Dimineaţa, iunie 1905 (Anul 2, nr. 476-505)
1905-06-10 / nr. 485
Amilii Mo. 485 BANI DIRECTOR COMS IV -SÉIKJB A 13 OXASIE iS ff E . ■ . Simple (Dimineața) Un an............... . . . 6. 6 luni ........... . >. 3 . . . .. . . . 4.50 1 lună . . . ........................... 1.5* IN STRAINATATE ÎNDOIT Combinate (Adevĕrul și Dimineața) Un an . . . lei 32 3 luni .... 6 lani ..... 16 . 1 lună . . . . S. IN STRĂINĂTATE ÎNDOIT 5 Mimi în ipatfâ #***» tXSM^r.vssasaiA^iris: PUBLICITATEA linia pe corp 7 pagina III-a bani 2C * « a a IV-a „ 1T PUBLICITATEA UNITA In aceeași zi la ambele ziare Linia pe corp 7 pagina III-a bani 19 » a « * IV-a a II Inserții și reclame liniarei 3 Editura Societăței anonime pe cicitiv „Adevĕrul“ Capital social C00.000 lei * vu«»fionssa«ipGS55aa Telefon No. 260. Apare zilnic la ora 4 dimineața ca ultimele știri ale nopții JBiarourile EÎar&al U ai str. §ării3t SifvXf" Vineri 10 Iunie 1UOî* * A$S4 / / ' ■y ' " ‘ Războiul ruso-japonez Prințul Leopold bombardat Berlin, 8 Iunie. Prințul Friedrich Leopold al Prusiei, care după cum se știe se află pe cîmpul de război și, a fost surprins Vineri, cu prilejul vizitărea pozițiilor generalului Mișcenko, de un puternic foc al bateriilor japoneze și a primit astfel botezul focului. Rușii înconjurați pe uscat Londra, 8 Iunie.—Știri concordante de pe cîmpul de război a anunță că încercările de înconjurare ale japonezilor au avut un succes complect: înaintarea lor spre est este asigurată în trei coloane paralele cu coasta. la Petersburg domnește o mare consternare și o mare nesiguranță asupra punctului în care se va desfășura lupta decizivă. La Tokio și în cartierul principal japonez domnește o dispozițiune foarte entuziastă. Colosala forță a japonezilor Londra, 8 Iunie. — „Daily telegraph“ primește din Torcio următoarea depeșă: Japonezii înaintează mereu victorioși. Armata rusă este complect înconjurată în ambele flancuri. Japonezii au cu mult peste o jumătate de milion de oameni pe cîmpul de războia. Operațiunile preliminare au început la 20 Main st. n. Ofensiva japoneză Petersburg, 8 Iunie. — Generalul Linevici telegrafiază cu data de 29 iunie st. n.. Azi, la 4 ore dimineața japonezii au luat ofensiva pe frontul nostru de la vestul liniei ferate, ocupînd Silushian. O atre telegramă a generalului Linievici cu data de 29 st. n., japonezii au început să se retragă în direcția drumului spre Macmakai și Ciantalu, ei au înaintat pînă la stațiunea Solimamnarotza, unde au încetat ofensiva. In districtul Liaotangwapa japonezii s’au retras pînă la vechile lor pozițiuni. La estul liniei ferate infanteria japoneză a început, la 3 ore dimineața, să înainteze spre marea cale națională, atacînd flancul nostru sting. La 9 ore dimineața detașamentele noastre au început să bată în retragere, la 12 japonezii au ocupat Liaochond și Joornam. Negocieri pentru armistițiu Washington, 8 Iunie.Se asigură în cercurile oficiale că în Manciuria se urmează negocieri în privința încheerei unui armistițiu. In luni! pă cei Războiul continuă Londra, 8 Iunie. — Se telesgrafiază din Petersburg : „ Pin sursă autorizată se afirma că țarul a și luat cunoștință de condițiunile de pace puse de japonezi. Țarul a declarat că Rusia nu poate accepta aceste condițiuni. Londra, 8 Iunie. — Se telegrafiază din Tokio. Ziarul „Kakumin“ crede că pacea totuși se va face. Rușii vor fi pretențioși la început, dar față cu situația desperată în care se află în Manciuria vor ceda în cele din urmă. Viitoarea bătălie și tratativele de pace Berlin, 8 Iunie. — Se depășează din Petersburg. Locțiitorul ministrului de externe contele Neratov a declarat unui ziarist că s-a hotărît în mod definitiv ca să nu se mai închee armistițiul. La întrebarea ce influență va avea apropiata bătălie ce se așteaptă asupra tratativelor de pace, Neratov a răspuns că dacă Rusia va eși victorioasă Japonia va scădea atît de mult pretențiunile ei încît vor fi acceptabile de către Rusia. Dacă Rusia va căpăta o nouă infringere, atunci războiul va fi dus pînă la extrem. tului săvîrșit contra guvernatorului Miasojehow a fost condamnat la 2 ani și 2 luni închisoare. Presa rusă și primirea Zemstwourilor de către țar Petersburg, 8 iunie. Toate ziarele sărbătoresc primirea făcută la Peterhof delegației zemstwourilor ca un eveniment istoric de primul ordin. Pentru întîia oară, de multă vreme, țarul a vorbit cu reprezentanți ai poporului fără intermediul birocrației. Ziarele „Slowo“ și Novo je Vremja“ invită pătura cultă să renunțe de acum înainte la pozițiea de luptă. Ziarul „Russ“ scrie: „Douăzeci de comisiunî nu puteau face nimic pentru liniștirea țărei ca această primire care a dat „bandiților“ și „trădătorilor“ de erî posibilitatea de-a se arăta țarului ca adevarațî patrioți. . . w .T Suvorin directorul lui „Novoje Vremja“ sfîrșește considerațiile sale într’un ton nepotrivit de bombastic, cu amenințări în contra streinatăței care va înțelege să aprecieze importanța istorica-mondiala a unirei țarului cu țara. După cum eroii epopeei vechi rusești găseau totdeauna forțe nouî pentru fapte mari cînd se adresau țărei, tot așa Rusia se va ridica acum, în toată mărirea ei și fără a fi cîtușî de puțin slăbită în urma rănilor primite în orientul depărtat“. Temeri de tulburări grave Varșovia, 8 Iunie. — De cîteva zile circulă zvonul că bande revoluționare au intențiunea de a jefui toate casele aristocraților. Și în cercurile polițiste zvonul se consideră ca întemeiat și funcționarii ruși au fost invitați să-șî trimeată familiile în țară. In cercurile aristocratice și ale burgheziei avute domnește o mare iritație. .. Multe persoane își depun averile la bănci. ................... Funcționari înalți au primit circulări confidențiale cu întrebarea în ce localități din Rusia au de gînd să plece. Incăerări într’o biserică rusă. — Intervenția armatei Stavropol, 8 Iunie.— Intr' o biserică s’au produs ciocniri între rescolnici și ortodoxi; acești din urmă au fost maltratați. Ortodoxii s’au adunat apoi în stradă un număr așa de mare încît s’a cerut intervenirea armatei care a tras cîteva salve, 11 persoane au fost "ucise ș M 4 rănite. Criza din Ungaria Naționalitățile și noul minister Budapesta, _ 8 Iunie.— Deputații diverselor naționalități sau întrunitere la clubul naționalităților spre a se consfătui. Conferința a fost prezidată de deputatul román Mihály. S-a hotărît în cele din urmă ca noul cabinet să fie primit cu cea mai mare neîncredere deoarece clubul nu poate vedea în el decît o continuare a regimului Tisza care s a idendificat cu legea Berzeviczy prin care se aproba și inaugura o eră de complectă maghiarizare. Dar clubul și-a exprimat și față cu coalițiunea parlamentară cea mai mare neîncredere, deoarece partidele coalizate tind la realizarea unei complecte maghiarizări, deci să nimicească naționalitățile. Clubul e hotărît ca în cazul cînd șefii celorlalte partide vor face declarațiuni contra cabinetului Fejervary, să facă și el o declarațiune in numele naționalităților. Debutul noului minister ungur Budapesta, 8 Iunie. — Camiera. Sala și galeriile sînt pline de lume. Noul cabinet, intrînd în sala ședințelor, a fost primit cu ilaritate din partea stîngei, și cu huidueli. Ministrul președinte Fejervary a citit decretul de numire a noului minister, apoi a declarat că guvernul, respectînd toate legile, crede de datoria sa să constitue un guvern al majorităței, supune adunărea mai multe proecte, printre care bugetul provizoriu și legea pentru formarea contingentului clasei anului 1906. Termină cerînd da i se permite a da citire decretului pentru numirea celorlalți miniștri. Zgomotele devin și mai puternice. Președintele Camerei refuză să încuviințeze citirea prin ce nu va fi luat în considerație primul decret. D. Fejervary invoacă tradițiunea mai multor veacuri după care rebele, cînd a vorbit Reichstagului a fost totdeauna ascultat. Majoritara votează contra citirea decretului. D. Fejervary declară că în urma acestul vot, guvernul trebue să păirăsească sala. Membrii cabinetului se retrag. D. Kossuth motivează o propunere de neîncredere în guvern ; propunerea este primită. Atunci s-a deschis al douilea decret regal care amîna Camera pînă la 15 Septembrie st. v. D. Banffy prezintă, în numele coalițiunei, o rezoluție care zice că Reishhstagul ia cunoștiință de decretul pe care-l consideră însă ca neconstituțional. Propunerea d-lui Banffy a fost primită cu unanimitate, liberalii fiind esențî. Ședința a fost apoi ridicată. Camera magnațiilor a luat cunoștință de decretul regal privitor la numirea cabinetului Fejervary. Primul ministru a făcut apoi aceiași declarație ca la Cameră. Contele Desseny propune să se declare că Camera magnațiilor n’are nici o încredere în cabinetul Fejervary. Propunerea a fost primită cu 54 voturi, contra 19. După ce s-a luat cunoștință de decretul regal care amînă Camera pentru la Septembrie ședința a fost ridicată. Tot de>lam noului guvern ungar Ședința Camerei. — Mesajul de amînare.—Tumultul.—Vot de blam lui Fejervary.—Intervenția deputaților romini. Budapesta, 8 iunie. — Noul guvern a căutat prin mijloace meschine să împedice un vot de blam al Camerei. Totuși trucul n’a izbutit. După ce baronul Fejervary arătă motivele numirei unui minister de tranziție și depuse cîteva proecte de lege urgente, vor să se dea citire mesajului regal prin care Camera este amînată pînă la 15 Septembre. Camera rămase mai întiî stupefiată, căci deși se bănuise că al doilea rescript regal e privitor la amînarea parlamentului, totuși nimeni nu putea crede că după depunerea unor proecte de lege atît de importante Camera va fi amînată. Prin aceasta Fejervary voia să înlăture un vot de blam, dar președintele Justin citi mesagiul aparte și declară că, conform articolului 207 din regulamentul Camerei, Ședința începută nu poate fi întreruptă și că deci nu va supune Camerei mesagiul pînă cînd celelalte proecte nu vor fi votate. Baronul Fejervary răspunde lui Justin invocînd tradiția de secole că cuvîntul regelui trebue ascultat imediat. Se naște un mare tumult, în timpul căruia Kossuth și Tizza cerură cuvîntul. Președintele dădu cuvîntul celui din urmă care avea să vorbească în chestie de regulament. El rugă pe președinte să consulte Camera dacă dorește citirea imediată a mesagrului. Majoritatea Camerei fu atunci pentru citirea mesagrului după votarea proectelor la ordinea zilei. Guvernul părăsi atunci sala de ședință și Kossum, depuse în absența guvernului de blam. In numele reprezentanților naționalităților deputatul Aurel Movacu declară, în mijlocul viilor aplauze ale Camerei, că n'are nici o încredere în guvernul numit în afară de partide, în primul rînd pentru că nu e un guvern constituțional și apoi și pentru motivul că nu prezintă garanții pentru pregătirea stărei cu adevărat constituționale pentru care marea majoritate a națiunei luptă în zadar de o jumătate de veac. O voce la stînga : Nu-e adevărat! Novacu : Reprezentanții naționalităților nu au însă încredere nici în opozițiunea unită deoarece ei nu pot spera împlinirea justelor cereri ale naționalităților de către partidele stigel-unite. Totuși, el se asociază la votul de neîncredere propus de Kossuth. După ce votul de neîncredere fu primit, se citi rescriptul privitor la amînarea Camerei. Atitudinea opoziției unite față de amînarea Camerei o explică baronul Banffy care declară că trebue luat notă de rescript, dar că opoziția unită, în urma actelor inconstituționale, poate și mai puțin crede în sinceritatea intențiilor primuluiministru. E înșelăciune, pungășie ! strigă stînga și se auzi un glas strigind : Trăiască Norvegia!“ Baronul Banffy supuse în numele opoziției unite și al disidenților moțiune finală în care amînarea Camerei e declarată de contrară Constituției. Mai departe, prin această moțiune Camera se pronunță în sensul ca ministerul să nu mai rămînă în funcțiune și să nu mai continue a guverna. Nu e nevoe nici de sporirea contingentului recruților, ujpî de reținerea soldaților cu termen de trei ani sau de chemarea rezervelor, nici de continuarea tratativelor pentru convențiile comerciale. Coroana nu este în drept a decide asupra chestiune catei părți și guvernul nu trebue să contribue cu bani pentru cheltueli comune. In caz contrariu se atrage atenția guvernului că va fi tras la răspundere pe cale judiciară pentru daunele materiale ce ar rezulta din procedarea sa. Moțiunea apelează și la concursul consiliilor municipale pentru apărarea drepturilor naționale și închee exprimîndu-și speranța că va triumfa dreapta cauză națională. Moțiunea a fost primită cu un mare entuziasm. Cu aceasta ședința s-a ridicat. Scene scandaloase Budapesta, 8 Iunie."— Cînd guvernul a părăsit la Cameră sala de științe au izbucnit strigăte furtunoase de : „Ticăloși! Trădători de patrie !“ etc. Deputatul Pozsgay sări în culmea furiei în mijlocul sălei și scuipă asupra miniștrilor cari nu răspunseră nimic, sau nu voiră să dea atenție acestei insulte. După ședință circula zvonul că ministrul de razboiu, feldmareșalul Bihar ar fi provocat la duel pe di. Pozsgay, însă zvonul nu s-a confirmat. Totul de blam al Camerei magnaților Budapesta, 8 iunie.— In ședința ținută seara Camera magnaților .A dat cu o mare majoritate un vot de blam noului guvern. Consiliile comunale și votul de blam Marco, 8 iunie.— Consiliul comunal de aci a votat o moțiune prin care-și exprimă disprețul contra ministrului de interne Ghratoffi, care e născut la Makco. In această moțiune consiliul comunal declară că se va opune la sporirea impozitelor. Vot de blam ministerului Fejervary Budapesta 8 Iunie. — Ședința de azi a Camerei a fost dintre cele mai emoționante. Deputații veniseră în mare număr pentru a vedea cum se va prezenta noul cabinet. Galeriile publice erau tixite. Toți miniștrii se aflau la locurile lor. După deschiderea ședinței și facerea formalităților obicinuite, baronul Fejervary a voit să dea citire rescriptului imperial prin care se prorogă Camera, înainte ca aceasta să fi putut da un vot de blam guvernului. Președintele Justin nu a admis însă ca să se citească acest rescript înainte de a se termina discuția asupra numirei noului minister. Toți miniștrii au părăsit în urma acestora sala de ședință. Kossuth a propus o moțiune de neîncredere in guvern, pe care Camera a votat-o. Apoi s-a citit rescriptul imperial prin care Camera se prorogă pînă la 15 Septembrie. Lovitura de stat Deschiderea Reichstagului suedez Stockholm, 8 Iunie. Sesiunea extraordinară a Reichstagului a fost deschisă de rege. Discursul tronului protestează mai íntiu, contra învinuirea de a fi provocat, prin călcarea constituției, măsurile luate de Norvegia. El a lucrat cu cea mai bună credință; procedările sale au fost totdeauna conforme cu constituția și au fost inspirate de dorința de a lucra pentru adevărata salvare a celor două popoare. Proectul supus,Reichstagului nu are de scop să ia măsuri coercitive. Unirea nu merită sacrificiul ce măsurile coercitive ar face necesarii. O astfel de unire ar vea puțină valoare pentru Suedia. Guvernul a depus apoi un profet de lege cerînd autorizarea să intre în negocieri preliminare cu Storthingul norvegian în privința rezolvirea uniunei. In consiliul de miniștri în care s-a hotărît acest proect de lege, regele a declarat că ar fi dureros pentru dînsul să coopereze la dizolvarea unirea în care a crezut că vede independenta, siguranța și fericirea regatelor unite. Dacă sunt însă nevoit a lucra astfel, o fac numai pentru a evita o nenorocire și mai mare pe care ar putea-o aduce o unire fără înțelegere—o asemenea unire n'ar fi de nici un folos pentru Suedia. * Stockholm, 8 iunie.—La deschiderea Reichstagului au asistat și Cassa Wilhelm Bernadotte. Răspunzînd discursului Tronului, contele Spaar președintele primei Camere, a exprimat voința Camerei de a contribui la rezolvarea conflictului. Președintele a asigurat apoi pe rege de devotamentul actonic și de încrederea fără margini a Camerei, exprimând felicitări călduroase pentru perechea princiară, și dorința ca regele să găsească, în fericirea acestei perechi, raze de lumină în zilele sale întunecate. Presa și uniunea Kopenhaga, 8 Iunie."— In presa suedeză s’a făcut în ultimele zile o schimbare remarcabilă. Toate ziarele aprobă desalvarea uniunei. Se cer compensațiunî întru atîta intra cît ele vor fi pretinse. Norvegia poate să cedeze Suediei posesiunile lor de la nord locuite de Laponi, pentru ca Suedia să poată supraveghea întreaga graniță dinspre Rusia. Presa norvegiană combate cu energie această idee. Presa japoneză Prin fia* special de la corespondenții noștri din LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA Evenimentele din Rusia Demonstrații revolutionare la Lodz Lodz, 8 Iunie.—Azi cu prilejul înmormîntărea a cinci persoane ucise Duminică, in ciocnirile cu poliția, s'au produs manifestation de doliu. 50.000 persoane purtind drapele roșii au urmat convoiul funebru, fără a fi impedicat de poliție. Atentat contra unui guvernator rus Wfffling, 8 Iunie.— Autorul atenta lari călduri la New York —Cazuri numeroase de insolație — Londra, 8 Iunie. — Sîmbătă s’au produs la New York numeroase cazuri mortale provocate de insolație. Sute de persoane leșinate au fost ridicate de pe străzi și internate în spitale. In timpul nopței timpul s’a mai răcorit puțin și populațiunea, chiar și femeile, în costumele cele mai ușoare permise, au putut părăsi orașul. Pe coastele oceanului căldura a atins, la miezul zilei, 104 grade Fahrenheit. Magazinele au încetat activitatea. Vizitii de la trăsuri, tramvaie, etc., precum și gardiștii de oraș cădeau leșinați de căldură. Luni vremea s’a schimbat și termometrul a scăzut la 60 grade, ceea ce a silit populațiunea să pună haine de iarnă și paltoane. Conflictul Franco-Itacan Conferința asupra Marocului Washington, 8 Iunie.Se asigură că Sultanul va primi propunerea Sultanului din Maroc, dacă ea va fi primită și de celelalte puteri. Criza ministerială din Spania Madrid, 8 Iunie.— Regele a însărcinat pe d. Monteso Rios să formeze cabinetul. D. Montero a primit. Bagajul Șahului sechestrat Paris, 8 Iunie.—La Contrexeville a sechestrat bagajul șahului Persiei, de către o firmă pariziană care a intentat proces șahului și a obținut sechestrul. Darul de zece milioane Berlin, 8 Iunie.—Face mare senzație știrea următoare care pare a fi autentică. După cum v’an a anunțat principele Deniersmarck ,a convocat pe directorii de bancă pentru a le propune ca să alcătuiască un fond de zece milioane mărci, care să fie pus la dispoziția împăratului, ca din el să acorde suplimente de leafă ofițerilor nevoiași. Un director de bancă de la Berliner Handelsgesellschaft, ar fi declarat în numele tuturor, că nu înțelege cum s’a putut cere bani dela băncî, cînd cei mai mulți dintre bancheri fiind evrei, nu sînt bine văzuți de ofițerii aristocrați, cari — după cum se propune, e vorba să fie rcrutatî. Bugetul marinei italiene Roma, 8 Iunie. — Camera a adoptat pri 190 voturi contra 48 proectul pentru sporirea cheltuelilor marinei militare. Criza ministerială din Grecia Atena, 8 Iunie.—Constituirea cabinetului lealii întîmpină dificultăți. D. Epsminoudas Delyanis refuză să intre în cabinet; totuși, d. Halii speră să-l poată notari la aceasta. Linia totală rusă In Persia Teheran, 8 Iunie.— Comunicarea pe linia ferată rusă între Kusivin- Kamadan a fost deschisă azi. Audiența regelui Carol la Franz- Iosef Viena, 8 Iunie.Imparatul Fran Cise Josef a primit azi dimineață, la orele 9 și jumătate, în audiență pe zestre parol. Audiența a ținut trei sjtțțuri de oră. In urmă, regele a tjrit vizite membrilor familiei Impen —■. La ora 3 după amiazi regele a primit în audiență pe ambasadorii Germaniei și al Rusiei. Regina Elisanda s’a dus la amiazi, in trăsură și a depus o coroană pe mormântul împărătesei Elisabeta. 8 care a avut foc un prînz la palat, la care au luat parte regele si regina Romîniei cu suita lor, arhiducesa Maria Iosefa, d. și d-na Chica, precum și înalții demnitari aiurfei. Conflictul franco germano-marocan Paris, 8 Iunie. D. Rouvier a privit azi dimineață pe d. Radolin, ambasadorul Germaniei, căruia nu î-a remis încă nota scrisă care va rezuma vederile guvernului francez in chestiunea Marocului. Această nota nu este încă redactată, ea va fi gata astă-seară sau înîine și va fi comunicată direct d-lui Radolin. Budgetul austriac Viena, 8 iunie.Camera deputaților a continuat prima citire a budgetului provizoriu. Ministru- președinte, Gautsch, a zis că guvernul conformîndu-se declarațiunilor făcute de curînd, a adresat noului guvern ungar o serie de chestiuni concrete, privitoare la cele două părți ale monarhiei. Atitudinea ulterioară a guvernului va depinde de răspunsul guvernului ungar, instruc șufiue asupra principiilor legei din 1867 și se va sili să execute cu realitate stipulațiunile făcute între vechile guverne dar, în orice împrejurare, va ști să apere cu eficacitate interesele Austriei. (Salve de aplauze). Camera Seniorilor a adoptat tariful vamal. Toți oratorii au exprimat speranța că se va izbuti, în cele din urmă, a se continua unirea economică cu Ungaria. Impresia produsă de declarațiile Țarului . Petersburg, 8 Iunie.—Agenția telegrafică primește știrea din Moscova care semnalează impresia produsă de cuvintele rostite de țar către membrii congresului zemstvourilor. Guvernămîntul Tvor a hotărît să facă o adresă țarului cu prilejul primirea reprezentanților țărei. Reprezentanții corpurilor autonome se vor aduna din nou în curînd la Moscova unde se va ține la 28 iunie congresul primarilor, la 1 iulie congresul reprezentanților Zemstvourilor la S Iulie congresul marei] șarilor nobilime]. Se vor discuta principiile organizăreî reprezentațiunei poporului. Evreii din Rusia Berlin, 8 Iunie.— După știrile ce vin din Petersburg agitația printre evrei ia proporții tot mai mari. Fruntașii mișcărei liberale s’au declarat pentru ca să se acorde drepturi egale evreilor. Se afirmă că la audiența avută la țar, prințul Trubețkoi, șeful delegațiunei, a insistat asupra faptului că toți supușii ruși trebue să aibă dreptul de a alege și de a fi aleși în Adunarea națională. Această declarație s-a făcut în special în vederea atitudinei nehotărîte a ministrului în chestia evreiască, viitorului, sub conducerea însuși a directorului, d. Mereti. Dar va avea și un erou, și anume actul al 4-lea din Eligoletto,—asupra căruia vom reveni. — La școala profesională izraelită de fete, examenele de fine de an continuă în fiecare zi de la 8—12. La aceste 8 examene asistă multă lume, care își exprimă toată lauda asupra progresului realizat de școală și al nevoei ce se simte ca o asemenea școală să existe. — La 24 iunie încep examenele școalei de meserii de la Bucium. — Consiliul comunal din Iași va fi dizolvat. Noi alegeri comunale vor avea loc la începutul lunei August. Examenele la școalele izraelite române „Cultura“ încep la 12 Iunie și vor continua pînă la 22. Solemnitatea împărțirea premiilor a fost fixată pentru 29 Iunie. Examenele la școala „Junimea No. 1“ încep deasemenea la 12 Iunie. — In curînd va avea loc la grădini Copou, o serbare organizată în folosul „Azilului de bătrîni“ întreținut de soc. meseriașilor evrei. Acest azil este una dintre instituțiunile cele mai frumoasa din oraș și merită să fie încurajate. — Orele de cancelarie la primărie, au fost fixate pe timpul vacanțe! de li 8—12 jum. a. m. Dan BRAILA, 8 iunie. — Sosesc din străinătate mai! cererî de rapiță. Peste două săptămîni vor porni de aci primele transporturi. — Funcționari! comercial! de aci redifază un memoriu pe care-l vor adresa prefectului Faranga, cerîndu-i să ia măsură să se respecte mai sever legea respauzului duminical. — Comercianții din port, alcătuesc aparte o lista de candidați la alegerea membrilor Camerei de comerț. Vor fitrei liste : două cu caracter politic, una a comercianților. Lista guvernamentală a suferit în ultimul moment cîteva modificări. — Pelagra face mari ravagii în județ, se semnalează numeroase cazuri de alienație mintală. •— Consiliul comunal a ținut ședință astăzi, ocupîndu-se în deosebi cu chestia pavărei unor strade și cu repararea lucrărilor malului Dunărea. Poliția din Berlin a cerut poliției de aici urmărirea unui oarecare Lindenburg care a dispărut de acolo—defrau« dînd vr’o 50.000 de mărci. — Polițaiul Brăescu de aici și-a luat un concediu și a plecat la Odesa unde se judecă afacerea moștenirea Vartic j d. Brăescu se pretinde a fi unul din moștenitori. — Substituitul de procuror Jean Pi*roșea a plecat în comuna Viziru să ancheteze o crimă săvirșită acolo. , “.■*•? sînul fio dotâțbio questro de aici sau ivit mari neînțelegeri. Magistrații cari sunt membrii ai acestei societăți au demisionat. Mulți cer socoteli mai clare de la ultimele alergări. .— Produce oarecare senzație dispariția unui tînăr A. S. cu o tînără e evreică. Coresp. IN ȚARA IAȘI, 8 Iunie.— Azi la orele 10 dim. a avut loc înmormîntarea principesei Adela Moruzzi. A asistat la serviciul funebru și a urmat cazul tot ce Iașul are mal distins. D. Dumitru Moruzzi, prefectul poliției capitalei, a venit aci ca să asiste la înmormîntare. — Curtea cu jurați a condamnat azi pe Sandu Vasile pentru omor la doi ani închisoare. — Sioniștii ieșeni au ales cîțiva delegați care să-l reprezinte la consfătuirea sionistă ce se va ține în București în cursul săptămînei viitoare. Dan. Ședința consiliului comunal.—Canalizarea orașului.—împrumut cu prima.—Angajarea unui inginer-șef.—Examene particulare. IAȘI, 8 Iunie. — Aseară s’a întrunit consiliul comunal sub preșidenția dlui Gh. Lascar, primarul orașului. Primarul a pus în discuțiune chestia canalizării orașului, care trebue să meargă paralel cu chestia apei în ceea ce privește mijloacele financiare, primarul a propus facerea unui împrumut cu prime, așa cum noi am anunțat-o cel dintia. Consiliul s’a raliat in totul la părerea primarului. Consiliul a mai decis de a se angaja un inginer specialist, care să supravegheze lucrările de alimentare cu apă și a canalizării orașului și care să ocupe în acelaș timp postul de inginer-șef al comunei. — După o ultimă dispoziție, examenele particulare de curs primar, încep ic ziua de 11 a lunei. Dan Producția de la conservator.—Școala profesională izraelită.—Dizolvarea consiliului comunal.—Știri școlare. Serbări.—Ore de cancelarie la primărie. IAȘI, 8 Iunie.— Duminică în 12 ale lunei, va avea loc la Teatrul Național producțiunea conservatorului de muzică și declamațiune. Vom da la timp întregul program. De astă dată bucățile din variatul program, vor fi executate de elevii și elevele care absolvează la acest «ași va debuta orchestra ceașer» Condamnați pe viață . TECUCIU, 8 Iunie. — La Curtea 6| jurați s’a judecat erî senzaționalul proces al îndoitului omor săvîrșit de cătri fioroșii criminali: O. Caragea, Vasile Homoceanu, Victor Titu, Dumitru Munteanu și V. Brînză, cari afi schingîufi în mod oribil omorîndu-le, pe femeile Ruxanda Vornicu și Ioana Crăciun din comuna Bădăcinești acest județ, în noaptea de 14 spre 15 Februarie ’a. o. Curtea, în urma verdictului afirmativ dat de către d-nii jurați, a condamnat pe acești criminali la munca silnică pe viață. Criminalii aceștia, constituiți în bande nocturne, au comis numeroase furturi și crime in acest județ. Știrea despre condamnarea lor a produs satisfația generală. Sosirea nouilor prefecți —Sentință.— Evadare.—Curtea cu jurați.—Accident—Sosirea unui colonel rus. GALAȚI, 8 Iunie.— Cu trenul do 4 au sosit prefecții Ciuntu și Solacolu. Ei au fost intîmpinați de d. Victor Macri, de numeroși conservatori și de personalul prefecturilor. —Pentru congresul din Bassel, pleacă azi d-nn Prieten, Schoemberg, Sehendindu-se mandat și d-lor Nordau și Montefiore.i — Tribunalul a dat sentința în afacerea falsei demisiuni a judecătorului V. Constantinescu, condamnînd pe Titu Romanescu la 7 luni pe Lulndo la 3 luni și pe ambii la despăgubiri. — In cercurile evrcești se discuta iar venirea aci a d-rului Niemerowei rabin și inspector școlar. — Pentilie Antonescu, deținut pentru spargere, a reușit să evadeze din arestul poliției. El a fost găsit ascuns intre niște scînduri din str. Constandache. — Jurații au condamnat la 2 ani pentru furt cu omor pe Dumitriu. El a fost apărat de d. Fortunescu. — Max Hirchs căzînd de pe bicicletă a fost rănit. — Cu vaporul „Bulgaria“, a sosit din Odessa colonelul Niculai S^uida, din garda imperială. E- a placat spre București, iar de acolo, la Vicar. , , , *—. A mai sosit zionistul"Crime"-Mav Herman Schroff care imag i sV hj uigta etpdil in Rusia. F’.iv.