Dimineaţa, iunie 1905 (Anul 2, nr. 476-505)

1905-06-25 / nr. 500

\ DifftCT Off t­ OAS'I'. In­ ILI'13 .4 N­­O­­­A­M­E E­T­E Simple (Dimineața) Un no »■ lu­ni 3 « 1 lur.­ UI STRAIN­AT­ATE ÎNDOIT Un an 0 luni Lei 18. » 9 „ 4.50 n 1.» Combinate (Adevĕrul și Dimineața) . . . loî 32 j 3 luni . . . . . . .. 18 . 1 luna . . . IN STRAINATATE ÎNDOIT Umil n No. 500 BANI Sî.r.bălă, 25 lunie FESILICITATEA Linia pe corp 7 pagina Ili-a bau! 2C » vi » » ’» lV-a „ 30 PUBLICITATEA UNITA In aceeași zi la ambele ziare Linia pe corp 7 pagina Ifl­a bani 35 n n­n­i» IV-a „ 18 Inserții și reclame linia­reî 2 Editura Societăței anonime pe acțiuni „Adevĕrulu Capital social 600.000 lei Telefon No. 260. Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele ș­tiri ale nopței I­iurourile ziarului str. Un Prin fir special de la corespondenții noștri din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA "Revolta De pe „fotum­“ manifest­ul marinarilor.—Convorbire cu dezertorul Grigore Con­­stantinov. — Convorbire cu com­an­da­ntul vasului „TyroP. In afară­­ de notele adresate state­lor din Europa, echipagiul cuirasa­­tului „Potemkin“ a dansat un ma­nifest către lumea civilizată. Textul notelor a fost publicat în întregi­me în „Adevărul“. Reușind a­ mi procura un exemplar­ din manifest, vi­i comunic în traducere.: Cetățeni ■«< tuturor țărilor și mun­citori ai jțtopoarelor.­ In­­ fața oehilor voștri se desfășoară uriașa epopee marei lupte dusă de subjugatul și a­­supritul popor rusesc care nu a mai putut suporta jugul secular și abuzul paterei autocrate. Ruina, mi­zer­ia și lipsa de dreptate la care a redus l­usia guvernați autocrat, a e­­puizat ultima picătură de răbdare a poporului manei In toate orașele și satele Rusiei a izbucnit incendiul indignărei si re­­­­voltei poporului, strigătul A tot Puternic scos din mii ele piepturi: „Jos lanțurile­ sclaviei și despotismu­lui, trăiască libertatea !u s'.a ras­pin­uit ca trăsnetul pe întreg teritorul imensei Rusii. Guvernul rus a decis însă ca mai bin­e să înec­e țara în sîngele poporului, decît să dea libertate și sîngele ino­cent al eroilor abnegații a curs în valuri în întregul imperiu. Autocratismul a tatat că armata obscură și neglijată, acest instrument orb planurilor lui sanguinare, e com­pusă din fiii masei muncitoare care a decis să lupte pentru libertate. Această armată curbul sau mai­­ tîrzii, pătrunsă de acest ade­văr are șa­rpele pata infamantă de a fi că­lăii părinților și fraților ei. „Iată de ce tip«, schi fia ff­iul mul rasatului „JKn­eaz Potem Jcin Taneieealey" am­ decis cu una­nimitate și bărbăție să facem acest iut ! atare pas. Tot nu mai suntem asasinii și călăii poporului nostru, ci apără­torii lui. „Deviza noastră este: „Moarte sa­u libertate pen­tru întreg poporul rus.“ Voim fericire, pace pentru l­usia atît de ispitită de su­­ferități și încetarea grabnică a vărsărilor de singe stupide pe coapiile îndepărtatei Man­ciuria; întrunirea urgentă a con­stituantei pe baza sufragiului universal egal direct și secret ce impune". „Pentru aceste re­vindecări idee ist nu­ unanim să luptăm pe eu tratatul nostru pînă la victorie sa­u petre. ..Sîntem adine convinși că cetățenii liberi și muncitori­mea din toate țările și popoa­rele var răstu­­nde cu simpatii călduroase luptei noastre fien­­tru­ pace și libertate, das au­tocrația ! Trăiască constitu­anta ! Echipagiul cuirasatului „Potem­kin“ și al torpilorul 267“. Ambele acte imprimate cu ma­șina de scris poartă pecețile vaselor revoltate. Urmează alte amănunte. Convorbire cu dezertorul Grigore Con­­stantinov CONSTANȚA, 23 Iunie. — Azi am putut convorbi cu dezertorul. Grigore Constantinov, care mi-a spus urmă­toarele: revolta echipajelor flotei Mă­rii Negre se pregătește de mult timp și cu mare prudență de social-demo­­crați. Ca­,armele și bastimentele sînt i­­nundate de pr­oclamațiunile acestora; pretutindeni­ existau grupulețe de ma­rinari pregătiți de­ resvratire și ali­mentați de delegații social-democrați­­lor cari pătrunseseră pe vapoare. In acest moment se află pe bordul lui „Potemkin“ 3 civili îmbarcați la Odessa cari preponderează deriziunile comitetului de acțiune. „Potemkin“ a plecații a 12 cor. del­a Sevastopol spre Odesa în scop de a face exerciții de tir cu noul armament. Luni 13 Iunie în urma cazului soldatului Vokulincik nu O­­nielciuk, cum din greșală s’a scris pînă acum, comandantul cuirasatu­­lui numit G­ilipov, 5 ofițeri și pri­mul medic a fi fost omorîți și arun­cați în­ mare. Alți ofițeri au fost arestați. Din locul revoltei, în dreptul gol­fului Țendrovski și pînă la Odesa, sublocotenentul Alexioff a fost silit la comandă, vasul sosind reglemen­tat în portul Odesa unde nu se a­­flase nimic, a reu­șit să se aprovi­zioneze cu hrană. Aflîndu-se de revoltă în urma debarcarei cadavrului lui Vakulin­­cik, acesta a fost inmormîntat cu mare pompă de muncitori. Autoritățile în urma dezordinelor mod­use și a bombardărei orașului I Constanța, 23 iunie dle către „­Potemkin“ au refuzat să dea pro­viziuni. Asupra sosirei escadre­­i din Se­bastopol Constantinov face afirmații întocmai­­ celor relatate deja. Venirea la Constanța nu a avut de scop predarea echipagiului, ci numai com­plecta aprovizionare, ținta echipa­­giului revoltat fiind sa se reîntoarcă pe coastele Rusiei și să provoace la revoltă muncitorimea, prealabil preparată de social-democrațî, în toate porturile sperînd la fraterni­zarea nu­­ numai a restului flotei, dar și a armatei de uscat. Vasul n’a venit aci în scopul de­­ a bom­barda portul­ Constantinov crede­­ că :„Potem­kin“, după ce s'­a aprovizionat cu cărbuni de la Zoumbuldak, mine de cărbuni în Asia Minoră, a plecat spre coastele Rusiei spre a atinge ținta comitetului social democrat, organizatorul mișcărei revoluționare. Impresiunea lăsată aci de sosirea lui „Potemkin“ e puternică. Gru­puri de cetățeni staționează pe țăr­­mul mitrei explorând cu lunete ori­zontul și apariția vreunui vapor co­mercial obicinuit dă foc la un curent de versiuni. „Credința generală fiind în reîn­toarcerea neașteptată a lui „Potem­kin“ și bombardarea orașului pentru refuzul aprovizionare!, domnește încă neliniște, urmează corespondență. .Nițescu Convorbirea cu comandantul vasului Tyrol CONSTANȚA, 23 iunie.—Sosind din­­ Constantinopole vaporul austriac „Tirol“ am reușit să convorbesc cu comandantul Ghilliuber care mi-a de­clarat următoarele: Am întîlnit pe „Stremstelnig“ la Varna, unde comandantul Ianov­iî-a spus că a parlamentat cu „Potem­kin“ cu care a încrucișat în largul măreț și a afirmat apoi că „Potem­kin“ s’a îndreptat spre nord, proba­bil spre Odessa. Face senzație la Cons­­tantinopole lipsa de știri din partea vaporului german comercial „Vera“, care a pișcat Șbul­ătă din Odesa spre Constantinopole"* In cercurile marinei se crede că „Vera“ a fost scufundat la intrarea in port în momentul izbucnitei re­voltei. "“■ I­ . Nițescu chiar după izbucnirea revoltei ;e Po­temkin. Poarta a fost făcută atentă de către Rusia asupra posibilităței ca revoltații să încerce a trece strîm­­toarea Dardanelelor. In urma­­ acestora, Poarta a dat ordine în consecință ambelor întă­riri ale Bosforului și Dardanelelor cari sunt de trei zile pe picior de atac. Comandanții porturilor turcești din Marea­ Neagră au primit ordine identice. Urmărirea lui „Potemkin“ Londra. 13 Iunie.—Vice-amiralul Krieger ar avea intenția de­ a ur­mări cu energie vaporul „Potemkin“ în largul mării și să-l captureze cu orice preț Intr’adevăr, amiralul ar fi primit echipații proaspete și nesuspecte­ în ce privește realitatea. Autoritățile rusești din Odessa comunică că „Potemkin“ duce cu sine puțin material de artilerie, de­oarece acesta a fost în cea mai mare parte cheltuit în exerciții an­terioare. Totuși aceste asigurări liniștitoare trebue acceptate cu băgare de seamă. La Odessa lucrul a reînceput în parte. Exportul e totalmente sus­pendat. Marea Neagră e nesigură din cauza vaselor răzvrătite cari în­crucișează pe ea. Ce s’a petrecut pe „Potemkin“ : povestirea preotului vasului Odesa, 23 Iunie. — Preotul lui „Potemkin“, Pimen, povestește ur­mătoarele : La 17 Iunie după amiază mă a­­flam într’o cabină cînd aud de­odată zgomot. Eșind din cabină primii o lovi­tură atît de puternică în obraz în­cit nasul îmi fu aproape strivit. Fui apoi închis în cabina mea și abia seara mi se dădu drumul Doi marinari mă păzeau. Văzui pe bord un tablou îngro­zitor, Omelciuk zăcea jos răsuflînd încă. Comandantul Golikov? fu literalmente sfîșiat în bucăți. Cind voi să sară în apă fu împiedicat. Marinarii săriră apoi asupra’î în­­țepîndu’l cu baionetele. Eu am tre­buit să promit marinarilor că voi­ asista la­­ înmormîntarea lui Omel­ciuk, dar din cauza frigurilor de cari sufeream n’am­ putut face asta. La 29 Iunie st. n. am fost pus în libertate împreună cu alții. Măsuri contra lui Potemkin Constantinopol, 23 Iunie.—Poartă comunică că a luat măsuri pentru cazul cind „Potemkin“ ar apare la intrarea Bosforului. Cursele vapoarelor pentru Odesa au fost reluate. ___.. file cari dispun de 50 000 soldați vor putea face față­ oricărei eventualități. Muncitorii și partidele democra­tice . Petersburg, 23 Iunie. Elî s-a ținut la Moscova adunarea, oameni­lor de încredere ai tuturor grupă­rilor constituționale. A fost un moment solemn cind reprezentanții muncitorime­ organi­zate din Moscova și din împreju­rimi șî-au­ exprimat încredere în partidele democratice de sub șefia lui Petrunkevcî, Dolgorukovo și Șahovici cari reprezintă majoritatea zemstvourilor. Organizațiile muncitoare au de­­clarat că dacă partidele burgheze sunt gata să proclame la Moscova un guvern pe baze democratice ele vor fi apărate la acest pas de că­tre proletariatul din Moscova. Panica în porturile Mării Negre Paris. 23 Iunie.­—Ziarul „Temps“ înregistrează teama care domnește în porturile Mărei Negre și mai cu osebire în Constantinopol, că vapo­rul răsvrătit „Potemkin“ ar putea, pentru a extorca provizii, să bom­bardeze porturile. Există la Constantinopol teme­rea că marina turcească care nu e în stare de luptă, ar putea să dea o luptă cu vaporul revoltat pentru a-l împiedeca de a trece prin Bosfor. Se discută chestia de a deschide Dardanelele vapoarelor străine pen­tru a putea avea ajutor în­potriva vasului „Potemkin”. Revolta de pe vasul „Țar Nicolae“ Paris, 23 Iunie. — Matin anunță că echipagiul vasului Țarul Nicolae al flotei voluntare rusești din Con­stantinopol s-a revoltat. Ofițerii au fost siliți să se întoar­că la Odessa. Dezarmarea flotei mărei Negre Paris, 23 iunie.­­Ziarul „Le Ma­tin“ menține știrea că flota a­m­ira­lului Krieger a fost dezarmată, că echipagiul a fost transportat pe țărm și că apoi, după dorința îm­păratului, a fost din nou armată cu acel d­intre marinari cari nu sunt revoluționari.­ ­ Subscrieri pentru victimele revoluționare Berlin, 23 iunie.—Comitetul­ par­tidului social-democratic publică în Worwaertz un apel către toți tovarășii de idei ca să întreprindă subscripții pentru victimele revoluțiunei ruse, re­toți nevoiași fără deosebire de ligie. Afară de asta, vor fi distribuite diferitelor instituții similare legate în sumă de 750.000 franci. Cenzura în Turcia Constantinopol, 23 iunie.— Cen­zura a interzis ziarelor să publice povestiri despre evenimentele din Odessa și Marea Neagră, deoarece guvernul se teme de o revoltă a ne­mulțumiților de aci. Papa în viligiatură Roma, 23 Iunie.—Din cauza ma­rilor călduri, Papa e silit să rămînă în palatul sau. El a primit era pe trimesul brazilian căruia î-a spus următoarele: — Pe d-ta te invidiez. D tai ai libertatea de a schimba aerul și a te duce unde voești, pe cînd ea trebue să ram fiți prizonier. Trimisul braziliei răspunse : — Dacă înalt prea sfinția voastră voește, ar putea să se ducă și ea la țară. Papa zise : — E drept că aș dori aceasta, dar nu pot. Totuși se menține zvonul că Papa va părăsi în curând Vaticanul și va pleca la castelul Gondolfo. Dramă din amor Viena, 23 Iunie. —Azi dimineață locotenentul Svetozar Milobara din regimentul de infanterie bosniaco­­Kertzegovinian de la Waks a fos gă­sit fără cunoștiință în locuința sa. Lingă ofițer zăcea o tînără fată de asemenea fără cunoștiință. Locotenentul care făcuse anul tre­cut serviciu ca ofițer la Viena, fă­cuse acolo cunoștiință, fiicei unei văduve, d-ra Anna Hofbauer în vîr­­stă de 17 ani. De­oarece situația financiară fa­cea imposibilă o căsătorie între cei doi tineri, amîndoi luară hotărîrea să moară împreună. După constatările făcute, amîndoi au luat împreună o soluție de 100 grame de lisol. Medicii reușiră să readucă în sim­țire pe fată, pe cînd starea lui Mi­­lobar e foarte gravă și e aproape acută posibilitatea de a-l readuce la viață. Fondul pentru ajutorarea ofițeri­lor germani Frankfurt, 23 iunie.—„Frankfur­ter Zeitung“ anunță că cea mai mare parte din fondul celor zece milioane destinat pentru ajutorarea ofițerilor, a fost adunat și e proba­bil sfă și restul va fi adunat cu­ de c­urînd­. întreaga sumă va fi remisă împă­ratului, ca să dispue de ea după plac, în ziua nuntei de argint a perechei imperiale care va avea loc la 27 Februarie 1906 st. n. N­evcită pe vaporul „Bulgaria“ societăței de na­­a izbucnit p­re­ Berlin, 23 Iunie.—Se anunță din Odessa că pe bordul vaporului „Bul­garia“ aparținând vigație rusească, voltă. Lucrătorii au refuzat să lucreze și vaporul numai cu mari greutăți a putut fi readus la Ismaila. Lupte între marinarii lui Potem­kin Berlin, 23 Iunie.­Se anun­ță din Petersburg că pe bor­dul vasului „ Veteml­in“ au a­­vut loc lupte între marinari, în urma cărora ti­uiți din ei fură răniți. Tulburările din Nikolajew Berlin, 23 iunie.—Se anunță din Nikolajew că în șantierele private și ale statului, din localitate, a izbuc­nit greva generală. Intre lucrători și armată au fost ciocniri cu prilejul cărora mulți au murit și numeroși alții au fost­­­ ră­niți. In urma exploziei unei bombe patru bărbați și două femei au fost ucise. Atentatorul a fost arestat. „Potemkin“ în apropiere de Se­vastopol Sofia, 23 iunie.­­ Vaporul de războiu bulgar „Nadejda" a zărit la 30 kilometri departe de Sevastopol vasul „Potemkin“ cu care a schim­bat focuri de salut. Ofițerii de pe „Nadejda“ au vă­zut pe bordul lui „Potemkin“ 20 de civili printre care mai multe fe­mei.­­ In urma acestei știri vapoarele de razboiu ruse au părăsit. Varna Flota și „Potemkin“ Odessa, 23 Iunie.— Aci provoacă uimire generală faptul că admirabil Krieger n'a atacat din Sebastopole pe „Potemkin“, pe cînd acest cui­­rasat rebel m­ergînd spre Theodosia a trecut prin apropiere de Sebas­topol. ..Potemkin“ aprovizionat și ur­mărit Odessa, 21 Iunie.­­ Cînd escadra Mării Negre a aflat că cui­rasatul „Potemkin“ se află la Theodosia, a plecat împreună cu fostul cuirasat răzvrătit, „George Prebiedon­oszew“ pentru al prinde sau scufunda. La Theodosia municipalitatea i-a dat lui ,,Potemkin“ cărbuni, provi­ziuni și medicul pe care la cer­ut. [n casa lui „ Potemkin” sunt opt sute de mii de ruble. Ce este cu Potemkin Feodosia, 23 Iunie.— Vapo­rul Potemkin și-a continuat, drumul in direcția Pod­-O­­d­estia. Locuitorii din Feodosia au­ fost cuprinși de o mare pa­nică, de­oarece Potemkin sta­ționa în apropierea orașului. Locuitorii au­ părăsit cu satele localitatea. Se zice că Potemkin ar fi o­­prit în drum vasal de comerț Alexandria suindu-i cărbunii și pro­viziunile. Aprovizionarea lui „Potemkin“ Varna. 23 iunie. — Aci sosește știrea că vaporul „Kneaz Potemkin“, după ce a părăsit Constanța a întîl­nit în largul mării un vapor grecesc de la care a cerut și a obținut ali­mente și cărbuni. Căpitanului vaporului i s-a dat o cistanță în regulă de primire, cu care va putea cere guvernului ru­sesc plata pentru mărfurile furni­zate. Tezaurul lui „Potemkin“ Petersburg, 23 iunie.—Depeșe din Petersburg : In tezaurul vaporului „Potem­kin“ se află un milion de ruble. Teama de ivirea lui Potemkin în Bosfor Constituinopol, 23 Iunie. — Irae­ Revoluția în Rusia Greva la Nikolaieff Berlin, 23 Iunie.—Se telegrafiază din Nikolaieff : In docul admiralităței și în multe fabrici a izbucnit greve. In oraș s’a proclamat, după cum v’am anunțat, starea de asediu. Execuții prompte Odessa, 23 Iunie.— Comptabilul firmei Aschkenazi, care a fost ares­tat findcă s’a găsit o bombă la dîn­­sul, precum și tînărul Hasparin la care de asemenea s’ au găsit bombe,— au și fost executați. Nouă vase rusești revoltate Constantinopole, 23 Iunie.— Echi­pa­ț­iile ambelor staționate ale amba­sadei ruse de aer, vaporul de, semna­lat Koldus, și canoniera Zaporowien s'au­ revoltat. Ofițerii au putut cu mari rugă­minți să decidă pe marinari ca să rămînă pe canoniera. Disciplina trupelor este foarte rea. Același luau s’a intîmplat și la vapoarele rusești de comerț,, ale că­ror echipații cer să se reîntoarcă la Odessa. (Știrea aceasta din urmă a fost adusă alaltăieri de vaporul Regele Carol sosit din Constantinopole. N. B.). Tulburări țărănești Varșovia, 23 Iunie.— Sosesc aei numeroși fugari din Kowno și Grod­no unde sunt tulburări țărănești contra evreilor. Situația la Odessa Londra, 23 Iunie.­Se anunță din Odessa ziarului „Standard“ că ora­șul își recapătă întru­cîtva aspec­tul normal, dar că circulă încontinuu fel de fel de zvonuri neliniștitoare. Zvonul cel mai alarmant se referă la excese ce s-ar pregăti în­potriva evreilor. Șeful poliției a mărturisit că e foarte îngrijit, de­oare­ce excesele în­potriva evreilor nu sunt numai plănuite, ci chiar organizate. E sigur în tot cazul că autorită *> Ii» ii îi I­uíl­io 5 inra Accident la manevrele navale germane Berlin, 23 Iunie.—Se telegrafiază din Kiel. La manevrele navale ce au avut loc era, un cuirasat s’a ciocnit cu torpilorul S. 124. Torpilorul a fost tăiat în două. Mașinile s’au prăbușit. Trei marinari au murit. Deputat ungur escroc Budapesta, 23 Iunie.—Face mare senzație știrea ce v’am dat-o și care se confirmă acum, că farmacistul Ste­­cpiin s’a plîns parchetului că a fost escrocat de suma de 16.000 coroane, de către deputatul kosutist Nessi, care î-a făcut promisiuni mincinoase. Complicii lui Nessi au fost ares­tați. Parchetul va cere de la Cameră suspendarea imunități­i lui Nessi. Serbarea independenței în Ame­rica : morți, răniți New­ York, 23 iunie.­ La serba­rea de erî a independenței au fost ucise în vreo 150 de orașe prin focuri de revolver 50 de persoane. 670 au fost rănite. Convenții mea comercială bulgaro­­ungară Budapesta, 23 iunie.­ Ministerul comerțului a fost încunoștiințat prin­ intermediul ministerului de externe că guvernul bulgar a suspendat in­trarea în aplicare a nouei legi bul­gare asupra voiajorilor comerciali pînă la noua regulare a convenției comerciale austro-ungare. Cu prilejul negocierilor relative la convenția cu Bulgaria, chestiu­nea va fi definitiv regulată. In jurul vizitei lui Jaures la Berlin Berlin, 23 Iunie. — Guvernul german va ruga pe d. Jaures să nu vie la Berlin. Testamentul lui Alphonse de Rotschild Paris, 23 iunie.—Esecutînd testa­­mentul baronului Alphonse de­­ Rot­­schild, moștenitorii baronului au fun­dat o instituție de bine-facere cu un fond de 3 milioane și care va purta numele de Alphonse de Rot­­schild. De această instituție se vor folosi Din cauza unui deranja­ment pe unele linii, serviciul nostru telegrafic e mai res­­trîns. jloul grozăvii la Odesa — Prin fir telegrafic — Atacarea francezilor din Odesa Galați, 23 Iunie.—Aflu următoa­rele amănunte de la un căpitan rus sosit azi din Odesa : Printre casele devastate de revo­luționari este și sucursala băncei franceze Credit Lyonnais. Mulți­mea a năvălit în birourile băncei devastînd-o și rănind pe șeful casei, d. Croch. Printre revoluționari domnește un puternic curent pentru atacarea tu­turor instituțiunilor franceze din O­­desa, deoarece, zic ei, Franța este marea vinovată a actualei stări de lucruri în Rusia, căci ea a ajutat cu bani continuarea războiului. Vapoare distruse Aceeași persoană și a spus că cele mai principale vase distruse în portul Odesa, au fost vapoarele Junii Wejda,Russ Sebastopol, Erenane, Volga, Erenane ta Roseola (cumpărat din Galați) și vasul comercial Potemkin. In total au fost scufundate 30 de vase. Revoluțiunea din Rusia Atitudinea lui Nicolae II.— Țarul și răz­boiul.— Chestiunea evreiască.—Rezol­varea chestiunei evreești rezervată A­­dunărei naționale Atitudinea lui Nicolae II Corespondentul ziarului „Zeit“ la Pe­tersburg publică niște amănunte foarte interesante asupra atitudinea țarului față de actualele evenimente. Cores­pondentul a întrebat o înaltă persona­litate asupra impresiunei ce face asu­pra țarului revoluția în mers. Acesta dădu din umeri și zise: — Nicolae II e foarte deprimat timp de cincisprezece sau douăzeci de mi­nute, apoi uită însă toate și avem iar înaintea noastră pe autocratul care nu are nevoe să acorde o mare însemnă­tate tuturor acestor evenimente ; răs­coalele, grevele,—’­ se par niște bășici goale, pe cari suflarea țarului le face să dispară. Țarul și războiul Din cauza aceasta Țarul nici nu se gîndeștce la tratative serioase de pace și nici nu vrea să auză de Witte, care declară sus și tare că trebue cu ori­ce preț să se închei pacea pentru a nu se aduce catastrofe asupra imperiului și di­nastiei. Ch­­i­r ministrul de externe, contele Lamsdorff, n’a înțeles atitudinea lui Ni­­colae II, față de Witte și de tratati­vele asupra păcei. Mai mulți ambasa­­­dori ruși au trimis contelui Lamsdorf scrisori în care i-au­ spus că numai Witte are prestigiul necesar, atît in Europa cit și în Asia pentru a conduce nego­cierile de pace. In urma acestora, con­tele Lamsdorff, fara a înștiința pe Witte, supuse țarului o adresă in care iî propunea să numească pe Witte ca prim-plenipontențiar al păcei, alăturîn­­du-l ca secundant pe ambasadorul Ne­­lidow. Țarul nota pe marginea acestor a­­drese : „Admit pe Nelidow, nu însă pe Witte“. Notările țarului sînt de obiceiu date cu un lac special, pentru a ramîne pos­­teritățea. Posteritatea va putea dar să­ î judece in ce mod a înțeles Nicolae II misiunea sa. Chestiunea evreiască Ucazul din 21 Decembrie 1904 pro­mitea prin art. 7 o mulțime de ușurări în situația popoarelor străine din Rusia. In urma acestui ucaz, situația tătarilor s’a îmbunătățit mult, asemenea și aceea a polonezilor. Numai situația evreilor a rămas neschimbată. Zilele trecute a apărut, după o lungă așteptare, decizia comitetului miniștrilor ruși asupra chestiunei evreești. Comite­tul miniștrilor nu a luat nici o măsură în favoarea evreilor, ci a hotărât ca ches­tiunea să fie dată în studiul unei comi­sioni speciale, al cărei scop va fi nu de a face propuneri în chestia evreiască ci simplu de a aduna material. Acest ma­terial, de documente și statistici va fi apoi supus adunarei naționale, care va avea ca de hotărit ce e de făcut cu evreii. Guvernul rusesc speră că adunarea națională va fi compusă în marea ei ma­joritate de reacționari și că va respinge orice proect de a se acorda drepturi evreilor. Comunitățile evreești, aflînd de această hotărire a comitetului de miniștri­, au organizat mari întruniri de protestare. Scrisoare din Anglia — Corespondența „Dimineței“ Londra, 19 iunie Turbu­rările din Odessa înaintea Camerei comunelor Subsecretarul de stat, deputatul Percy, răspunzînd unei interpelări, de­clară că consulul englez din Odesa e în comunicație cu autoritățile locale, cari vor face tot posibilul să protejeze pe supușii englezi. El mai adaugă că pînă acum nici un supus englez n’a a­­vut de suferit nimic. Consulului î-a fost notificat că căpitanii au avut autoriza­ția să conducă nava lor în portul pe care îl cred­au necesar. Pe de altă parte consulul englez la Petersburg a fost avertizat de guvernul rus, că o parte din escadra rusă din Marea Nea­gră, a primit ordinul de a ancora la Odesa. Guvernul englez crede superflu de a face alte demersuri pe lângă gu­vernul rus, care va lua toate măsurile necesare pentru a apăra viața cetățeni­lor și neutru a restabili ordinea, f Conferința doctorului pri seară d. doctor Charcot, in uWSTA invitației societăței regale geografice din Marea Britanie, a ținut o confe­­rință înaintea unei adunări foarte dis­­tinse, în teatrul societăței geografice asupra explorațiunilor antarctice ale va­sului „Francezul“. Sir George Goldie, președintele societății, prezida. Printre asistenți am remarcat pe doamna Jeanne Charcot sora exploratorului, pe doctorul Scott Kaltie, pe căpitanul Scott, co­mandantul vasului „Discoveri" și pe­­­ Bernachi etc. Sir George Goldie, prezentînd pe doc­torul Charcot, a adus elogii tatălui ex­­ploratorului, a cărui înaltă reputație era tot atît de bine stabilită în Anglia ca și în Franța. Președintele vorbi apoi de marile calități pe care le posedă Jean Charcot, pentru a duce la bun sfîrșit opera sa, de utilitatea din punc­tul de vedere științific al acestor ex­ploatări și descoperiri, și de marea simpatie care leagă actualmente Anglie, cu Franța, nu num­ai din punctul de vedere politic, dar de asemenea din punctul de vedere științific. Cînd s’a ridicat doctorul Charcot, ca să mulțumească președintelui și să în­ceapă conferința sa, asistența l-a făcut cea mai călduroasă primire. Doctorul Charcot a vorbit in englezește, foarte distinct, fără nici un accent străin și asistența a urmărit cu un interes iite și real peripețiile voiajului și rezulta­tele obținute. Numeroasele proiecțiuni au contribuit a face conferința foarte atractivă. Conflictul marocan Ziarul „Times“ publică următorul ar­ticol primit de la corespondentul său­, parizian, asupra conflictului marocan: După informațiile de cezi dispun, peste foarte puțin timp va interveni o înțelegere între Franța și Germ­ania, cu toate acestea tre­bui să treacă mult timp pentru ca să se șteargă amintirea ati­­tudinea Germaniei, atitudine peste tot blamată. Dacă Germania a renunțat la tactica sa imperioasă, este pentru că de la în­ceput, ea făcuse câteva calcule false-Germania se aștepta să se găsească în fața unui ministru francez de externe care ar fi slab, și care va adu­ce modifi­cări importante la politica predeceso­rului sără , ea s-a înșelat. Ea se aștepta de asemenea, ca socialiștii francezi să se dedea la manifestați­uni de internați­o­­nalizm, și că se vor opune războiului, cu orice preț­­ul s’au înșelat și asupra acestui punct. Germania spera să cau­zeze o sciziune în acordul anglo-francez prin mijloacele demoralizante ale poli­ticei sale; ei bine, și asupra acestui punct s’a înșelat, și astfel se explică faptul că Germania a lăsat tonul jos. Gion­ Azi Vineri 24 Iunie a apărut Fascicola 57 fișierele parisului — MARE ROMAN SOCIAL — Aliine Sîmbăta 23 Iunie va apare Fascicola 113 Răzbunătorul Săracilor — MARE ROMAN POPULAR — — 5 bani în toată țara — Știri din străinătate Londra ocupă printre capitalele mari primul rang în ce privește cheltuelile pentru instrucțiunea publică : 81.372.000­ lei pentru 4.579.110 locuitori sau 17 la sută pe cap ; apoi vine Berlinul care cheltuește 31.874.205 lei pe an pentru­­ 1­955.610 locuitori sau­ 16.29 pe cap de locuitor, apoi Viena cu 21312.167 lei pentru 1.717.555 locuitori sau 12.12 de locuitori Paris cu 28.118.906 lei pen­tru 2.690.345 locuitori safi 10.45 de lo­cuitor­­i, la urmă, Roma cu 3.595.170 lei pentru 444.887 locuitori sau 8.08 de locuitor. * In cât­­va luni Japonia a făcut în Co­reea lucruri care sunt considerate ca mi­nuni : construcțiune de căi ferate, reor­ganizarea poliției, introducerea poștei, telegrafului și te­lfoanelor etc. Ziarele americane în special vorbesc cu admi­rație de enormele progrese făcute de japonezi în Coreea, în așa scurtă vreme. * Un adevărat trust al teatrelor s’a for­mat în Italia. In curind se va semna la Turin actul constitutiv al unei societăți care va uni teatrele, cafenelele-concerte, panoramele, cinematografele etc. Socie­tatea dispune deocamdată de un capital de 3 milioane. Ea posedă deocamdată cele două treatre Balbo și Victor-Em­manuel din Turin.­­ D-rus rus Boris Bruck din Kharkoff construește acum un mare sanatori în mijlocul stepei din Orenburg, destinat tratamentului luminos. Toate ferestrele, peste o sută, vor fi divers colorate: verde, galben, albastru etc. Bruck crede că va obține succese mari, cufundînd pe bolnavi în băi succesive­­ io lumină, colorată. Un bolnav din Nijni­ Novgo­­rod care s’a vindecat, grație acestor băi de lumină a dat 80,4­00 ruble în folosul noului sanatoriu. Medicii din localitate susțin însă că e o șarlatanie,­­ Japonia are intențianea de a face un nou împrumut de 750.000.000 Joi, ga­rantat prin monopolul tutunului. Impru­­mutul se va face la Londra, New­ York și pe continentul european. Ziarele „Dimineața“ și „Adeve­­ru­l“ primesc abonamente de vile­giatură cu următoarele prețuri: Lei 1,50 în toată țara. „ 3.— „ străinătate. Pentru abonamente combinate („Adevărul“ și „Dimineața“) . Lei 3 în toată țara.­­ 6 străinătate.

Next