoană, morală.— Cine ed. Toma Popescu. — Fuzionarea societăților. Eli s’au prezentat la redacția noastră d-nii Toma Popescu, cîntă tot la biserica Sf. Vineri (Herasca), președintele societăței „Ion Cucuzel“ și D. Popescu, casierul aceleiași societăți. Dăm întocmai, în cele ce urmează, declarațiunile d-lui Toma Popescu. „Crucea" și „Ion Cucuzel“ D. Toma Popescu ne a spus: —■ „Am venit să mă justific de niște acuzațiuni, ce mui-au fost aduse pe nedrept. „Este vorba despre cele două societăți tde noastre, ale cîntăreților: „Crucea“ și „Ion Cucuzel“. „Ambele aceste societăți au fost inființate de colegul meu, d. Pană Brădeanu. „D-sa a înființat mai întâfi societatea „Ion Cucuzel“, iar apoi i-a displăcut această societate și a înființat o alta: „Crucea“, „Dați-mî voe să vă explic misterul înființărei acestei societăți“. Membrii societăței „Crucea“ D. Toma Popescu continuă: — „Societatea „Crucea“ se compune din foști membri de ai societaței noastre, ba chiar din foști membri în consiliul de administrație. , „Dumnealor, pe timpul cînd erau stăpînî pe finanțele societăței „Ion Cucuzel“, au făcut afaceri foarte bune. Fiecare din dumnealor s’a împrumutat cu cîte o sumă de bani de la societate, și chiar la Hui și la cumetri au dat bani cu împrumut. De plătit, nu s’a gîndit nici unul să plătească. „D. Pană Brănescu, și tovarășii de azi ai dumisale, au părăsit într’o zi, societatea „Ion Cucuzel“. S’au retras, lăsînd în urmă o ladă plină cu chitanțe de ale d-lor, iar un numerar n’eu lăsat nici un ban“. Misterele unei soctetăți de imprumut „Eu am fost ales președinte tocmai în timpul cînd societatea noastră era mai ruinată. " „Am găsit chitanțe în casă, chitanțe fără valoare, și nici un ban, deși în total capitalul nostru era de 22.000 lei. „Unde erau acești bani ?... „La membrii de azi ai societăței „Crucea“. „Iată numele citorva dintre ei și sumele cu cari au rămas datori: „Ștefan Marinescu, cîntăreț la biserica Popa Rițu, a rămas dator 1500 lei. Sebastian Ienescn, de la biserica Albă-Postăvari, 100 de lei; Grigore Nedelcu, de la biserica Sf. lie (calea Rahovei), 400 lei; Petre Chirculescu 690 lei ; Paraschiv Popescu de la biserica Sf. Vineți (gara de Nord) 120 lei ; Ion Anastasia, fost președinte, de la biserica Sf. Ecaterina, 2.300 lei“. Recunoașterea de persoană morală .Aceasta era situația cînd m’am ales președinte. „Numai cine n’a vrut nu s’a împrumutat cu bani. „La sfîrșit i-am dat în judecată pe fiecare din ei. „N’am făcut însă nimic, nici eu judecata, căci acolo mi - a răspuns : „societatea nefiind persoană morală, n’are drept a sta în judecată“. „Amărît din această cauză, el am luptat cu deznădejde, pînă cînd societatea „Ion Cucuzel“ a fost recunoscută persoană morală. „Acesta e istoricul și explicația existenței a două societăți: cei împrumutați cu bani de la „Cucuzel“ au format societatea „Crucea“. „Astăzi oamenii aceștia se mîndresc cu fapta lor". Cine e d. Toma Popescu ? După aceea d. Toma Popescu ne spuse : — „Eu nu mă laud nici cu bacalaureatul, nici cu licența , ori mă laud cu cinstea. Eu n’am fugit din nici o societate, fără să plătesc. „Meseria mea am început-o din copilărie, muncind fără preget. Dacă azi am ajuns, prin concurs, cîntăreț, la biserica Sf. Vineri e meritul meu propriu. „Unii invidiază leafa mea. „Ei spun că, dintre cîntăreți, eu sunt cel mai bine plătit. E adevărat , dar că muncesc și mai mult ca ceilalți, că la Sf. Vineri se ținu o slujbă, un bocluc. Vinerea, la această biserică, se slujește ca la o mânăstire de călugări, după toate regulele tipicului. In alte biseriici nu e tot așa“. Fuzionarea societăților întrebîndu-l ce crede în chestiunea fuzionărea societăților, d. Toma Popescu ne spuse : •— „Să poftească în societatea noastră, cinu are nevoe de noi, și -ă primească statutele așa cum sunt. Eu nu modific statutele, deși domnii dela „Crucea“ doresc foarte mult asta. „Prin statute am stabilit, că nici un om dator tui banii societăței nu poate face parte din consiliul de administrație. Deci toți d-nii de la „Crucea“, cari ar dori să intre în comitet, n’au dreptul să intre. „Dumnealor au făcut râu, dacă au scormonit această discuție, și m’au silit să spun adevărul. Era mai bine să vorbească de interesele oropsitei noastre meserii, care de nimeni nu e băgată azi în seamă*. iăiiii!mso-japonez Gripenberg zdrobit de japonez». Trista soartă a tuturor marilor generali ruși. Makarofbkrychof-Kuropatkin. — Speranțele puse în Gripenberg. Telegramele saptămîneî acesteia ne vesteau că corpul de armată al generalului Gripenberg fiind însărcinat, în special cu ofensiva în potriva aripei stînge japoneze, a avut sa sufere cele mai mari pierderi, iutarele din Paris, precum Ie Petit Pariskn și Le Petit Journal au primit de la corespondenții lor particulari telegrame in care se spunea cum că generalul Gripenberg a fost cu desăvîrșire zdrobit și a pierdut 10.000 oameni, iar alte știri din izvor englez confirmau că generalul acesta a suferit cele mai mari pagube în retragerea silită ce-a făcut. Iată că acuma, se confirmă, în mod indirect că armata lui Gripenberg a suferit un dezastru. In urma marilor înfrîngeri pe care armata ruseasca le-a suferit la Liaoyang și la Șahe, ministerul de războiu a hotărit să înființeze o a doua armată activă pe care, după smultă chibzuială, a pus-o sub comanda generalului Gripenberg. La Petersburg, s-au pus mari speranțe in acest bău'în general despre al căruia energie și "despre ale căruia calități militare se sppteau minuni, iar ofițerimea primise cu multa satisfacțiune această muinire. Eî bine, iată că, ia cea d’întíia intrare in acțiune vestitul general suferă o groaznică înfrângere și este silit ca să-și depună comandamentul. A cu pățit în tot cursul acestuui räzboiü toți marii comandanți în cari Rusia și-a pus cele mai mari speranțe. Amiralul Makarof, care era considerat ca un genist militar, piere repede într'o groaznică catastrofă. Amiralul Shrydlof, altă speranță a Rusiei, pierde întreaga-i flotă de et liniștitori, după cîteva succese fără pi ca mare însemnătate militară. Generalul Kuropatkin, considerat multa vreme, ca un strateg consumat și ca singurul general rus capabil de a bate pe japonezi de îndată ce î va atrage în Manciuria, a fost bătut personal in trei mari bătălii. Acum nu mai rămîne Rusiei docit să pună doliul și să eo resemneze. Este drept că telegramele rusești povestesc că generalul Gripenberg și-a depus comandamentul pentru motive de sănătate, decit acest pretext nu poate înșela pe nimeni : generalul Gripenberg a fost silit să renunțe la comandamentul său fiindcă s-a lăsat a fi zdrobit de japonezi, după cum ar fi fost zdrobit oricare alt general în locul său. Nici Gillenberg n'a fost geniul militar atât de mult așteptat. Leat A se citi în pagina 3-a telegramele privitoare la revoluția din Rusia și la războiul rusojaponez. „Adeverist*4 va publica de la 25 ianuarie IdomM Din tren •« «o ffiortul Din tren «• 99 fiortul Din tren «• fiorini Din tren •• 99 portul Din tren «• «♦ Pervnt Din tren Roman criminal american de FRAKK i'l SKEKTOS Știri din străinătate Guvernul itaian proectează o întreprindere uriașă: un conduct de apă prin munții Apulii; chelmelile sunt fixate la 135 milioane lei. Licitațiunii întreprinderei va avea oc la 3 Maiű, cauțiunea ce va trebui să se depun se urcă la 6 milioane. * Anul trecut s’au adus în Berlin prin calea freată 207.796.933 kgr. lapte, ceea ce face o cantitate zilnică de 570.000 kgr. După cum vedem, un adevărat fluviu de lapte. * Zilele trecut'.' a avut loc la Curtea din Viena balul „intim“, numit, astfel fiind: â la acest, bal nu iau parte decit ceî mai mări aristocrați austrieci, caii pot dovedi cel puțn 16 strămoși în aria lor genealogică, cum și cei mai înalți di militari ai statului. Balul acesta intim, care este însă cel mai strălucit și unde eticheta nu e așa de riguroasă pentru că înalții aristocrați se simt numai între ei și se tratează per tu, a fost anul acesta foarte animat, împăratul a vorbit de data aceasta cu toți diplomații, dar mai ales cu demisia generalului Gripenberg