Dimineaţa, noiembrie 1905 (Anul 2, nr. 633-658)
1905-11-25 / nr. 653
Vineri 25 Noembrie 1005 wdüwnmi [UNK]IM ■hâiliwilaii—** ASTĂZI: 24 Noembrie (7 Decembrie) 1905 Calendar: OKTOSIOS: SS. «muțenie Oiment - ,, CATOLIC : AmStro»«a poarele răsare 7 ore 40 m., apune 4 ore 35 ni, AA^IVWVWA*.A*^WWWVWAAWvNAAAAAA^A*WVVVSW/AIWWWW /WVW* WWWwW Gerul a continuat a se mai înmuia în Moldova pe cînd în restul țării el se accentuiază. In partea vestică a ei nu a fost _ ___ îngheț. Cea mai ridicații temperatură din cursul zilei plus 9 gr. la Strehaia, iar cea mai coborîtă de peste noapte —8 gr. la Bacău. Era în cea mai mare parte a țărei ceață și brumă groasă. Barometrul este staționar. Ploap sau zăpadă n’a căzut niciierî. Th üt I’ll! düfinnü! Se va reprezenta peniTM :l șaptea oară Instinctul, piesă în I bal! UI ildUll’SfOS 3 acte de. Henry Elstemaechcers. Spectacolul se va termina cu O vizită, comedie într’un act de Al. Dumas-Flub_____ , ^ OnOPt^Pn!» Sana~EdisoB. In fiecare seară teatru de varietăți cu program ales. Jolul JcbldbUiC serată high-life, iar în fiecare Duminică de la 2—5 p. m. matineu pentru familii și copii.—Teatrul Boulevard : Reprezentațiile teatrului Oeser.— Circul Sidolî: Reprezentațiune dată de cavaler Delaune și miss Benitta.—Teatrul Lyric: Trupa de operetă germană sub direcția d-lui Em. Waldmann. Se va cînta pentru a treia oară Naldin operetă japoneză, muzica de Lincke. — Palatul Ateneului: Al doilea concert al divei Aînc Acktă cu concursul d-lor G. Boscoff și E. Narice.— Sala Lieblich (Jignitza): Trupa izraelită de operete va reprezenta în scop de binefacere piesarEIra, operă în 4 acte de I. Lateiner, muzica’ da' M. Abramovici REMEXTO Autoritățideschise. Judiciare, sunt deschise. Toate autoritățile sunt Instanțele judecătorești Atenei: Expoziția de pictură a d-lui Eugen Voinescu. — Expoziția marelui artist italian,Galeota, în rotonda "Ateneului. Parlamentare : Camera și Senatul țin ședință. Vurbururile si in J Budapest si Lucrătorii tipografi cari sînt contra ziarelor cari nu susțin votul universal atacînd localul ziarului „Budapesti Hírlap“ Biletele de liber parcurs Sub toate guvernele se împarte un mare număr de bilete de liber parcurs, căci așa este obiceiul pămîntului, să călătorească aproape toată lumea fără parale; cu toate acestea vedem că un partid incriminează pe celalt și amândouă se învinuesc de un lucru pe care îl practică amîndouă. Am citit că d. Emil Costinescu, fost ministru de finanțe în ultimul cabinet liberal, a cerut guvernului să" prezinte conturile, de biletele de liberă călătorie, împărțite anul acesta, negreșit spre a face o interpelare și a dovedi că s’a făcut abuz. La rîndul său, un deputat guvernamental, d. Pascal Toncescu, a cerut să i se prezinte conturile biletelor liberate in anii 1895 și 1896, adică pe cînd erau liberalii în cîrmă. Care este rostul acestor două cereri ? Vom spune noi care este rostul. ! D. Costinescu, carînd conturile de biletele date în anul curent, e hotărît să probeze că, cele mai multe bilete, au fost date pe timpul perioadei electorale, adică guvernul s’a slujit de biletele de liber parcurs spre a’și asigura un mare număr de voturi. Desigur că d. Costinescu va avea dreptate, însă la fel întocmai se practică sub toate guvernele și s’a practicat și sub guvernul din care a făcut parte d. Costinescu. D. Pascal Toncescu a cerut conturile biletelor de liberă călătorie din 1895 și 1896, de ce fiindcă d. Sturdza a luat cîrma în toamna anului 1895, deci d-sa voește să răspunză d-lui Costinescu dovedința că și liberalii au făcut tocmai la fel și că tot cu aceeași profuziune a împărțit biletele. Și d. Toncescu va avea dreptate căci nici liberalii n’a fi fost economii din acest punct de vedere. Dar biletele de liberă călătorie nu se distribue numai în timpul alegerilor, dar peste întregul an. Așa, cînd vin vacanțele ori cînd vine sezonul băilor este un imiș asupra tuturor ministerelor și a celorlalte autorități unde se împart biletele, iar șefii de autoritățî trebue să se execute. Așa au ajuns lucrurile la noi în țară încît numai bieții țărani mai plătesc biletele lor la clasa III-a, căci tot singur țăranul este blestemat ca să ducă în spinare toate greutățile, iar restul, mai cu seamă cei de la clasa II și clasa I nu se urcă în tren, decît rareori cu plată. Pe această chestie nu încap incriminări de la un partid la altul fiindcă obiceiul nu este al niciunui partid, ci al tuturor, este obiceiul național de la care cu greu s’ar putea sustrage un minister, oricare ar fi. Negreșit, e foarte cu putință ca un guvern muzeze mai larg de acest drept și altul cu mai multă prudență, însă desfidem să se găsească omul care să rupă hotărît cu tradiția. Romanul este obicinuit să meargă gratis la teatru, să călătorească gratis cu drumul de fier, să fumeze gratis tutun, să citească gratis gazetele și așa mai departe, prin urmare nu înțelegem rostul interpelărilor adresate. Numai în ziua în care se va preciza în mod strict căror anume persoana se pot da biletele de liberă călătorie, numai cînd se va vota o lege prin care se va interzice" în mod serios împărțirea biletelor la persoane care mu au nici o calitate pentru aceasta, numai atunci, se va putea pune stavilă .abuzului. Și o asemenea lege ar fi necesară pentru ca oficialii să se poată apăra împotriva cererilor prea numeroase. Știri din străinătate la Statele Vuitoare . Americei de nord sunt un milion de funcționari. Dintre aceștia fac parte și sergenții de oraș în număr de 117000 și cand primesc între 60—100 dolari pa lunii (3—500 lei). In Nijni Novigorod există de 5 ani un cabinet de lecturi populare. Se împrumută cărți gratuit. Contingentul de cititori se recrutează mai ales printre țărani și printre proletari. Ziarele sunt acolo cari se citesc mai ales, dar nici cărțile nu sunt neglijate, mai ales romanele. Totuși, voiagiile, cărțile geografice, de agricultură, etc. au găsit de asemenea amatori. In timp de cinci arii z s’afi împrumutat 175000 cărți. Și cu toată această circulațiune formidabilă, numai doua volume n’au fost restituite. Ceea ce dovedește că o populațiune ea aceastca, care și are ideile ei asupra proprietății, are un mare respect de carte. Starea lui Ibsen se agravează din ce în ce. Regele Ubukon trimite mereu după informații acasă la marele dramaturg. Răspunsul la Mesaj Iată proectul de răspuns în Mesaj, citit de d. raportor N. Xenopol în ședința de la 22 Noembrie : Sire, vp. Reprezentați|U:|#|el, totdeauna fericiți cînd se găseș și la fața Suveranului, au fost dureros impresionați anul acesta văzind că Majestatea Voastră, din cauza unei indispozițiunți, din norocire, ușoară, nu s’a putut află și Vjhillocul lor. " "Adunarea deparițiilov. inîod Majestăței Voastre o grdimică însănătoșire, și exprimă sentimentele ei de nestrămutată credință și de neclintit devotament. Intr’o lungă și glorioasă domnie, rodnică în vremurile de muncă pacinică și strălucitoare în zilele de luptă și de jertfă, Majestatea Voastră ați fost pururea călăuza care, prin înțelepciune, virtute și vitejie, ați arătat națiune! calea izbîndeî și.a. înălțare! treptate și sigure. In acest lung șir de ani întru atita s’a și strîns legăturile dintre Tron și Țară încîre evenimentele dureroase său fericite cari ating Dinastia sînt însuși tristețele și bucuriile feral. " . Sărbătorirea, celor,patruzeci de ani de domnie, a “Majestâii Voastre va fi o nouă ocaziune pentru poporul român ,ca să arate cu aită, dragoste venerațiune și devotament el înconjoară întotdeauna pe Suveranul său, Sire. Adunarea deputaților a primit cu o vie mulțumită asigurările. Majestăți Voastre că statornicia și înțelepciunea politicei noastre, ne-a păstrat neatinsă încrederea și prietenia tuturor Puterilor. Constatăm însă, cu o adine» mihuire, că, prin goana cumplită ca s'a organizat în contra romînilor din imperiul otoman, relațiunile noastre cu Grecia s’au înăsprit. Nu puteam privi indiferenți cuta o numeroasă populațiune dr acelaș neam cu noi,, pacinică și supusă credincioasă a Maiestății Sale Sultanului", de la care a dobînditc dreptul de a se închina și cultiva. în limba ei, este amenințată, din cauza acestei egale îndreptățiri cu celelalte naționalități din Imperii, de a fi decimată și cu totul ruinată. Romînia a fost totdeauna refugiul acelor neamuri urgisite "cari, în vremuri grele, căutau un adăpost unde să-și asigure o viață liniștită. Sub scutul toleranței și a spiritului nostru de dreptate și legalitate, ei și-au putut croi un train tihnit și îmbelșugat lingă căminurile și la izvoarele noastre de bogății ; cu atîte mai mult am trebuit să ne simțim atinși" cind am văzut cum sa răsplătește mărinimia și larga noastră ospitalitate. Tari de dreptatea cauzei ce susținem și da convingerea ce avem că nu se poate deznaționaliza prin silă un popor mîndru și da "originea și de menirea lui civilizatoare,sîntem pe deplin încredințați că atitudinea cuminte și energică a guvernului Majestătei Voastre va duce la încetarea unei stări de lucruri atît de dureroasă. Sire. Dacă opera -organizarei noastre politice este in mare parte stabilită și nu are, pentru moment, devoe docit de îmbunătățiri parțiale, acea a organizărei noastre economice ne impune dezlegarea unor numeroase și grele probleme. O dezvoltare serioasă pe terenul economic va întări și mai uruit așezamint al nostru financiar și ne va da putința să corespudem tot mai mult cerințelor culturale morcii presciada și situația asi ce ne-am creat printre statele Europei, și, fiindcă o civilizație mai înaintată reclamă înlănțuirea armonică a tuturor ramurilor de producțiune, se cuvine să acordăm o egală atențiune atic evoluțiunei noastre industriale cît și celei agricole. De aceea vom primi cu o deosebită satisfacțiune legiuirea care să facă posibilă punerea în valoare a bogățiilor ce zac în terenurile petrolifere ale Statului. Această măsură va contribui la dezvoltarea noastră industrială, dezvoltare asigurată și prin fixarea sistemului nostru vamal, grație închcerei și reiuoirea convențiunilor noastre comerciale începute cu imperiul german și continuate cu regatul Marei Britanii". Progresele industriale ale Romîniei necesitează stabilirea de măsuri de protecțiune a muncei, femeilor și copiilor în fabrici, precum și o lege privitoare la răspunderea întreprinzătorilor în caz de accidente. .Suntem fericiți că guvernul și-a luat sarcina da a rezolvi din timp aceste probleme, ceea ce va contribui la întemeierea unor raporturi echitabile între patroni și lucrători și va înlătura chiar dela începutul mișcarei noastre industriale; neînțelegerile cari frămîntă pe celelalte țări. Sintem, pe depsin satisfăcuți că, cu toată grija sa penttru dezvoltarea industriei, guvernul nu,a uitat nevoile noastre agricole, nici tiptpiatea îmbunătățire! starea sătenilor. Mășurile ce guvernul Majestate! Voastre va propune cu privire la crearea unui fond pentru lucrările menite să sporească suprafața cultivable a țârei,precum și" la crearea unui fond pentru lucrările menite să sporească suprafața cultivabilă a țârei, precum și la crearea, unui credit viticol vor fi primite cu Bucurie de adunarea deputaților, și, fiindcă de buna stare a sătenilor este îdrusujira numai propășirea noastră agricuirig îcsășî înălțarea și întărirea Regatulu1, voiți da toată atenția cuvenită .Regnor privitoare la reînoirea domeniului statului și la crearea unui fond special destinat îmbunătățirea țării în sanitare a satelor. Nici agricultura, nici industria nu pot însă prospera fără mijloace lesnicioase de comunicație. Vom acorda bucuros toate creditele" pa cari" guvernul ni îi va cere, spre a pune căile ferate în măsură tîn a satisface nevoile agriculturei și ale industria!.. . Vom continua și anul acesta opera de consolidare a financelor, pjinse într’o stare atît de înfloritoare prin excedente continue, cumpănind și chibzuind atît veniturile cît și cheltuiiile Statului. Miasinau-ne de operațiunea atît nefericită a conversiune!, care a fost primită cu atita favoare pe piețele europene, vom putea, memținînd aproape la aceeași cifră budgetul cheltuelilor, să sporim sumele de cur!'Statul poate dispune pentru satisfacerea atâtor, nevoierescînde în special ale armate!. Această stare financiară înfloritoare permite reforma ,dîirei "căilor de comunicație, care apasă"mai cu deosebire asupra claselor celor mai numeroase și mai sărace. Orice „măsură menită să așeze 'pe baze tuaî ’■drepte repartizarea sarcinelor va' găsi denimica noastră aprobara. Vom examina cu scoaf! grija toate celelalte reforma .ce,ui se anunță, precum sínt acelea privitoare,la invățămintul normal și profesional, la simplificarea dispozițiunilor din codul civil cari interesează popularudea ‘noastră rurală, la procedura electorală ori la legea pensiunilor, în scopul de a se Scădea într’o măsură prudentă Titâirea de vîrstă. Armata, care sub falnica conducere a Majestăței Voastre în timp de patruzeci de ani a devenit un scut așa de puternic al neatirnărei, noastre, va găsi pururea pe adunarea deputaților gata la toate jertfele pentru sporirea și întărirea ei. Sire, Adine pistruliș! "■ do-acolo aș! ide și sentimente eu, și guvernul. Majestate! Voastre, vom depune și in această a doua sesiune aceeași muncă și aceeași rîvnă spre adnee mai depana opera de propășire și de înălțare a Patriei. Să trăiască „Majestatca Voastră ! Să trăiască Majestatea Sa Regina . Să trăiască Dinastia !.. Raportor: Nicu Xenopol Noul decorațiuni Regele, cu prilejul căijitoriei sale la Botoșani, a conferit persoanelor mai jos enumerate următoarele decorați’uni: Ordinul „Stemia Rominier“ In gradul da Comunțor.“l. Cantan^av. Pașcanu, Alexandrop. ^Grater, roare proprietar din Botoșani, ÖT (Îhifin-Delon Constantin, vice-președinte al Senatului. In gradul de D. Gyka Lop.n, de putat din Botoșani, .îl.. Isăcescu Vasile, primarul orașului Botoșani, d. Miclescu loan, proprietar din orașul Botoșani, fost deputat, d.dri" Ștefanovici Alexandru, medic din Botoșani. , ■In gradul de cavaler.— II. Ciprac Constantin, deputat din Botoșani, d. Codrescu Constantin, senator din Botoșani, d. Jianu Ion, vice-președinte al cong. jud. Botoșani, d-lul Nicolcescu Gheorghe, judecător de instrucție la tribunalul Botoșani, d-lui Niculescu Ioan, directorul liceului „Laurian“ din Botoșani, d lul Rossetti Alexandru, deputat de Zlotoșani, d-lui Silion Teodor, deputat din Botoșani. Ordinul .Coroana Rominicî“ In gradul de Comandor,"-r~D-luî Văsescu Gheorghe, proprietar "din "Botoșani, fost prefect. • . In gradul ele oțkee, ~~ D-luî Gneprgma Vasile, proprietar din județul Botoșani, d-lui Giurgea Mediac,, fost profesor, pensionar din Botoșani, d-lui Licu loan, advocat, miembru in consiliul județean din Botoșani, d-lui Măicănescu .Scarlat, ajutor de primar al orașului Botoșani, d-lui Niculeanu Gheorghie, f-iul ajutor de primar al orașului Botoșani, O. 8. Segescu .Gheorghe, preot stavrofor, profesor la liceul „Laurian“ din" Botoșani, d-lui Urzică Constantin, "proprietar din județul Botoșani, d-inî Vrîpcea șui Gheorghe, pensionar din Botoșani. In gradul du vucaler.— D-lui dr. Antonesen Gheorghe, medic primar al spitalului Sf. Spiridon din Botoșani, d-lui Barbieri losîi", inginer din Botoșani, d-l ui Botez loan, proprietar, membru în consiliul județean din Botoșani, d-lui GiolaC G. L membru , în consuliuu județean din Botoșani, d-lui Ciolac Nicolae, deputat din Botoșani,' d-lui "Dobjanski Hipolit, membru in consiliul comunal din Botoșani, d-lui Enacovicî- Dimitrie, proprietar, penslonar din,Botoșani", C. S. Gafeocu Ioan, preot stavrofor din, Botoșani, d-lui "Ghiergueli Emil, membru In consiliul județean* Dosfoboiu, d-lui Ip ser Sigmund, mare horticultor din Botoșani, d-lui Mänastireanu Dimitrie, revizor școlar la Botoșani, d-lai Nineaca Ioan, maistru-antreprenor din Botoșani, d-lui Paladi Vasile, membru în consiliul județean, Botoșani, d-lui Patron Mihail, procuror la tribunalul Botoșani", O. S. Iână Vasile, preot-stavrofor din Botoșani, O. S. Pavelescu Vasile, protoiereul județului Botoșani, d-lui Popovici-Pniu loan, institutor la șc. de băeți No. 1. din Botoșani, d-lui Prasa Alexandru, dop. din Botoșani, d-lui Răngui Gheorghe, judecător de pace din Botoșani, d-lui Rom..Lucian,profesor la fiscul „Laurian“ din Botoșani, d-lui Scherfal Samoil, consiliei județean la Botoșani, proprietar. " Medalia „Serviciul credincios" Clasa I."D-lui Aronovici Dumitru, comisar clasa I la poliția Botoșani, d-lui Bogdan Ioan, impiegat auxiliar clasa I în administrația financiară Botoșani, d-lui Botez Constantin, copiat la grefa tribunalului Botoșani", d-lui Ergin îesemne, grefier la judecătoria, de pace din Botoșani, d-lui Galino ’B. desemnator la serviciul tehnic al orașului" Botoșani, d-lui Gușerescu Constantin, comisar în poliția orașului Botoșani, dlui lacoban Anton, ajutor arhivar la primăria Botoșani, d-laf Iohan Teodor, oficiant cl. II, la oficiul telegrafo-poștal din Botoșani, d-lui lutîș Dimitrie, scriitor ,la tribunalul Botoșani, d-lui Ellesett Aurelisi, elev cl. II la oficiul telegrafo-poștal din Botoșani, d-lui Merjiniis.ki Nicolae, oficiant cl. II la oficiul telegrafo-poșial, din Botoșani, d-lui Miclescu loan V, ajutor-șef la biroul administrativ din prefectura Botoșani, d-lui Mihiulescu Grigorie, elev cl. II la oficiul telegrafo-poștal din Botoșani, d-lui Niculescu Alexandru intendent al spitalului de pe Zngroșî din Coșula, județul Botoșani, d-lui Pisoski ,, subcomisar cl. I în poliția orașului Botoșani, d-lui Onicescu Vladimir,controlor cl. II în administrația financiară Botoșani, d-Uîi placa Nicolae, subcomandant de sergenți în poliția orașului Botoșani, d dul Isopovici D-tru, secretar la corpul portăreilor trib. Botoșani, d. Popodei Ismail, impiegat cît la administrația financiară Botoșani, d. Postelnicescu Constantin,..oficiant cl. II la oficiul telegra fo-poștal Botoșăni, d. Săvescu Mihai, sub-oomisiar dl. TI la poliția Botoșani, d. Hrimescu Gonache, arhivar la prefectură, , d. Călino 1 Vasile,,, comandantul sergenților da oraș la Poliția Botoșani, d- Vicol Nicolae, secretar în oficiul de stare civilă al primăriei- Botoșani,, d. Vizanti Artur directorul poliției Botoșani, d. Zaharia Anton, oficiant' ed II la oficiul telagrafo-poștal. Botoșani, ii. Șatpell Emanoil cantor la catedrala, din Botoșani. Serviciul credinios Cl. I.—D. Paraschivescu, Nadu, fost învățător, agricultor, fruntaș din comuna Bușești, județul iBticlaț d. Popescu Constantin, învățător din comuna Bărcănești, d. Mauriciu Constăutin, învățător din comuna Dobroviț, d. Atanasiu Dimitrie, șef de cultură in domeniul coroanei Sadova, comuna Damian, d. Stahie Nicolae, șef de cultură la domeniul coroanei Sadova, comunli Sadova Ocol ua-Cl. IL— D-Iov.Scurtu Toader D. și Zaiț Gavril, gnardieni silvici la domeniului coroanei Bicaz,comuna Bicaz, jud. Neamț, d. Lungu 'Nicolae/ pădurar pe _ domeniul coroanei Mălini.,comuna Mălini, d. Costache Andrei, guardian silvic clasa II, pe domeniul coroanei Dobrovăț, comuna Dobrovăț, d. Zababa Griore N, guardian silvic pe domeniul coroanei Cocioc, comuna Cocioc, cătunul Brătulești, 4. Panait Stoian, guardian -silvic clasa II pe domeniul coroanei Gherghița, comuna Balta-Doamnei,cătunul Gheubeii, d. Pădeanu Nae, isprăvnicel în comuna Segarcea, d. Filișau Marin, guardian silvic clasa I în comuna nise, d... Albii - Mâri, guardian Silvic clasa II în comuna Dăbuleni, jud. Rom., d-lor Moca mi Ion și Miron Costache, agric. din com. Dobrovăț, județul Vaslui, AMANTE DE REGIE — Hi* I*»n-«i«ian im ierial — Prima relațiune amoroasa a lui Louis Napoleon.- Baroana cea subțire.— Martha femeea grădinarului blondă și grăsulie.—intîlnirile lor într’un pavilion.- Surprinși ele bărbatul furios.—Prințul bătut zdravăn. — întors la Augsburg în studii. I Dar griș .-Unsese luminȘrile și so Sața sole fn .p;£ ț cînd se simți apucată de două brațe vînjoase. — Nu te ome, li șopti Louis cu daîbșto. ,to.-4u'besc. și te rog sa mă lag! Ști stau aci.;—trifii de tîudigitaie, baroana voi să se ridica ; totuși, ia contactul trupului lui cal' califi' și al pulsului care batea repede, eare o moleși, se aprinse și..... cifeu vietimnic ■ poftelor biîoțandrului care de aciia Falo deveni elevul cel mai asculător in briutorie amoroasă. Ațîțat de" plăcerile iubite, băiatul își își cîrapta privirile pofticioase asupra a tot ca era James și nu dădea înapoi pină nu-și atingea scopul, indiferent de ce femee era vorba : din clasa înaltă sau din era mai joasă. Fentema Martha, tînăra soție a grădinarului castelului, abia în vîrstă de douăzeci de ani, blondă și grăsulie, părea" a" fi noua stea a visurilor sale. El se încercase de multe ori să se apropiă de dîpsa, și de cîteva ori reușinei sf trăiasfe singur cu dînsa, dar abia starea dș yorbă vreo cîteva minute că și jerujiiptrerupți de vreo terță persoană. .. Staturavînșită și corpolentă a blondei grădinărese îl fascina cu totul ; primarui amantă, baroneasa, era slabă și el voia să vază și să punăe deosebirile dintre cele două femei. Intr’bit după amiază el se plimba prin pare. Deodată văzuta Martha ea luar stidia și muit în sus, așa că îi se vedeau forrta ferie picioarele, umbrind și școtocind prin casă. El intră înăuntru și încăpu să vorbească cu dînsa. Șiretgi "îndrăzneț cum era. Louis a adtrebit că ce fel de broșa e ăra pe care o poartă la gît șiî ceru să î-o arate. Slartha, voind s’o desfacă. Louis veni s’o ajute și, profited de ocazie, îl puse rîna pe sine întreg trupul lui £• cutremură sub această atingere și, ,sprins în cel mai înalt grad, ei o ruga să’i acorde o întrevedere seara; la schimb îi promise un inel de aur. Frumoasa gradina rebsa, încîntată de atenția ce'i dădea prințul și de promisiunea cu inelul, îi făgădui că o să vie. Și, Intr’adevăr, seara, ea veni’la râu* des-vous-ul fixat într un pavilion al castelului. Acestei întrevederi îî urmară altele șî.Lodîs era Incîntat ea a dat de o amanta așa da supusă și frumoasă, Cînd relațiunile lor fură brusc întrerupte. Bărbatul grădinăresc prinsese biciuiala. El nu putea să’și expljce ",de: «ude are nevasta lui atîtea giuvaericaie și se puse pe spionaj. In curînd des» coper! misterul. . * r---. Intre seară- urmări .pe sofia în pină la pavilionul unde se întilnea cu amantul ei", îi surprinse în momentele de cea mai mare intimitate și, după ce goni pe nevasta lui de acolo, aplică băiatului o bătae așa de zdravănă că o ținu minți multă vreme. La urmă, a dădu drumul spunîndu-i că dacă o să-l mai priadă pe la nevasta lui o să-i o» moare. Louis, cumințit, nu mai dădu pe la Martha. Vacanța isprăvită, Louis trebui să se întoarcă la Augsburg, pentru a-șî continua studiile. Din cauza exceselor el arăta însă foarte rău și mama lui, în grijată, recomandă lui Lebas să a vegheze cu conștiințiozitate asupra lui pentru ca să nu se decișa cumva exceselor. Tinărul Louis se pricepea însă să scape de supravegherea lui Lobas. Noaptea, când acesta domea, el pleca pe furiș, lăsînd în locul lui o păpușe, pentru ca atunci cînd Lobas o să se uite în patul însă crează că el e acolo și că doarme. In realitate Louis alerga prin cafenele și prin taverne, unde se întilneș cu prostituate de tot soiul cari-a exploatat în modul cel mai neomenos, punîndu-i să cheltuiască enorm neutru a satisface gusturile lor. _________ (Va Urma) Corpurile Legiuitoare CAMERA Ședința de la 28 Noembrie Fiind prezenți, la ora % și 10 p. m., 115 deputați și d-nii miniștri Ion N. Lahovary, Ion C. Gr’adigtsănu și Al. Bädarau,—președintele Adunărei deputaților, d. Gr. Triandăfil, a deschis ședința. ,• D. Ion C. tirmișteanu, ministrul lucrărilor publice, depune, pe biroul Camerei p roectul' de; lege' modificător allege| drumurilor de ..la 1868. Se trimete in studiul secțiunilor acest proect de lege. B. Ion N. Labottarij, ministru de domenii, dat citiră mesajului regal, prin țara se aduca la daîibolirea Camerei proectul de lege «latit ,în deschiiderea una nost icredit extraordinii de 2 .milioane 900.000 lei, necesar complectărei, organizări și exploatarețî expoziția naționale. — Se admite, după cererea d-lui ministru, urgența pentru acest proectc. — Sa fixează pe Luni, începerea discuției la mesaj. D. dr. Stanciu •'roagă pe J. președinta al consiliului și ministru de interne sâ-î pună la dispoziție, dosarul cu actele, contestațiile și întimpinările relativ la alegerea consiliului coasunal din Slatina. D-sa roagă saî pună la dispoziție raportul care a rijiocit. rfi-voacroa d-luî dr., Schmidt din: ."funcția"ac medic de plasă din jud. Olt. D-sa cere apoi cîteva explicații d-lui ministru de lucrări publice cu privire la declarațiile făcute în chestia liniei de vagoane, D. Ion C. Grädureanu, ministrul lucrărilor publice, răspunzînd d-lui dr. Stăficescu, declară că nici prin gînd nu î-a trecut să fie violent ca d-sa, el Fa rugat să întreba pe fostul ministru al lucrărilor "publice de ce nu a luat măsuri ca să se proîtîmpine din vreme lipsa de vagoane. "’Pentru un momeusc s’a făcut tot ce se plutea face. . J. dr. Stâncescu se declară mulțumit:'■ . B. loaniul întreabă pe d. ministru al cultelor ce se face cu gimnaziul din Slatina, -'trișa roagă să nu se desființeze acest igimnaziu, deoarece el este «o mare'folos locuitorilor din județul Oi. . . D.Take Ionescu, ministrul de finanțe, dă citire mesagiilor regale prin care se aduce în discuția Camerei proecteie de legi" relative la : Îmb căderea taxelor de taxele vamale. • 2) Controlul obiectelor prețioase ce se importă în țară. .. .3) Niște detalii de în regie. , Se trimet în stadiul secțiunilor. Se votează împămîntenirea d-lui dr. Sam, Zaliger, vot rămas nul în ultima ședință '».seciunea trecute, *, Se repetă de asemenea votul asupra recunoașterei d-lui I. R. Albuletz. Camera votează această recunoaștere.Se votează împămîntenirea d-lui dr. N. Sigler. — Votul asupra împămintenirei d-io .Gustav Römersohn fiind nul, ședința s-a ridicat la ora 3 p. m. DIMINEAȚA -----,---------------? " SENATUL Șediuța dela 33 Noembrie " ședința da azi e deschisă de d. Ghica- Dolonî", "rege.-președinte, la orele 8 fără 25 minute, în prezența d-lor miniștrii danjhes1 Lahovary, G. Maca și G. Cantacuzino și a 89 senatori. I). raportor dă citire unei scrisori a d-lui D. A. Sturdza, prin care d-sa motivează lipsa de la dezbaterile Senatului spunind că e bolnav. ■ So. dji in cercetarea comisiei respective 'iașii, numite cereri de indigenare, printre ești și a d-lui A. Cucerea, cunoscutul luptător macedonean. I>. dri Severeana roagă biroul să in tervină pe lingă d. ministru de finanțe ca să i se ■ fixeze o zi cînd să-și dezvolte.'Interpelarea sa : „Cum s’a făcut recensămintul anul acesta“. „Se votează cu 42 voturi recunoașterea d-înî .Nerv.» Hodoș. Se pune la vot în pămîntenirea d-lui August Tsucesau. Votul e nai.I. C..Dr. Qautuicudno depune, un procet de $ege pentru modificarea unor articole din legea clerului mirean. . D. Jacques Lahovary depune procetul pentru modificarea unor articole din legea privitoare la bunurile statului și înstrăinarea embaticarilor. Se s pune la vot recunoașterea cantătăfei de cetițean- român a d-lui Traian .I. Gorgeaj ',care se admite cu 39 bile arbe contra 2 negre, și a d-lui Panait Georgescu, romîn din Macedonia, la care votul rămîne unî. Ședința se ridică la orele 3.15 m. Mișcare în magistratura Pe ziua de azi s-a făcut următoarea mișcare in magistratură: 1). Ion M. Bîrvulescu, judecător de instrucție la tribunalul Brăila, expermutat in aceeași calitate, la tribunalul Covurlui, în locul d-lui G. I..Ștefanescu, Goangă, care trece în locul ocupat de cel dintîifr. 1 D. Luca G. Zielescovici, procuror la trib. Brăila, e numit judecător la ocolul Dragășani, în locul d-lui Ștefan Slavescu, demisionat. D. Adam I. Bercea, procuror la tribunalul Tecucii, e permutat la Brăila, I. Paul P. Robescu, judecător de ședință la trib. Tecuci", e numit procuror la același tribunal. : ■ vot Dim. A. Golescu, supleant lafirib. Neamțu, e permutat în aceeași calitate la Baciut. D. Dim. Gheorghiu, ajutor de judecător la ocolul Dorohoiii, e numit supleant în trib. Neamțu. D. Vasie Boureanu e numit ajutor de jud. la Dorohoiii. D. Const. A. Viforeanu, supleant la tribunalul Tecuciu, e înaintat judecător de ședință la același tribunal. D. Dim. Anton e numit supleant la trib. Tecuciu. ■ D. Luciliu R. Opreanu, supleant la trib. flăcăii, e numit judecător la ocolul I Brăila. D. Casimir Dobjanschi e numit ajutor de judecător la ocolul Gilort (Gorj). D. Vasile Miclescu, supleant la trib. Vîlcea, e permutat la trib. Constanța în locul dlui Const. Irimescu, care trece în locul celui d’întîii. D. Nicolae Ecșeuleț, e numit judecător la ocolul Hîrșova. Recunoașteri și impămînteniri Astăzi s’au împărțit deputaților următoarele profeta de recunoașteri și împămînteniri, trecute prin comisiunea de indigenare, la sfîrșitul seziunei parlamentare 1904—1905. 1 Recunoașteri.".Evigémi Er Crețoiu, licențiat în farmacie din București, dr. V. Bratu proprietar din Medgidia, dr. Ion Carangiu din București, Nicolăe Bădilă farmacist, N. I. Henzel absolv, al facultatei de astere, N. Brînduș din București, Octavian Dan șef de cultură la ad-uia Dom. Coroanei din jud. Prahova, Hristea Vanda brutar din Focșani, Ion Enescu student în știința din București, loan Rămasu din Brăila, dr. Const. Rondiru din jud. Ialomița, dr. N. I. Giuliurte din București, Take Paligorescu din jud. Mehedinți, loan Dance* din Pitești, Ion C. Gorghia din județul Vlașca. Împământeniri, cu dispensă de stagii!: FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 40 ROBIA BANULUI MARE ROMAN ORIGINAL de doamna SOFIA MAPEJIDE PARTEA a II-a II Susana remăsese stan de piatră. Simți că i se încleștaseră fălcile, ar fi voit să spue ceva, dar ea șin vis nu putea rosti un cuvînt. Vrea să fugă, să nu îmi auză vorbele unchiuli, simțea că picioarele i se tac, n’ar fi putut face un pas. In suflet i se aprinse ură împotriva bărbatului, ura insuflată de maici timp de ani de zile. Lesne de la iubirea neprihănită pentru Isus, trecuse la iubirea idilică, plină de voluptăți neînțelese, extatice chiar, pentru Sorin, tânăr, gingaș, fermecător ca o seară de primăvară. Iubirea lui Sorin atîta o robise că în fața furiei unchiu-se și tot nu vedea cît de mare gregară a făcut. Nenorocirea morței poate oare fi o vină ? Extazul iubire!, clipa cînd patima- a tot puternică îi stăpânise pe amîndoi, îl asemăna’cu acele extaze religioase în cari cădea pan aproape de leșin. In iubirea eî pentru Sorin nu vedea greșeala, cum’ fanaticul nu o vede în jertfa pentru zeul iubit» ciipr cl pare fi să arză pe rug. Hristea cu sprincanele încruntate, cu buzele strinse de supărare, o întrebă: — Ce stai , de piatră - Nu-i cînd gândi mult. La tăcerea fetei îl prinse ura; cuvinte grele, crude, chiar grosolane, îî eșiră din gură. Intr’o înverșunare de furie ne mai putîndu-se stăpîni, strigă: —• Nu vezi, nenorocit’o, că burta îți scoate ochii ? La aceste cuvinte Susana se’nvineți, inima i se opri în loc, lovită de vorbele lui Hristea. Vrea să gândească, să catifee un respuns, se vedea lăsată’ fără de nici o apărare la furia unchniu-se. , Pricepu, abia acuma, că el vrea cu orice preț să fugă de respundere. Toate se simțea mai mult decît se cugeta; în mintea ei abia două cuvinte de puteau prinde trup : „Doamne, fie-țî milă !* — Ascultă? Nici o vorbă nu voia s’aud, deseară vine Ene să schimbăm inelele. Fără de voe ochii Susanei priviră în deget, era inelul lui Sorin. Un inel gingaș cu un rubin în formă de inimă. — Să te stăpânești. El nu știe și au tradus că presupue nimic. O dată și o dată o să-mi fii recunoscătoare tip ce fac eu acum pentru tine. ’Nici nu-țî dax seamă cum privește lumea pe-o fata, care a greșit ca, tine, nenorocit’o ! Hristea luă tăcerea Susanei drept ascultare. Vedea că se petrece în sufletul ei o luptă, dar va trebui sa se supue împrejurărilor. Judeca sufletul Lusanei ca mintea lui. Nici prin gind mi-l trecea că la nouăsprezece ani se cugetă altfel de cit la patruzeci. — Să te stăpinești.’ Oricîte de mare îți va fi durerea s’o învingi. Nu trebue nici să’nveselești pe dușmani nici să’nduioșeze pe binevoitori cu nenorocirea ta. , Susana, cu ochii arși de tăcrimî, zdrobită de durere, se vedea izgonită în pustiu ca Agar, înstrăinată de lume, de cier și de pămînt. Supărarea o zdrobire atîta că uneori se părea că e numai suflet, ce zboară o să scape de lume. Simțea că trebuie' sar^pne' co»ya. Ca misituire, îî licări în minte ideea^yrînărei. De cîteva ori cert ăală,, deschidă gura încleștată de emoție. ..i îî. . — Unchiule,'te fug ,lasă .pe laîine seara, sîuie pierdută, nu respund de ruiiie. • — Ori ce amînare1 e.. greșeală. Mult mă tem să nu-mi aducă păreri de reü; dar, ca să vezi că ți fi la tine, fie. Efiiv’am fost ca un părinte, voi îmi faceți numai supărări. Ionel nu’nrată, se ține de ștrengării. Bietul frate ! N’a avut noroc la copil. Susana n’auzea nimic, îl viteau urechile, par’că talazurile măreți go, zfâteau în creeriî slăbiți. In piept îî clocoteau, xchinurî. Șovăind, ca un i M Vom beat, pleca în camera jojî, Carp zdrobită pe un scaun, rostind : „Ce săînă, fac?Dumnezeule! Dumnezeule, aibî îndurare ä“ Tot soiul de idei se iscați și-î piereai! în minte ca luminile de licurici stipsa înnainte de-a arde. „Să mor ! Oh, cît ași vrea ,să mor!“ îngina pri’ntre lăcrimî. Gînduri negre se’uștrau ,lungindu-se ,unele pe altele. " . . . " " ■ Din ce în ce tot mai neguroase și mai întunecate, nici o licărire de nădejde să le însenineze! I se părea că î într’un pustiu nestrăbătut. Nici o cărare, nici un luminiș, întânerec și necunoscut pretufcindene ! Ca o urgici neînțeleasă ca o răzbunare nemeritată se vărsaseră’ asupra eî urmările patimei și iubire neînMnate la vreme. I se părea că vede înnainte o prăpastie spre care o împinge, mîna nevăzută a moartei /Tânără și.. neincercată de sufețințî mari și mai nesuferite i se păreau. " .In mintea obosită de dureri se preta chipul maică-sa, se vedea mică su -satul -depărtat și cum, privind’o cu ochii blvnzi albaștri, ... petezea părul ui grp, zidicda-î: „Na plíngej Susana mamei!~ Orice ,ar fi greșit, aiarai* .Certș, ".o mlogă ca blînd. Da, numai sărmana mamă ar fi ertat’o, i-ar fi croit altă soartă, nu vitregă ca asta ee voea să-î facă unchiu-se. Simțea cum mama ar fi. luat’o de mină și-ar fi dus’o ,pe cărarea mîntuirei. . . Din aceste visuri i se păru Ve trezește brațul vitreg al unchiului naustrînd’o cu vorbe amare. „Nu, nu, niciu o dată nu vomi fi nevasta ta! Ene, nici a nimăruî!“ îî resuna neîntrerupt în suflet, încât,sincet, din mintea ei turbure, ea di’ntr’o ceață se iveau sfaturi nedeslușite ce semănau venite de departe, foarte de departe. „Să plec în lume, să nu mă știe nime, să nu mă afle unchiul.“ Cetise ea de multe fete , nenorocite ca dînsa, cari au fugit în lume. O dată acest gînd iscat, toate aveau se meargă de la sine, începu să-și facă planul de plecare. Avea o salbă scumpă de la mumă-sa, o pune* cînd se’mbrăca în costumul țărănesc’ din Argeș. Pe lingă salbă avea cîteva ,inele, o pereche de cercei și un ceas de aur. . ’ Susana era din Muleî econoamă, își aduna«« vre-o șease poli. Cu acest avut putea să fugă în lume să scap« de planul luî undiu-se. ..Mai bine mă omor decît să fiu nevasta îpline!“ . Și numai gîndul i se părea pîngărirea iubire! pentru Sorin. Toată noaptea nu dormi, își adună juvaerurile într’o geantă, într’un săcușor își pun« ceva albituri, di’ntr’umn sărtar scoase pn medaliojo cu fotografia lui Sorin și-l puse la gir, după ce-1 sărută ca pe o icoană sfinți, %’ r (Yanjijjaa) ............ Wk- •