Dimineaţa, noiembrie 1905 (Anul 2, nr. 633-658)

1905-11-25 / nr. 653

Vineri 25 Noem­brie 1005 wdüwnmi [UNK]IM ■h­âiliwilaii—** AST­ĂZI: 24 Noembrie (7 Decembrie) 1905 C­alendar: OK­TOSIOS: SS. «muțenie Oiment - ,, CATOLIC : Am­Stro»«a poarele răsare 7 ore 40 m., apune 4 ore 35 ni, AA^IVWVWA*.A*^WWWVW­AAWvNAAAAAA^A*WVVVS­W/AIWWWW /WVW* WW­WwW Gerul a continuat a se mai înmuia în Moldova pe cînd în restul țării el se ac­­centuiază. In partea vestică a ei nu a fost _ ___ îngheț. Cea mai ridicații temperatură din cursul zilei plus 9 gr. la Strehaia, iar cea mai coborî­tă de peste noapte —8 gr. la Bacău­. Era în cea mai mare parte a țărei ceață și brumă groasă. Barometrul este sta­ționar. Ploap sau zăpadă n’a căzut niciierî. Th üt I’ll! d­üfinnü! Se va r­eprezenta peniTM :l șaptea oară Instinctul, piesă în I bal! UI ildUll’SfOS 3 acte de. Henry Elstemaechcers. Spectacolul se va termina cu O vizită, comedie într’un act de Al. Dumas-Flub_____ , ^ OnOPt^Pn!» Sana~EdisoB. In fiecare seară teatru de varietăți cu program ales. Jol­ul JcbldbUiC serată high-life, iar în fiecare Duminică de la 2—5 p. m. matineu pentru familii și copii.—Teatrul Boulevard : Reprezentațiile teatrului Oeser.— Cir­cul Sidolî: Reprezentațiune dată de cavaler Delaune și miss Benitta.—Teatrul Ly­ric: Trupa de operetă germană sub direcția d-lui Em. Waldmann. Se va cînta pen­tru a treia oară Naldin operetă japoneză, muzica de Lincke. — Palatul Ateneului: Al doilea concert al divei Aînc Acktă cu concursul d-lor G. Boscoff și E. Narice.— Sala Lieblich (Jignitza): Trupa izraelită de operete va reprezenta în scop de bi­nefacere piesarEIra, operă în 4 acte de I. Lateiner, muzica’ da' M. Abramovici REMEXTO Autorități­­deschise. Judiciare, sunt deschise. Toate autoritățile sunt Instanțele judecătorești Atenei­: Expoziția de pictură a d-lui Eugen Voinescu. — Expoziția marelui artist­ italian,­­Ga­­leota, în rotonda "Ateneului. Parlamentare : Camera și Senatul țin ședință. Vurburu­rile si in­­ J Budapest­ si Lucrătorii tipografi cari sînt contra ziarelor cari nu susțin votul uni­­­­versal atacînd localul ziarului „Budapesti Hírlap“ Biletele de liber parcurs Sub toate guvernele se împarte un mare număr de bilete de liber parcurs, căci așa este obiceiul pă­­mîntului, să călătorească aproape toată lumea fără parale; cu toate a­­cestea vedem că un partid incrimi­nează pe celalt și amândouă se în­­vinuesc de un lucru pe care îl prac­tică amîndouă. Am citit că d. Emil Costinescu, fost ministru de finanțe în ultimul cabinet liberal, a cerut guvernului să"­ prezinte conturile, de biletele de liberă călătorie, împărțite anul acesta, negreșit spre a face o interpelare­ și a dovedi că s’a făcut abuz. La rîn­­dul său­, un deputat guvernamental, d. Pascal Toncescu, a cerut să i se prezinte conturile biletelor liberate in anii 1895 și 1896, adică pe cînd erau liberalii în cîrmă. Care este rostul acestor două ce­reri ? Vom spune noi care este ro­stul. ! D. Costinescu, carînd conturile de biletele date în anul curent, e h­otă­­­rît să probeze că, cele mai multe bilete, au fost date pe timpul peri­oadei electorale, adică guvernul s’a slujit de biletele de liber parcurs spre a’și asigura un mare număr de voturi. Desigur că d. Costinescu va avea dreptate, însă la fel în­tocmai se practică sub toate guvernele și s’a practicat și sub guvernul din care a făcut parte d. Costinescu. D. Pascal Toncescu a cerut con­turile biletelor­­ de liberă călătorie din 1895 și 1896, de ce­­ fiindcă d. Sturdza a luat cîrma în toamna anului 1895, deci d-sa voește să răspunză d-lui Costinescu dovedin­­ța­­ că și liberalii au făcut tocmai la fel și că tot cu aceeași profuzi­une a împărțit biletele. Și d. Ton­­cescu­ va avea dreptate căci nici li­beralii n’a fi fost economii din acest punct de vedere. Dar biletele de liberă călătorie nu se distribue numai în timpul alege­rilor, dar peste întregul an. Așa, cînd vin vacanțele ori cînd vine sezonul băilor este un im­iș asupra tuturor ministerelor și a celorlalte autorități unde se împart biletele, iar șefii de autorităț­î trebue să se execute. Așa au ajuns lucrurile la noi în țară în­­cît num­­ai bieții țărani mai plătesc biletele lor la clasa III-a, căci tot singur țăranul este blestemat ca să ducă în spinare toate greutățile, iar restul, mai cu seamă cei de la clasa II și clasa I nu se urcă în tren, de­cît rareori cu plată. Pe această chestie nu încap in­criminări de la un partid la altul fiindcă obiceiul nu este al niciunui partid, ci al tuturor, este obiceiul național de la care cu greu­ s’ar pu­tea sustrage un minister, oricare ar fi. Negreșit, e foarte cu putință ca un guvern m­uzeze mai larg de acest drept și altul cu mai multă prudență, însă desfidem să se găsească omul care să rupă hotărît cu tradiția. Ro­manul este obicinuit să meargă gra­tis la teatru, să călătorească gratis cu drumul de fier, să fumeze gratis tutun, să citească gratis gazetele și așa mai departe, prin urm­are nu înțelegem rostul interpelărilor adre­sate. Numai în ziua în care se va pre­ciza în mod strict căror anume per­soana se pot da biletele de liberă călătorie, numai cînd se va vota o lege prin care se va interzice" în mod serios împărțirea biletelor la persoane care mu au­ nici o calitate pentru aceasta, numai atunci, se va putea pune stavilă .­abuzului. Și o asemenea lege ar fi necesară pentru ca oficialii să­ se poată apăra împotriva cererilor prea numeroase. Știri din străinătate la Statele­ Vuito­­are . Amer­icei de nord sunt un milion de funcționari. Dintre a­­ceștia fac parte și sergenții de oraș în număr de 117000 și cand primesc între 60—100 dolari pa lunii (3—500 lei). In Nijni­ Novigorod există de 5 ani un cabinet de lecturi populare. Se împru­mută cărți gratuit. Contingentul de ci­titori se recrutează mai ales printre ță­rani și printre proletari. Ziarele sunt a­­colo cari se citesc mai ales, dar nici cărțile nu sunt neglijate, mai ales­ roma­nele. Totuși, voiagiile, cărțile geogra­fice, de agricultură, etc. au găsit de a­­semenea amatori. In timp de cinci arii z s’afi împrumutat 175000 cărți. Și cu toată această circulațiune formidabilă, numai doua volume n’au­ fost restituite. Ceea ce dovedește că o populațiune ea aceastca, care și are ideile ei asupra pro­prietății, are un mare respect de carte. Starea lui Ibsen se agravează din ce în ce. Regele Ubukon trimite mereu­ după informații acasă la marele dra­maturg. Răspunsul la Mesaj Iată proectul de răspuns în Me­saj, citit de d. raportor N. Xenopol în ședința de la­­ 22 Noembrie : Sire, vp. Reprezentați|U:|#|el, totdeauna feri­ciți cînd se găseș­ și la fața Suveranului, au­ fost dureros impresionați anul acesta văzind că Majestatea­­ Voastră, din cauza­­ unei indispozițiunți, din norocire, ușoară, nu s’a putut află și Vjhil­locul lor. " "Adunarea deparițiilov. inîod Majestă­­ței Voastre o grdimică însănătoșire, și exprimă sentimentele ei de nestrămu­tată credință și de neclintit devotament. Intr’o lungă și­ glorioasă domnie, rod­nică în vremurile de muncă pacinică și strălucitoare în zilele de luptă și de jertfă, Majestatea Voastră ați fost pu­rurea călăuza care, prin înțelepciune, virtute și vitejie, ați arătat națiune! ca­lea izbîndeî și.a. înălțare! treptate și sigure. In acest lung șir de ani întru atita s’a și strîns legăturile dintre Tron și Țară încîre evenimentele dureroase său fericite cari ating Dinastia sînt însuși tristețele și bucuriile feral. " . Sărbătorirea, celor,patruzeci de ani de domnie, a “Majestâii Voastre va fi o nouă ocaziune pentru poporul român ,ca să arate cu aită, dragoste venerațiune și devotament el înconjoară în­totdeauna pe Suveranul să­u­, Sire. Adunarea deputaților a primit cu o vie mulțumită asigurările. Majestăți­ Voastre că statornicia și înțelepciunea politicei noastre, ne-a păstrat neatinsă încrederea și prietenia tuturor Puterilor. Constatăm însă, cu o adine» mihuire, că, prin goana cumplită ca s'a organi­zat în contra romînilor din imperiul otoman, relațiunile noastre cu Grecia s’au­­ înăsprit. Nu puteam privi indife­renți cuta o numeroasă populațiune dr acelaș neam cu noi,, pacinică și­ supusă credincioasă a Maiestății Sale Sultanu­lui", de la care a dobînditc dreptul de a se închina și cultiva. în limba ei, este amenințată, din cauza acestei egale în­dreptățiri cu celelalte naționalități din Imperii­, de a­ fi decimată și cu totul ruinată. Romînia a fost totdeauna refugiul a­­­celor neamuri urgisite "cari, în vremuri grele, căutau un adăpost unde să-și a­sigure o viață liniștită. Sub scutul to­­leranței și a spiritului nostru de drep­tate și legalitate, ei­ și-au­ putut croi un train tihnit­ și îmbelșugat lingă că­­m­inurile și la izvoarele noastre de bo­gății ; cu atîte mai mult am trebuit să ne simțim atinși" cind am văzut cum sa răsplătește mărinimia și larga noastră ospitalitate. Tari de dreptatea­­ cauzei ce susținem și da convingerea ce avem că nu se poate deznaționaliza prin silă un popor mîndru și da "originea și de menirea lui civilizatoare,­­sîntem­ pe deplin încredin­țați că atitudinea cuminte și energică a guvernului Majestăt­ei Voastre va duce la încetarea­­­ unei stări de lucruri atît de dureroasă. Sire. Dacă opera -organizarei noastre poli­tice este in mare parte stabilită și nu are, pentru moment, devoe docit de îm­bunătățiri parțiale,­ acea a organizărei noastre economice ne impune dezlega­rea unor numeroase și grele probleme. O dezvoltare serioasă pe terenul econo­mic va întări și mai uruit așezamint al nostru financiar și ne va da putința să corespudem­ tot mai mult cerințelor cul­turale morcii presciada și situ­ația asi ce ne-am creat printre statele Europei, și, fiindcă o civilizație mai înaintată re­clamă înlănțuirea armonică a tuturor ra­murilor de­­ producțiune, se cuvine să a­­cordăm o egală­­ atențiune atic evoluțiu­­nei noastre industriale cît și celei agri­cole. De aceea vom primi cu o deosebită satisfacțiune legiuirea care să facă posi­bilă punerea în valoare a bogățiilor ce zac în terenurile petrolifere ale Statului. Această măsură va contribui la dezvol­tarea noastră industrială, dezvoltare asi­gurată și prin fixarea sistemului nostru vamal, grație închcerei și reiuoirea con­­vențiunilor noastre comerciale începute cu imperiul german și continuate cu re­gatul Marei Britanii". Progresele industriale ale Romîniei necesitează stabilirea de măsuri de pro­­tecțiune a muncei­, femeilor și copiilor în fabrici, precum și o lege privitoare la răspunderea întreprinzătorilor în caz de accidente. .Suntem fericiți că guver­nul și-a luat sarcina da a rezolvi din timp aceste probleme, ceea ce va con­tribui la întemeierea unor raporturi echi­tabile între patroni și lucrători și va în­lătura chiar dela începutul mișcarei noastre industriale; neînțelegerile cari frămîntă pe celelalte țări. Sintem­, pe depsin satisfăcuți că, cu toată grija sa penttru dezvoltarea indus­triei, guvernul nu,a uitat nevoile noas­tre agricole, nici tiptpiatea îmbunătățire! starea sătenilor. Mășurile ce guvernul Majestate! Voastre va propune cu pri­vire la crearea unui fond pentru lucră­rile menite să sporească suprafața cul­tivable a țârei,­­precum și" la crearea unui fond pentru lucrările menite să sporească suprafața­­­ cultivabilă a țârei, precum și la crearea, un­ui credit viticol vor fi primite cu Bucurie de adunarea deputaților, și, fiindcă de buna stare a sătenilor este îd­rusu­jira numai propăși­rea noastră agricu­i­­rig îcsășî înălțarea și întărirea Regatulu­1­, voiți da toată a­­tenția cuvenită .Regnor privitoare la re­­înoirea domeniului statului și la crearea unui fond special destinat îmbunătățire­­a țării î­n sanitare a satelor. Nici agricultura, nici industria nu pot însă prospera fără mijloace lesnicioase de comunicație. Vom acorda bucuros toate creditele" pa cari" guvernul ni îi va cere, spre a pune căile ferate în mă­sură tîn a satisface nevoile agriculturei și ale industria!.. . Vom continua și anul acesta opera de consolidare a financelor, pjinse­ într’­o stare atît de înfloritoare prin excedente continue, cumpănind și chibzuind atît veniturile cît și cheltuiiile Statului. M­­iasinau-ne de operațiunea atît ne­feri­cită a conversiune!,­­ care a fost primită cu atita favoare­ pe piețele europene, vom putea, memținînd­­ aproape la ace­eași cifră budgetul cheltuelilor, să spo­rim sumele de­ cur!'Statul poate dispune pentru satisfacerea atâtor, nevoi­eres­­cînde în special ale armate!. Această stare financiară înfloritoare permite reforma ,dîirei "căilor­­ de comu­­nicaț­ie, care apasă­"mai cu deosebire a­­supra claselor celor mai­ numeroase și mai sărace. Orice „măsură menită să așeze 'pe baze tuaî ’■drepte repartizarea sarcinelor va' găsi denim­ica noastră a­­probara. Vom examina cu sc­oaf! grija toate celelalte reforma .ce,­ui se anunță, pre­cum sínt acelea­­ privitoare,la invățămin­­tul normal și profesional, la simplifica­rea dispozițiunilor din codul civil cari interesează popularudea ‘noastră rurală, la procedura electorală ori la legea pen­siunilor, în scopul de a se Scădea într’o măsură prudentă Titâirea de vîrstă. Armata, care sub falnica conducere a Majestăței Voastre în timp de patru­zeci de ani a devenit­ un­­ scut­ așa de puternic al neatirnărei, noastre, va găsi pururea pe adunarea­ deputaților gata la toate jertfele pentru sporirea și în­tărirea ei. Sire, Adine pistruliș! "■ do-acolo aș! ide­ și sentimente eu, și guvernul. Majestate! Voastre, vom depune și in această a doua sesiune aceeași­ muncă și aceeași rîvnă spre a­­dnee mai depana opera de propășire și­­ de înălțare a Patriei. Să trăiască „Majestatca Voastră ! Să trăiască Majestatea Sa Regina . Să trăiască Dinastia !.. Raportor: Nicu Xenopol Noul decorațiuni Regele, cu prilejul căijitor­iei sale la Botoșani, a conferit­­ persoanelor mai jos enumerate următoarele decorați’uni: Ordinul „Stemia Romin­ier“ In gradul da Comunțor.“l­. Canta­n^av. Pașcanu, Alexandrop. ^Grater, roare propri­etar din Botoșani, ÖT (Îhifin-Delon­ Con­­­stantin, vice-președinte al Senatului. In gradul de D. Gyka Lop.n, de­ putat din Botoșa­ni, .îl.. Isăcescu Vasile, primarul orașului­ Botoșani, d. Miclescu loan, proprietar din­ orașul Botoșani, fost deputat, d.­­dri" Ștefanovici Alexandru, medic din Botoșani. , ■­In gradul de cavaler.— II. Ciprac Cons­tantin, deputat din Botoșani, d. Codrescu Constantin, senator din Botoșani, d. Jianu Ion, vice-președ­inte al cong. jud. Botoșani, d-lul Nicolcescu Gh­eorghe, judecător de instrucție la tribunalul Botoșani­, d-lui Niculescu Ioan, directorul liceului „Lau­­rian“ din­ Botoșani, d lul­ Rossetti Al­exan­­dru, deputat de Zlotoș­ani, d-lui Silion Teodor, deputat din Botoșani. Ordinul .Coroana Rom­inicî“ In gradul de Comandor,"-r~D-luî Văsescu Gh­eorghe, proprietar "din "Botoșani, fost prefect. • . In gradul ele oțkee, ~~ D-luî Gneprgma Vasile, proprietar di­n județul Botoșani, d-lui Giurgea Mediac,, fost profesor, pen­sionar din Boto­șani, d-lui Licu loan, ad­vocat, mi­embru in consiliul județean din Botoșani, d-lui Măicănescu .Scarlat, aju­tor de primar al orașului­ Botoșani, d-lui Niculeanu Gheorghie, f-iul ajutor de pri­mar al orașului Botoșani, O. 8. S­egescu .Gheorghe, preot stavrof­or, profesor­­ la liceul „Laurian“ din" Botoșani, d-lui Ur­zică Constantin, "­proprietar din județul Botoșani, d-inî Vrîpcea șui Gheorghe, pen­sionar din Botoșani. In gradul du vucaler.— D-lui dr. Anto­­nesen Gheorgh­e, m­edic­ primar al spitalu­lui Sf. Spiridon din Botoșani, d-lui Bar­bieri losîi", inginer din Botoșani, d-l ui Botez loan, proprietar, membru în consi­liul județean din Botoșani, d-lui GiolaC G. L membru , în consuliuu județean­ din Botoșani, d-lui Ciola­c Nicolae, deputat din Botoșani,' d-lu­i "Dobjanski Hipolit, membru in consiliul comunal din Bo­toșani, d-lui Enacovicî- Dimitrie, pro­prietar, penslonar­ din,­Botoșani", C. S. Gafeocu Ioan, preot stavrofor din, Bo­toșani, d-lui "Ghiergueli Emil, membru In­ consiliul județean* Dosfoboiu, d-lui Ip­ ser Sigmund, mare horticultor din Boto­șani, d-lui Mänastireanu Dimitrie, revizor școlar la Botoșani, d-lai Nineaca Ioan, maistru-antrepren­or din Botoșani, d-lui Paladi Vasile, membru în consiliul jude­țean, Botoșani, d-lui Patron Mihail, pro­curor la tribunalul Botoșani", O. S. Iână Vasile, preot-stavrofor din Botoșani, O. S. Pavelescu Vasile, protoiereul județului Botoșani, d-lui Popovici-Pniu loan, insti­tutor­ la șc. de băeți No. 1. din Botoșani, d-lui Prasa Alexandru, dop. din Botoșani, d-lui Răngui Gheorghe, judecător de pace din Botoșani, d-lui Rom..­Lucian,­­profe­sor la fiscul „Laurian“ din Botoșani, d-lui Scherfal Samoil, consiliei­ județean la­ Botoșa­­ni, proprietar. " Medalia „Serviciul credincios" Clasa I."D-lui Aronovici Dumitru, co­misar clasa I la poliția Botoșani, d-lui Bogdan Ioan, impiegat auxiliar clasa I în administrația financiară Botoșani, d-lui Botez Constantin, copiat la grefa tribuna­lului Botoșani", d-lui Ergin­ îesemne, gre­fier la judecătoria, de pace din Botoșani, d-lui Galino ’B. desemnator la serviciul teh­nic al orașului" Botoșani, d-lui Gușe­­rescu Constantin, comisar­ în poliția ora­­șului Botoșani, dlui lacoban Anton, aju­tor arhivar la primăria Botoșani, d-laf Iohan Teodor, oficiant cl. II, la oficiul te­­­legrafo-poștal din Botoșani­, d-lui lutîș Di­­mitrie,­­ scriitor ,la­­ tribunalul Botoșani, d-lui Ellesett Aurelisi, elev cl. II la ofi­ciul tele­grafo-poștal din­ Botoșani­, d-lui Merjini­is.ki Nicolae, oficiant cl. II la ofi­ciul telegraf­o-poșial, din Botoșani, d-lui Miclescu loan V, ajutor-șef­ la biroul ad­ministrativ din prefectura Botoșani­, d-lui Mihiu­lescu Grigorie, elev cl. II la oficiul telegrafo-poștal din Botoșani, d-lui Nicu­­lescu Alexandru intendent al spitalului de pe Zngroșî din Coș­ula, județul Botoșani, d-lui Pisoski ,, subcomisar cl. I în poli­ția orașului Botoșani, d-lui Onicescu Vla­dimir,­controlor cl. II în administrația fi­nanciară Botoșani, d-Uîi placa Nicolae, subcom­andant de sergenți în poliția ora­șului Botoșani, d dul Isopovici D-tru, se­cretar la­­ corpul portăreilor trib. Botoșani, d. Popodei Ismail, impiegat cî­­t la ad­ministrația financiară Botoșani, d. Postel­­nicescu Constantin,..oficiant cl. II la ofi­ciul telegra­ fo-poștal Botoșăni, d. Săvescu Mihai, sub-oomisiar dl. TI la poliția Boto­șani, d. Hrimescu­ Gonache, arhivar la pre­fectură, , d. Călino 1 Vasile,,, comandantul sergenților da oraș la Poliția Botoșani, d- Vicol Nicolae, secretar în oficiul de stare civilă al primăriei- Botoșani,, d. Vizanti Artur directorul poliției Botoșani, d. Za­­haria Anton, oficiant' ed II la oficiul te­­lagrafo-poștal. Botoșani­, ii. Șatpell Emanoil cantor la catedrala, din Botoșani. Serviciul credinios Cl. I.—D. Paraschivescu­, N­adu, fost în­vățător, agricultor, fruntaș din comuna Bușești, județul iBticlaț d. Popescu Cons­tantin, învățător din­ comuna Bărcănești, d. Mauriciu­ Con­stăutin, învățător din co­muna Dobroviț, d. Atanasiu Dimitrie, șef de cultură in domeniul coroanei Sadova, comuna Damian, d. Stahie Nicolae, șef de cultură la domeniul coroanei Sadova, co­­m­un­li Sadova Ocol­ ua-Cl. IL— D-Iov­.Scurtu Toader D. și Zaiț Gavril, gnardieni silvici la­­ domeniului co­­roanei Bicaz,­­com­una Bicaz, jud. Neamț, d. Lungu­ 'Nicolae/ pădurar pe _ domeniul coroanei Mălini.,comuna Mălini, d. Cos­­tache Andrei, guardian silvic clasa II, pe domeniul coroanei Dobrovăț, comuna Do­brovăț, d. Zababa Gri­­ore N, guardian silvic pe domeniul coroanei Cocioc, co­­muna Cocioc, cătunul Brătulești, 4. Pa­­nait Stoian, guardian -silvic clasa II pe domeniul coroanei Gherghița, comuna Bal­­ta-Doamnei,cătunul Gheubeii, d. Pădeanu Nae, isprăvnicel­ în comuna­ Segarcea, d. Filișau Marin, guardian silvic clasa I în comuna nise, d­... Albii - Mâri, guardian Silvic clasa II în comuna­ Dăbuleni, jud. Rom., d-lor Moca­ mi Ion și Miron Costache, agric. din com. Dobrovăț, județul Vaslui, AMANTE DE REGI­E — Hi* I*»n-«i«ian im­ ierial — Prima relațiune amoroasa a lui Louis Napoleon.- Baroana cea subțire.­— Martha femeea grădinarului blondă și grăsulie.—in­tîlnirile lor într’un pavilion.­­- Surprinși ele bărbatul furios.—Prințul bătut zdravăn. — întors la Augsburg în studii. I Dar gri­ș .-Unsese luminȘrile și so Sa­­ț­a sole fn .p;£ ț cînd se simți apucată de două­ brațe vînjoase. —­ Nu te­­ ome, li șopti Louis cu daîbșto. ,to.-4u'besc. și te rog sa mă lag! Ști stau aci.­­;—trifii de t­îudigitaie, baroana voi să se ridica ; totuși, ia contactul trupului lui cal' califi' și al pulsului care batea repede, eare o moleși, se aprinse și..... cifeu vietimnic ■ poftelor biîoțandrului care de aci­ia Falo deveni elevul cel mai as­culător in briutorie amoroasă. Ațîțat de" plăcerile iubite­, băiatul îș­i își cîrapta privirile pofticioase asupra a tot ca era James și nu dădea înapoi pină nu-și atingea scopul, indiferent de ce femee era vorba : din clasa înaltă sau­ din era mai joasă. Fente­ma Martha, tînăra soție a gră­­dinarului castelului, abia în vîrstă de douăzeci­­ de ani, blondă și grăsulie, părea" a" fi noua stea a visurilor sale. El se încercase de multe ori să se a­­pr­opiă de dîpsa, și de cîteva ori reu­­șinei sf t­răiasfe singur cu dînsa, dar abia starea dș yorbă vreo cîteva minute că și jeruji­­iptrerupți de vreo terță persoană. .. Staturavînșită și corpolentă a blon­dei grădinărese îl fascina cu totul ; prima­rui­ amantă, baroneasa, era slabă și el voia să vază și să punăe deosebi­rile dintre cele două femei. Intr’bit după amiază el se plimba prin­­ pare.­­ Deodată văzu­ta Martha ea luar stidia și muit în sus, așa că îi se­ ve­­deau­­ forrta ferie picioarele, umbrind și școtocind prin casă. El intră înăuntru și încăpu să vorbească cu dînsa. Șiret­­gi "îndrăzneț cum era. Louis a adtrebit că ce fel de broșa e ăra pe care o poartă la gît și­î ceru să î-o arate. Slartha, voind s’o­­ desfacă. Louis veni s’o ajute și, profited de ocazie, îl puse r­îna pe sine întreg trupul lui £• cutremură sub această atingere și, ,s­­pri­ns în cel m­­ai înalt grad, ei o ruga să’i acorde o întrevedere seara; la schimb îi promise un inel de aur. Fru­­m­oasa gradina rebsa, încîntată de aten­ția ce'i dădea prințul și de promisiunea cu inelul, îi făgădui că o să vie. Și, Intr’adevăr, seara, ea veni’la râu* des-vous-ul fixat într un pavilion al cas­­telului. Acestei întrevederi îî urmară altele șî.Lo­dîs era Incîntat ea a dat de o amanta așa da supusă și frumoasă, Cînd relațiunile lor fură brusc întrerupte. Bărbatul grădinăresc­ prinsese bic­­iuiala. El nu putea să’și­­ expljce ",de: «ude are nevasta lui atîtea giuvaericaie și se puse pe spionaj. In curînd des» coper! misterul. . * r---. Intre seară- urmări .pe sofia în­ p­ină la pavilionul unde se întilnea cu aman­tul ei", îi surprinse în momentele de cea mai m­are intimitate și, după ce goni pe nevasta lui de acolo, aplică bă­iatului o bătae așa de zdravănă că o ținu minți multă vreme. La urmă, a dădu drumul spunîndu-i că dacă o să-l mai priadă pe la nevasta lui o să-i o» moare. Louis, cumințit, nu mai dădu pe la Martha. Vacanța isprăvită, Louis trebui să se întoarcă la Augsburg, pentru a-șî con­­tinua studiile. Din cauza exceselor el arăta însă foarte rău­ și mama lui, în­ grijată, recomandă lui Lebas să a vegheze cu conștiințiozitate asupra lui pentru ca să nu se decișa cumva exceselor.­­ Tinărul Louis se pricepea însă să scape de supravegherea lui Lobas. Noap­­tea, când acesta domea, el pleca pe furiș, lăsînd în locul lui o păpușe, pen­­tru ca atunci cînd Lobas o să se uite în patul în­­să crează că el e acolo și că doarme. In realitate Louis alerga prin cafe­­­nele și prin taverne, unde se întilneș cu prostituate de tot soiul cari-a ex­ploatat­ în modul cel mai neomenos, punîndu-i să cheltuiască enorm neutru a satisface gusturile lor. _________ (Va Urma) Corpurile Legiuitoare CAMERA Ședința de la 28 Noembrie Fiind prezenți, la­ ora % și 10 p. m., 115 deputați și d-nii miniștri Ion N. Lahovary,­ Ion­­ C. Gr’adigtsănu și­ Al. Bädarau,—președintele Adunărei depu­­taților, d. Gr. Triandăfil, a deschis șe­­dinț­a. ,• D. Ion C. tirmișteanu, ministrul lu­crărilor publice, depune, pe biroul Ca­merei p­ roectul' d­e; lege' m­odificător al­lege| drumurilor de ..la 1868. Se trimete in studiul secțiunilor acest proect de lege. B. Ion N. Lab­ottar­ij, ministru de do­menii, dat citiră mesajului regal, prin țara se ad­uca la daîibolirea Camerei proectul de lege «latit ,în deschiiderea una­ nost icredit extraordinii­ de 2 .mi­lioane 900.000 lei, necesar com­plectărei, organizări și­ exploatarețî expoziția­ na­ționale. — Se admite, după­ cererea d-lui mi­­nistru, urgența pentru acest proectc. — Sa fixează pe Luni, începerea dis­cuției la mesaj. D. d­r. Stanciu­ •'roagă pe J. preșe­dinta al consiliulu­i­ și ministru de in­­­terne sâ-î pună la dispoziție, dosarul cu actele, contestațiile­­ și întimpin­ările re­­lativ la alegerea consiliului coasunal din­ Slatina. D-sa roagă sa­­î pună la dispoziție ra­portul care a r­ijiocit. rfi-voacroa d-luî dr., Schmidt din: ."f­un­cți­a"ac medic de plasă din jud. Olt. D-sa cere apoi cîteva explicații d-lui ministru de lucrări publice cu privire la declarațiile făcute în chestia liniei de vagoane, D. Ion C. Grädu­reanu, ministrul lu­­crărilor publice, răspunzînd d-lui dr. Stăficescu, declară că nici prin gînd nu î-a­ trecut să fie violent ca d-sa, el Fa rugat­ să întreba pe fostul ministru al lucrărilor "publice de ce nu a luat măsuri ca să se pro­îtîmpine din vreme lipsa de vagoane. "’Pentru­ un mom­eusc s’a făcut tot ce se plutea face. . J­. dr. Stâncescu se declară mulțu­mit:­­'■ . B. loaniul întreabă pe d. ministru al cultelor ce se face cu gimnaziul din Slatina, -'trișa roagă să nu se desființe­­ze acest igim­naziu, deoarece el este «o mare'­folos locuitorilor din județul O­i. . . D.­­Take Ionescu, ministrul de finan­­țe­, dă citire mesagiilor regale prin care se aduce în discuția Camerei proecteie de­ legi" relative la : Îmb­ căderea taxelor de taxele va­male. • 2) Controlul obiectelor prețioase ce se importă în țară. .. .3) Niște­­ detalii de în regie. , Se trimet în stadiul secțiunilor. Se votează împămîntenirea d-lui dr. Sam, Zaliger, vot rămas nul în ultima ședință '».seciunea trecute, *­­,­ Se rep­etă de asemenea votul asu­pra recunoașterei d-lui I. R. Albuletz. Camera­ votează această recunoaștere.­­Se votează împămîntenirea d-lui dr. N. Sigler. — Votul asupra împămintenirei d-io­ .Gustav Röm­ersohn fiind nul, ședința s­-a ridicat la ora 3 p. m. DIMINEAȚA -----,---------------? " SENATUL Șediuța dela 33 Noembrie " ședința­­ da azi e deschisă de d. Ghica- Dolonî", "rege.-președinte, la orele 8 fără 25 minute, în prezența d-lor miniștrii danjhes1 Lahovary, G. Maca și G. Can­­tacuzino și a 89 senatori. I). raportor dă citire unei scrisori a d-lui D. A. Sturdza, prin care d-sa mo­­tivează lipsa de la dezbaterile Senatului spunind că e bolnav. ■ So. dji in cercetarea comisiei respec­tive 'iașii, numite cereri de indigenare, printre­ ești și a d-lui A. Cucerea, cu­noscutul­ luptător macedonean. I>. dri Severeana roagă biroul să in­­­ tervină pe lingă d. ministru de finanțe ca să i se ■ fixeze o zi cînd să-și dez­­v­olte.'Int­erpelarea sa : „Cum s’a făcut recen­sămintul anul acesta“. „Se­­ votează cu 42 voturi recunoaște­rea d­-înî .Nerv.» Hodoș. Se pune la vot în pămîntenirea d-lui August Tsucesau. Votul e nai.­­I­. C.­­.­Dr. Qautuicudno depune, un procet­­ de $ege pentru modificarea unor articole din legea clerului mirean. . D. Jacques Lahovary depune proce­­­tul pentru­­ modificarea unor articole din legea privitoare la bunurile statului și­­ înstrăinarea embaticarilor.­­ Se s pune­ la vot recunoașterea can­tă­­tăfei de­ cet­i­țean- român a d-lui Traian .I. Gorgeaj ',care se admite cu 39 bile ar­be contra 2 negre, și a d-lui Panait Georgescu, romîn din Macedonia, la care votul rămîne unî. Ședința se ridică­ la orele 3.15 m. Mișcare în magistratura Pe ziua de azi s-a făcut­ următoarea mișcare in magistratură: 1). Ion M. Bîrvulescu, judecător de instrucție la tribunalul Brăila, e­xper­­mutat in aceeași calitate, la tribunalul Covurlui, în locul d-lui G. I..Ștefanescu, Goangă, care trece în locul ocupat de cel dintîifr.­­ 1 D. Luca G. Zielescovici, procuror la trib. Brăila, e num­it judecător la oco­lul Dragășani, în locul d-lui Ștefan Sla­­vescu, demisionat. D. Adam I. Bercea, procuror la tri­bunalul Tecucii, e permutat la Brăila, I­. Paul P. Robescu, judecător de șe­dință la trib. Tecuci", e numit procuror la același tribunal. : ■ vot Dim. A. Gol­escu, supleant lafirib. Neamțu, e permutat în aceeași calitate la Baciu­t. D. Dim. Gheorghiu, ajutor de jude­cător la ocolul Dorohoiii, e numit su­pleant în trib. Neamțu. D. Vasie Boureanu e numit ajutor de jud. la Dorohoiii. D. Const. A. Viforeanu, supleant la tribunalul Tecuciu­, e înaintat judecător de ședință la același tribunal. D. Dim. Anton e numit supleant la trib. Tecuciu­. ■ D. Luciliu R. Opreanu, supleant la trib. flăcăii, e numit judecător la oco­lul I Brăila. D. Casimir Dobjanschi e numit aju­tor de judecător la ocolul Gilort (Gorj). D. Vasile Miclescu, supleant la trib. Vîlcea, e permutat la trib. Constanța în locul d­lui Const. Irimescu, care trece în locul celui d’întîii­. D. Nicolae Ecșeuleț, e numit judecă­tor la ocolul Hîrșova. Recunoașteri și impămînteniri Astăzi s’au­ împărțit deputaților ur­­mătoarele profeta de recunoașteri și împămînteniri, trecute prin comisiunea de indigenare, la sfîrșitul seziunei par­lamentare 1904—1905. 1 Recunoașteri.".Evigém­i Er Crețoiu, li­cențiat în farmacie din București, dr. V. Bratu proprietar din Medgidia, dr. Ion Carangiu din București, Nicolăe Bădilă farmacist,­ N. I. Henzel absolv, al facultatei de astere, N. Brînduș din București, Octavian Dan șef de cultură la ad-uia Dom. Coroanei din jud. Pra­hova, Hristea Vanda brutar din Focșani, Ion Enescu student în știința din Bu­curești, loan Rămasu din Brăila, dr. Const. Rondiru din jud. Ialomița, dr. N. I. Giul­iurte din București, Take Pali­­gorescu din jud. Mehedinți, loan Dance* din Pitești, Ion C.­ Gorghia din județul Vlașca. Împământeniri, cu dispensă de stagii!: FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 40 ROBIA BANULUI MARE ROMAN ORIGINAL de doamna SOFIA MAPEJIDE PARTEA a II-a II Susana remăsese stan de piatră. Simți că i se încleștaseră fălcile, ar fi voit să spue ceva, dar ea șin vis nu putea rosti un cuvînt. Vrea să fugă, să nu îmi auză vorbele unchiu­­li, simțea că picioarele i se tac, n’ar fi­ putut face un pas. In suflet i se aprinse ură îm­potriva bărbatu­lui, ura insuflată de maici timp de ani de zile. Lesne de la iubirea neprihănită pentru Isus, trecuse la iubirea idilică, plină de voluptăți neîn­țelese, extatice chiar, pentru Sorin, tânăr, gingaș, fermecător ca o seară de primăvară. Iubirea lui Sorin atîta o robise că în fața fu­riei unchiu-se și tot nu vedea cît de mare gre­gară a­ făcut. Nenorocirea m­orței poate oare fi o vină ? Extazul iubire!, clipa cînd patima- a tot puter­­­nică îi stăpânise pe amîndoi, îl asemăna’cu acele extaze religioase în cari cădea pan aproape de leșin. In iubirea eî pentru Sorin nu vedea greșeala, cum’ fanaticul nu o vede în jertfa pentru­ zeul iubit» cii­pr cl p­­are fi să arză pe rug. Hristea cu sprincanele încruntate, cu buzele strinse de supărare, o întrebă: — Ce stai , de piatră - Nu-i cîn­d gândi mult. La tăcerea fetei îl prinse ura; cuvinte grele, crude, chiar grosolane, îî­ eșiră din gură. Intr’o înverșunare de furie ne mai putîndu-se stăpîni, strigă: —•­ Nu vezi, nenorocit’o, că burta îți scoate ochii ? La aceste cuvinte Susana se’nvineți, inima i se opri în loc, lovită de vorbele lui Hristea. Vrea să gândească, să catifee un respuns, se ve­dea lăsată’ fără de nici o apărare la­ furia un­­chniu-se. , Pricepu, abia acuma, că el­­ vrea cu ori­ce preț să fugă de respundere. Toate se simțea mai mult de­cît se cugeta; în mintea ei abia două cuvinte de puteau prinde trup : „Doamne, fie-țî milă !* — Ascultă? Nici o vorbă nu voia s’au­d, deseară vine Ene să schimbăm inelele. Fără de voe ochii Susanei priviră în deget, era inelul lui Sorin. Un inel gingaș cu un rubin în formă de inimă. — Să te stăpânești. El nu știe și au tradus că presupue nimic. O dată și o dată o să-mi fii recu­noscătoare tip ce fac eu acum pentru tine. ’Nici nu-țî dax seamă cum privește lumea pe-o fata, care a greșit ca, tine, nenorocit’o ! Hristea luă tăcerea Susanei drept ascultare. Vedea că se petrece în sufletul­ ei o luptă, dar va trebui sa se supu­e împrejurărilor. Judeca sufletul­­ Lusan­ei ca mintea lui. Nici prin gind mi-l trecea că la nouă­spre­zece ani se cugetă alt­fel de cit la patruzeci. — Să te stăpinești.’­­ Ori­cîte de mare îți­ va fi durerea s’o învingi. Nu trebue nici să’nveselești pe dușmani nici să’nduioșeze pe binevoitori cu nenorocirea ta. , Susana, cu ochii arși de­ tăcrimî, zdrobită de durere, se vedea izgonită în­ pustiu ca Agar, în­străinată de lume, de cier și de pămînt. Supărarea o zdrobire atîta că une­ori se părea că e numai suflet, ce zboară o să scape de lume. Simțea că trebuie' sar^pne' co»ya. Ca misituire, îî licări în minte ideea^yrînărei. De cîte­va ori cert­ ăală,, desch­id­ă gura încleștată de emoție. ..i îî. . — Unchiule,'te fug ,lasă .pe laîine seara, sîuie pierdută, nu respund de ruiiie. • — Ori ce amînare1 e.. greșeală. Mult mă tem să nu-mi aducă păreri de­ reü; dar, ca să vezi că ți fi la tine, fie. Efi­iv’am fost ca un părinte, voi îmi faceți numai­­ supărări. Ionel nu’nrată, se ține de ștrengării. Bietul frate ! N’a avut noroc la copil. Susana n’auzea ni­mic, îl viteau urechile, par’că talazurile măreț­i go, zfâteau în creeriî slăbiți. In piept îî clocoteau, xchinurî. Șovăind, ca un i­ M V­om beat, pleca în camera jojî, Carp zdrobită pe un scaun, rostind : „Ce să­înă, fac?­Dumnezeule! Dum­nezeule, aibî îndurare ä“ Tot soiul de idei se iscați și-î piereai! în minte ca luminile de licurici stipsa înnainte de-a arde. „Să m­­or ! Oh, cît ași vrea ,să mor!“ îngina pri’ntre lăcrimî. Gînduri negre se’uștrau ,lungindu-se ,unele pe altele. " . . . " " ■ Din ce­ în ce tot mai neguroase și mai întune­cate, nici o licărire de nădejde să le­ însenineze! I se părea că­ î într’un pustiu nestrăbătut. Nici o cărare, nici un luminiș, întânerec­ și­­ necuno­scut pretufcin­dene ! Ca o urgici neînțeleasă ca o răzbunare nemeritată se vărsaseră­’ asupra eî ur­mările patimei și iubire­ neînMnate la­ vreme. I se părea că vede în­nainte o prăpastie spre care o împinge, m­îna nevăzută a moartei /Tânără și.. neincercată de­­ sufețințî mari și mai nesuferite i se păreau. " .In mintea obosită de dureri se­ preta chipul maică-sa, se vedea mică su -satul -depărtat și cum, privind’o cu ochii blvnzi albaștri, ..­. petezea pă­­rul­­ ui grp, zidicda-î: „Na plíngej Susana mamei!~ Ori­ce ,ar fi greșit, aiarai* .C­ertș­, ".o mlogă ca blînd.­­ Da, numai sărmana mamă ar fi ertat’o, i-ar fi croit altă soartă, nu vitregă ca asta ee voea să-î facă unchiu-se. Simțea cum mama ar fi. luat’o de mină și-ar fi dus’o ,pe cărarea mîntuirei. . . Din aceste visuri i se păru Ve trezește brațul vitreg al unchiului naustrînd’o cu vorbe amare. „Nu, nu, niciu o dată nu vom­i fi nevasta ta! Ene, nici a nimăruî!“ îî resuna neîntrerupt în suflet, încât,sincet, din mintea ei turbure, ea di’ntr’o ceață se iveau­ sfaturi nedeslușite ce semănau ve­nite de departe, foarte de departe. „Să plec în lume, să nu mă știe nime, să nu mă afle unchiul.“ Cetise ea de multe fete , nenorocite ca dînsa, cari au­ fugit în lume. O dată acest gînd iscat, toate aveau se meargă d­e la sine, începu să-și facă planul de plecare. Avea o salbă scumpă de la mumă-sa, o pune* cînd se’mbrăca în costumul țărănesc’ din Argeș. Pe lingă salbă avea cîte­­va ,inele, o pereche de cercei și un ceas de aur. . ’ Susana era din Mul­eî econoamă, își aduna«« vre-o șease poli. Cu acest avut putea să fugă în lume să scap« de planul luî und­iu-se. ..Mai bine mă omor de­cît să fiu­ nevasta îpl­ine!“ . Și numai gîndul i se părea pîngărirea iubire! pentru Sorin. Toată noaptea nu dormi,­ își adună juvaerurile într’o geantă, într’u­n săcușor își pun« ceva albituri, di’ntr’umn sărtar scoase­­ pn medaliojo cu fotografia lui Sorin și-l puse la gir, după ce-1 sărută ca pe o icoană sfinți, %’ r (Ya­njijjaa) ............ Wk- •

Next