Dimineaţa, ianuarie 1906 (Anul 3, nr. 687-713)

1906-01-14 / nr. 696

es > S Bani in toata țara Anul III No. 690 PUBLI­CIT­ATE­A . Con­cedată exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. București, Str. Karageorgevici 18 Telefon 3­4. Pentru Austria, Ungaria și Germania A se adresa: d-!or M. Dukes nachf. Max Augenfeld & Emerich Les9ner.— wies concessu­ne exclusivă director CO*ST. MILLE ABO­NAM ENTE Simple (Dimineața) Jo­an................................................ Lei 18.— 6 luni ...... _ 9._ 1 ian»............................................... „ 1.50 IW STFAIWATAT* ISDOIT Combinate (Adevărul și Dimineața) / Un an .... lei 82 . 8 luni .... 8 / * luni .... « 16 | 1 lună .... 8 fl Ä I !»T­IN­UTRSINATATE ISUDIT­UA If f TPI FFMI í pe snici* Cai»»*»1* No. 2­00 K­LCMJR I h Provincie și Străinătate So. 18/40 Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale nopței Biurourile ziarului str. Sărind­ar II BANI SfaibSta 14 ianuarie 1900 Ultima oră telegrafică Prin PIB SPECIAL de la corespondenții noștri din: Londra, Paris, Berlin, Viena și Budapesta Manifestație italiană anti-rusească Roma, 12 Ianuarie.—Studenții u­­niversitari, în urma unui discurs al profesorului Enrico Ferri, au făcut o demonstrație anti-rusească. Ei n’au putut însă să dea un caracter mai pronunțat acestei demonstrațiunî, fiindcă au fost împedicați de poliție. Marele faliment din Budapesta Budapesta, 12 Ianuarie. — Acum cîtva timp v’am anunțat falimentul marei firme Solomon Strauss und Söhne. Contra faliților s’a deschis acțiune corecțională din cauză că au falsi­ficat registrele și că de ani de zile lucrau cu un activ foarte dubios. Unul dintre proprietarii firmei a reușit să fugă la America. Dar și anume Moritz și Alexander Strauss au fost depuși astăzi. Contabilul Ludwig Morgen a fost de asemenea arestat. Firma falită avea relațiuni co­merciale și cu România. Uciderea unui fabricant Lodz, 12 Ianuarie.­ Fabricantul Ea­kontzki, eșind aseară de la fabrica sa, a fost atacat de doi indivizi și împușcat cu focuri de revolver. La spitalul de aci un lucrător bă­nuit că ar fi în serviciul poliției a fost ucis de un coleg al său care după ce l-a împușcat, l-a străpuns cu un pumnal. Andrassy la Franz Josef Budapesta. 12 Ianuarie.­­ Știrea venită din Viena cum că contele Julius Andrassy a fost chemat la rege, se confirmă și este aci foarte mult comentată. Se adaugă că contele Andrassy va va răspunde la chemarea regelui și va satisface cererile pe cari mo­­narh­ul îl le-ar adresa. E sigur că cu privire la audiența în­ Andrassy s’au făcut pregătiri de mai înainte. Presa bulgară contra Austro­­-Ungariei Sar­in, 12 ianuarie. — „Vossische Zeitung” află din Sofia că ziarele bulgare conțin articole foarte violente la adresa Austro-Ungariei. Presa bulgară îndeamnă guvernul să ducă de acord cu Serbia lupta e­­conomică în contra Austriei. Închiderea muzeului păcei u­­niversale Lucerna, 12 ianuarie. Muzeul pă­­cei universale de curînd deschis, va fi probabil în curînd închis și di­zolvat, fiindcă contele Kurovici care se obligase să susție muzeul cu 600.000 de lei, nu a putut plăti nicî prima dată, întreaga sa avere fiind pierdută din cauza revoluției ru­sești. Descoperirea microbului pa­raliziei Londra, 12 ianuarie.­ Patologul scoțian Robertson a făcut eri la societatea regală a medicilor din E­­d^*b­urg, o comunicare prin care a­­nunță că a descoperit microbul pa­raliziei. El a studiat chestiunea timp de șase ani și a reușit în fine să gă­sească microbul. A făcut cercetări în creerul mare și creerul mic. Despre un eventual răsboiu franco-anglo-german Colonia 12 Ianuarie.—Kuelnische Zeitung află din Londra că intervi­ewele lui Echo de Paris asupra u­­nui eventual razboiu între Franța și Anglia de o parte și Germania de alta, a stîrnit aci o mare indignare. Generalul Sir Frederik Maurice declară conținutul acestui interview drept lipsit de orice sens. Generalul Maurice este cunoscut ca unul din cei mai pricepuți mili­tari. El a fost șeful școalei de artile­rie și inginerie de la Woolwich și s-a distins în ultimul timp prin artico­lele sale politico-militare. Presa italiană și conflictul Roma, 12 ianuarie­ — „Italie“, „Masino di Neapole“, „Stampa“ și alte ziare italiene ocupîndu-se des­pre lupta vamală între Austria și Serbia spun că în urma incorecti­tudine! Serbiei, Austro-Ungaria nu poate decît­­ să răspundă cu în­chiderea granițelor sale pentru măr­furile sîrbești. Cu modul acesta Serbia va fi obli­gată să cedeze, căci e slabă și un za­dar ar cere concursul altor puteri. Căsătoria lui Alfons Paris, 12 ianuarie.—Alfons XIII, care abia azi trebuia să plece la Saint-Sebastian, a părăsit Madri­dul cu 24 de ore înainte și a so­sit aseară la castelul Miramar, lângă Saint Sebastian. De aci, el va pleca la Biarritz să ceară m­îna prințesei Enna de Battenberg care e găzduită la baroneasa Pasel de Ranen. Baroneasa de Ranen e o prințesă hanovreză, născută Frederika, Alfons călătorește sub numele de mar­chizul Govadriga. Sub acest nume, a călătorit și tatăl saü­­ind s-a dus la Viena să ceară mina arh­iducesei Maria Cristina Un articol al lui Kossuth . Criza continuă Budapesta, 12 Ianuarie.—Sub ti­tlul „Știri false“ Frânte Kossuth pu­blică azi un articol în care între al­tele spune că sunt cu totul de dome­niul fanteziei știrile de pace cu care sunt pline ziarele. Kossuth afirmă că aceste știri se publică din ordinul direct al guver­nului. Mai departe Franz Kossuth zice că primul-ministru Fejervary este mereu oaspete împăratului la Viena și că ar lucra cu monarhul la un manifest către popor. Zvonul despre tratativele de pace cu opoziția se colportează numai spre a se arunca răspunderea situației asupra coalițiunei și tot în acest scop se anunță că în cercurile de sus se dorește pacea. Grecii făcînd propagandă în străinătate pentru Macedonia. Viena, 12 ianuarie.—Societatea ma­cedoneană „Alexandru cel Mare“ din Atena a adresat d-lui Failures la Paris, o felicitare în care exprima speranța că elenismul va avea în noul președinte un sprijinitor căldu­ros în ce privește chestia Macedoniei. Numita societate încheie adresa de felicitare făcând apel la Franța ca să sprijinească pe Grecia și revendi­cările patrioților greci. Marele triumf al liberalilor din Anglia Londra, 12 Ianuarie.­Majoritatea liberală a bătut orice record. Astăzi la orele 1 a. m. liberalii aveau o majoritate de 53 de voturi asupra tuturor celorlalte partide la un loc, pe cînd unioniștii aveau o minoritate de 299 voturi față de celelalte partide. Petroliștii austriaci și „Petrolea“ Viena 12 Ianuarie.­­ E­l a avut loc o ședință a cartelului rafinerii­­lor de petrol. S’a discutat chestia sta­­bilirea cantității de petrol ce fiecare rafinerie va putea furniza și chestia stabilirea prețului pentru luna Fe­bruarie. Discuțiunea nu s’a terminat și continuă astăzi. Se vor propune modificări la con­tractul cu societatea „Petrolea“, cari se vor discuta apoi și cu această societate. Interesații la societatea „Petrolea“ se vor întruni la 26 sau 27 ianua­rie st. n. pentru a se ocupa de pro­punerile rafineriilor. Pentru rezolvarea crizei un­gare : Mare consiliu de mi­niștrii la Viena, voiajul îm­păratului la Budapesta Viena, 12 ianuarie. —• „Neues Wiener Tagblatt“ este informat că în consiliul de miniștrii ținut azi, au luat parte miniștrii Goluchowsky, Fejervary, Gautsch și Pietreich. E probabil că regele Franz Ioseph va veni la Budapesta în curînd. O bombă misterioasă la Salo­nic , un proect de atentat Viena, 12 ianuarie.— Se telegra­­fiază din Constantinopole că în bom­ba descoperită de curînd la Salonic s’a găsit o hîrtie scrisă cu cerneală chimică și care conținea niște indi­cați­uni serioase. Ar fi vorba de niște apeluri cum și de niște arătări pri­vitoare la locul, timpul și scopul u­­nui atentat plănuit de revoluționarii armeni din Turcia. Afară de personajul Theharoudh, căruia se adresaseră plănuitorii a­­tentatului ca să participe la săvîr­­șirea acestei fapte, au fost arestați și alți patru bulgari. Banca otomană urma să fie arun­cată în aer în cursul sărbătorilor crăciunului ortodox. Contele Andrasy la împărat ? Budapesta, 12 ianuarie.— In Ca­­zinul național se vorbește că contele Iuliu Andrassy a și primit invitarea de a veni la Viena. Contele Andrassy va pleca, zice-se nu­ine după amiază sau mîine seară și mîine va fi primit de monarh­ în audiență particulară. Starea ducelui de Luxenburg agravată Frankfurt pe Main, 12 ianuarie.­ Din castelul Hohenburg se telegra­­fiază că starea marelui duce de Lu­­xenburg s-a agravat foarte mult. Slăbiciunea crește în mod spăimîn­­tător. Deznodămîntul fatal se aș­teaptă dintr’un moment în altul, Anglia acordînd autonomie administrativă Oranj­ului și Transvaalului Magdeburg, 12 ianuarie.­ „Mag­deburger Zeitung“ primește din Lon­dra o știre care spune că consiliul de miniștri tinut eri, a hotărît să a­­­corde autonomie administrativă ce­lor doua foste republici bure : O­­ranje și Transvaal. Evenimentele din Rusia Teroarea la Riga Riga, 12 Ianuarie. — Mîine fiind aniversarea căderea celei dîntîî vic­time a revoluției și fiind temeri de mari dezordini, poliția a făcut per­­chizițiî prin mahalale. Străzile sunt blocate de armată. Cruzimea soldaților ruși.—Or­dinea restabilită.­ Revolu­ționarii au arme Petersburg, 12 ianuarie. — S’au luat măsuri atît de severe contra revoluționarilor din provinciile Bal­tice, în­cit însuși guvernatorul a protestat contra ar­matei, care co­mite excese îngrozitoare. Ofițerii împușcă lumea fără nicî o cercetare și fără milă. In toată Curlanda ordinea a fost restabilită. Orașul Oesel se află încă în mîi­­nile revoluționarilor ; aceștia dispun de puști importate din Englitera. Măsuri aspre pentru oprirea grevelor Riga, 12 ianuarie.­Guvernatorul a afișat o ordonanță în care se pre­vede ca pe viitor orice grevă va fi pedepsită într-un mod foarte straș­nic. Lucrătorii greviști vor fi con­damnați pe cale polițienească la o amendă de 5 ruble pentru fiecare zi de grevă, amendă care se va schimba în închisoare în caz de in­solvabilitate. Funcționarii de la căile ferate și birjarii vor fi condamnați la o amendă de 500 ruble, sau la 3 luni arest polițienesc. Ziariștilor li se va lua dreptul de a mai scoate ziare sau reviste. Comercianții vor fi condamnați la pierderea dreptu­lui de a mai avea stabilimente co­merciale, iar persoanele car­e vor in­stiga la grevă vor fi supuse la o pedeapsă de 3000 ruble amendă și trei luni închisoare. Dramatica sinucidere a unui căpitan de dragoni ruși Petersburg, 12 Ianuarie.­Căpita­nul de dragoni baron de Korff s’a sinucis azi în capul batalionului sau în niște împrejurări dramatice. Baronul Korff primise ordinul de a împușca pe niște țărani răsculați. Intrî el a refuzat, dar fiind silit să comande: „foc!“ făcu aceasta și 29 de inși căzură morți. Atunci căpi­tanul Korff scoase revolverul și se împușcă, zi­cînd : — Datoria de ofițer nu se potri­vește cu aceea de gentleman ! Senzația este mare. Barbariile armatei Riga, 12 Ianuarie.— In guvernă­­mîntul Seltin din Livonia au fost împușcați 45 de revoluționari. In alte localități se aplică revo­luționarilor pedeapsa cu o sută de lovituri de bice. Generalul Bezobrasos a somat mai multe localități din nordul Li­­voniei să-i predea pe revoluționari, ori la caz contrariu vor fi exilați în Siberia. Revoluționarii au preferat depor­tarea. Cercurile germane protestează con­tra procedurei brutale a armatei. Libertatea în Rusia ’‘Petersburg, 12 ianuarie.—Consi­liul de miniștrii s’a pronunțat asu­pra participărea funcționarilor gu­vernului în politică în sensul urmă­tor : Funcționarii sunt liberi să aibă orice părere politică și să aparțină oricărui partid politic afară de par­tidele subversive. Datoria lor ime­diată fiind să-și îndeplinească func­țiunile cu credință, ocupațiunile po­litice nu trebue cu nici un chip să-i împodice de la această țintă prin­cipală. Șefii diligenți ai ramurilor independente de administrațiunile locale sau centrale cărora le incumbă sarcina de a aprecia activitatea funcționarilor subalterni, nu se pot constitui nici leaderi, nici repre­zentanți, nici să fie membrii ai co­mitetelor acestor partide. Desmințire .P­etersburg, 12 Ianuarie.—Știrea dată de ziare după care ministrul agriculturei, d. Kutler, și-ar fi dat demisiunea nu este întemeiată. Ordonanța revoltătoare a unui guvernator Odessa, 12 ianuarie. — Guverno­­rul general Karanbasar publică azi prin ziare o ordonanță, care a stîr­nit indignarea generală. Ordonanța spune în esență : Toate școlile secundare își vor în­cepe la 12 ianuarie cursurile, orice obstrucționizm din partea elevilor va fi aspru pedepsit. Dacă vreun elev s-ar încerca să tulbure ținerea cursurilor toți con­­școlarii lui din clasă vor fi dați a­fară pentru totdeauna din școlile statului și vor fi și expulzați din oraș împreună cu familiile. Dacă alte persoane vor îndemna sau ațîța la grevă pe școlari, vor fi deportate sub escortă în una din guberniile nordice. Sunt temeri serioase că din cauza asprimei excesive a dispozițiunilor de mai sus, se vor petrece niște scene extraordinar de grave în di­feritele școli. Conferința marocană Algesiras, 12 ianuarie.­Delegații marocani au declarat că trebue să refere sultanului asupra chestiunei distrugerea mărfurilor confiscate și asupra acelei a armelor de vînă­­toare și de lux. La sff­­rșitul ședin­ței de eri ducele de Alrandovar a ce­rut delegaților marocani să scrie imediat sultanului să primească re­gulamentul pentru reprimarea con­trabandelor de arme adoptat de con­ferință cu unanimitate de voturi și fără discuțiune. Conferința a însărcinat eri pe contele Tattenbach, reprezentantul Germaniei, și pe d-m. Malmussi, Caballero și­­ Regnault," să elaboreze un chestionar în afacerea produce­rei impozitelor. Metoda urmată pen­tru regularea chestiuni importului de arme va fi adoptată și pentru aceea a impozitelor și va fi regu­lată numai din punctul de vedere obiectiv. Algesiras, 12 ianuarie. — Confe­rința s’a întrunit la orele 3 după amiaza în comisiune pe 1 țară pentru a avea un schimb de vederi asupra chestiunei impozitelor. De la ultima ședin­ i comisiunea specială a redactat dic­tionarul sau în 23 de articole caree­­or servi de bază la discuțiune. Conflictul ausro-sîrb ____­ Apelul guvernului sîrb la bănci Belgrad. 12 ianuarie— Guvernul a comunicat tuturor băncilor de aci că în urma războiului vamal cu Austro-Ungaria care a provoca o criză financiară de neînlăturat, va face uz de creditul lor și roagă băn­cile să fie pregătite pentru o aseme­nea eventualitate. Ațîțări contra austroungarilor din Serbia Belgrad, 12 ianuarie.­ Ziarul Be­­ogradski Nuovine cere ca toți su­­pu­șii austro-ungari din Serbia, în număr de 22.000, să fie expulzați. Ziarul îndeamnă ca să se boico­teze tot ce e austriac sau unguresc în Serbia. Măsurile Serbiei contra crizei Belgrad, 12 ianuarie.—Guvernul sîrbesc a hotărît ca din cauza cri­zei financiare să nu facă avansări anul acesta nici în armată nici în rîndurile funcționarilor. Conflictul austro-sîrb. Serberea din Belgrad Semiin, 12 ianuarie.—In ultimul consiliu de miniștrii ținut la Bel­grad s’a decis a se adresa puterilor un memoriu în care să se expună istoricul conflictului și să se ceară satisfacerea drepturilor Serbiei. Ministrul plenipotențiar sîrbesc din Viena, dr. Mihail Vuk­î, și-a pă­răsit postul și se întoarce la Bel­grad, deoarece în urma cuvintelor adresate lui de către împăratul Fr.­­Joseph acum trei sau patru zile po­ziția lui Vuk­a devenise imposibilă la Viena. Se știe că împăratul se exprimase cu acea ocazie în ter­meni aspri la adresa guvernului sîrbesc. Studenții din Belgrad au ținut Duminică o întrunire în care s’a votat o moțiune de blam contra purtării corespondentului din Bel­grad al ziarului „Neue Freie Presse“ anume Baluggici. Moțiunea e redac­tată în termenii cei mai aspri și fapt este că poziția lui Baluggici a devenit imposibilă în urma m­iș­­cărei provocate prin coresponden­țele numitului și prin atitudinea ziarului în chestiune. Ziarele critică foarte tare pe Ba­luggici și cele mai multe dintre în­­sele îl taxează de trădător al pa­triei. Baluggici însă este amicul cel mai intim al regelui Petru al Ser­biei, vine des în conacul regal și este în strînse relațiuni cu persona­litățile politice marcante ; totuși face în ziarele străine opoziție contra Serbiei și contra guvernului sârbesc. Agiul aurului crește mereu și nu se poate prevedea unde se va opri. Misiune " .Madrid, 12 Ianuarie.—Ziarul „Globo“ zice că d. Moret va însoți probabil pe regina Simbătă la Sin Sebastian. Marchizul de Tovar, ambasadorul Spaniol pe lîngă Sfintul Scaun, p­eacă azi cu o misiune specială din partea regelui la Roma, „ __ 1 Moartea unui prelat catolic ^Bruxelles, 12 Ianuarie.—Arh­i­­episcopul din Grossens a murit. Insurgenții bulgari .Constantinopol, 12 ianuarie. — După informați­uni turcești genera­lul Zonceff, șeful comitetului revo­luționar bulgar, a trecut fruntaria în mod clandestin lîngă Kiustenje pentru a se întîlni cu colonelul Ni­­koloff, șeful unei bande de insur­genți bulgari. Revoltă pe un vapor german Hamburg, 12 Ianuarie.­ Vaporul cu patru catarme „Mozart“, a fost secves­­trat de poliție. Mateloții s’au răsculat ; instigatorii și conducătorii revoltei au­ fost crunt bătuți cu lanțuri și predați poliției. Din Camera franceză Paris, 12 ianuarie. — Camera a discutat azi dimineață proectul pen­tru pensiunile lucrătorilor și a adop­tat articolul 4 care zice că lucrătorii străini vor fi supuși aceluiași regim ca și cei francezi sub unele condi­­țiuni. D. Vaillant a cerut suprimarea tuturor restricțiunilor ca cele ce e­­xistă în Germania, dar amendamen­tul sau a fost combătut de d. Mit­­lerand și respins cu 426 voturi con­tra 98. Articolul 5 care fixează li­mita de vîrstă pentru pensionari, la 55 și 60 de ani, a fost adoptat. S’a adoptat deasemenea articolul 6 care regulează funcționarea Casei pensiu­nilor lucrătorilor. Protest grecesc Constant­nopol, 12 Ianuarie. Consulul general grecesc din Sa­lonic a protestat printr-o notă ver­bală inspectorului general contra ultimelor arestări făcute de poli­ție. Intre albanezi și turci Constantinopole, 12 Ianuarie."—Alba­nezii din împrejurimile Djakovei au in­trat deunăzi in oraș și au ocupat ofi­ciul telegrafic. Ei au cerut apoi tele­grafic la Yldiz Viosk amnistia pentru a­banez­i exilați în 1903. Un batalion de rechfi a fost trimis acolo. Totuși se pare că ordinea a fost restabilită mai înainte de sosirea trupelor. Relatiunile franco-chineze Paris, 12 ianuarie.—O depeșe a guvernatorului Indochinei dezminte for­mal lupta anunțată de unele ziare între trupele chinezești și cele din In­dochina. Depeșa adaugă că niciodată situațiunea la fruntarie nu a fost mai bună ca acum și relațiunile franco­­chinezești mai cordiale. Alianță sîrbo-m­untenegreană? Cetinge, 12 ianuarie.— Din sorginte oficială muntenegreană se desființa cu energie zgomotul răspândit de „Vossi­sche Zeiitung“ după care s-ar fi în­temeiat o alianță sirbo-muntenegreană contra Austro-Ungarie­i precum și știrea tendențioasă cum că Muntenegrul ar fi încheiat în Italia un împrumut de răz­­boiu. De asemenea se dezminte zgomotul unei mobilizări a armatei a cărei ten­dință ar fi îndreptată contra Herzego­­vinei și asupra unor pretinse manevre ce ar fi avut loc numai în prezența ofi­țerilor sîrbi și italieni. Cercurile com­petente muntenegrene asigură că Mun­tenegrul este pentru menținerea statu­lui quo în politica balcanică și că acest stat dorește să trăiască în bună priete­nie cu toate celelalte. Toate puterile Muntenegrului tind la îmbunătățirea sta­tei sale interne și la menținerea liniștei la fruntarii. Noul academician! * Paris, 12 Ianuarie.—D­inî Richot și Maurice Barres au fost aleși mem­bri ai Academiei franceze. Adrassy plecat * Budapesta, 12 Ianuarie.—Corni­tele Julius Andrassy a plecat aseară la Viena. Balfour candidat Londra, 12 Ianuarie.—D. Balfour a primit propunerea de a se pre­zenta ca candidat al cetăței în locul d-lui Gibbs care a renunțat la can­didatura sa, în favoarea d-lui Bal­four. Audiență comună importantă Viena, 12 ianuarie. — împăratul a primit după amiază pe miniștrii Golu­­chowski, Pitricck, Buri­an și Fejervary în audiență comună care a durat două ore Bursa din străinătate Efecte (închidere) Paris, 12 Ianuarie.—Renta anstr. aur­­ 9.65; împr. roman 1890, 93.90; Banca atom. 610; schimb Viena 103.37; idem piețele germane 121.50; schimb Ams­terdam 205.31; schimb Elveția 5 . 16; eek Londra 251.40; renta ang. aur 95.75; lez. turc. 142 50; scompt privat 2­7 . 16. Berlin, 12 Ianuarie. — Renta austr. aur 100.40; bancn. ruse 214.10; împr. rus 79; renti ung. aur 96.50; idem cor. 96 30; schimb Viena 85.05. Viena, 12 Ianuarie.— Alpine 535.25; coroane ung. 96.25; loturi turcești 149.25; napoleonul 19.12. Petro! (închidere) Hamburg, 12 Ianuarie.— Petrol 7.20 Anvers, 12 Ianuarie. —Petrol 19.50 fr. Cereale (închidere) Budapesta, 12 Ianuarie.— Grin April 17.10; idem Oct. 16.88; secară April 13.98; porumb Mai 13.67; ovăz Aprilie 14.88; rapița August 28. “■—•WTJ-g J ( mărci. Azi se pune în vînzare No. 3 VIRTA LITERA pli­mk fitil Sub direcțiunea d-lor G. Coșbuc și I. G­orun ~~~ care va apare regulat în fiecare Vineri dimineața IO BANÎ = IM TOATĂ ȚARA =rrr 10 BANI Duel IN ȚARĂ IAȘI, 12 ianuarie. — Stroia, re­dactor la „Evenimentul“ a provo­cat la duel pe d. Lascar Antoniu, pe motiv că „Liberalul“ ar fi repro­dus o apreciere a d-lui Antoniu la adresa „Evenimentului“. Se discută împrejurările acestei provocări. A­­mănunte prin poștă.—Dan Pruncucigașă—Spargere. — Furt.— Incendiu.— Arestări CRAIOVA, 11 ianuarie.—Fata Eca­­terina Martiu din Căciulătești, dînd naș­tere unui copil monstru, l’a îngropat in­celariul casei. — Gheorghe Gogoșianu din Piscu, a spart prăvălia d-lui Mitrică Munteanu, furînd bani și marfă în valoare de 1000 t. — Locuitorul Sandu Enache din Ca­­raula, s’a plîns parchetului că individul Florea Mitrăcăuțiț i-a spart casa, furîn­­du I 400 lei, că primarul de acolo nu a luat nici o măsură represivă contra pungașului, care e complice cu consilie­rul Vasile Cărunt. Parchetul a însărcinat pe inspectorul comunal respectiv cu anchetarea ca­zului. — Un început de incendiu s’a de­clarat la bariera Basilescu. Focul a fost imediat stins cu ajutorul oamenilor de serviciu. — Alexandru Truică fiind găsit în stare de vagabondagiu pe străzile ora­șului, a fost arestat — Ziua Politice.—Numire.— Incendiu —Furt.­­Spargere.—­ Teatru.—Diverse CRAIOVA, 12 ianuarie. — In cercu­rile politice locale se afirmă cu multă certitudine că, dacă nu va trece prin Cameră proectul de lege pentru con­struirea liniei ferate Craiova-Gruia.—o­pera prefectului de județ—d. C. R. Go­­b­escu își va înainta demisia din postul de prefect și chiar din partidul conser­vator. — D. Mat­ache Voinigeu, cofetar și supleant al guvernului de pe lângă cor­porația tipografilor, a fost ales, cu una­nimitate de voturi, membru în comitetul de participare la marea Expoziție nați­onală din 1906. — Un început de incendiu s'a decla­rat la proprietatea d-lui Virgiliu Con­­stantinescu din str. Viorelelor. Focul a fost imediat localizat. — D. loan Novărlie a fost victima unui furt de 100 lei pe cînd se afla la Muzeul din str. Justiției. — Dumitru Popescu a încercat să pătrundă în băcănia d-lui C. Stoenescu. Fiind surprins de băeții din prăvălie, pungașul a dispărut. — anunță ope­ra italiană, care va da un ciclu de 10 reprezentanții la Tea­trul Național. — Soc. Har-Sinai și-a ales un­ nou comitet, în locul celui vechi a demi­sionat. Noul comitet se compune din urmă­toarele persoane : M­­orgenstern, pre­ședinte ; S. A. Hirsch, vicepreședinte ; T. Blaustein, casier ; Carol A. Roth, se­cretar ; Abr. Em. Rose­nzweig, contro­lor și Aristide Zisu, bibliotecar. Ca membri consilieri d­inî Iagnov, Iosef Samitca, Isr. Rudich, M. Felber și Iacob R. Lidu.—Ziva Crima din Tore­ști (jud. Tecuci) Descoperirea criminalilor de către sub­o­nul de geandarul Victor Stoian.—îna­intarea criminalilor la instrucție. TECUCI, 12 Ianuarie. — După cum am comunicat telegrafic, astăzi au fost înaintați cabinetului de instrucție, cri­minalii descoperiți de către energicul sub­s­t de jandarmi Victor G. Stoian, cari au­ omorît prin violențe și lovituri pe străjerul Ion Florică din serviciul d-lui T. Filipescu administratorul mo­șiei „Balș“ din Torcești. Tot astăzi—după amiază-activul ju­de­­ni^tractor C. Cu­m­scu a și procedat la luarea interogatorilor fioroșilor crimi­nali, cari sunt în număr de cinci și a­­nume : V­adimir Mladinoviciu, M­ Ionco Miticu, Dumitru și Naidiu Simionoviciu și Pavcovici Stanislav. R Procesul Cristescu. — Revolta din Reni. — Procesul Fladis-Verona — Furtună și sloiuri. GALAȚI, 12 Ianuarie.—Procesul fos­tului casier al Navigației, Const. Cris­tescu, a fost repartizat la secția II-a a tribunalului. Mîine se fixează termenul. — Știrea despre revolta marinarilor de la Reni este inexactă ; a fost un simplu scandal provocat de trei mari­nari turmentați. — Tribunalul a continuat judecarea interesantului proces Fiadis-Verona ; mîine va fi pronunțarea. — Aci și pe Dunăre este furtună; sunt temeri că se va întrerupe circulația trenurilor. Pe Dunăre sunt sloiuri e­­norme. A­nth­orii la docnrî. — îngheț. Dunărei.—• Rănire.—Secretarul Camerei­­ dn comerț, GALAȚI, 12 Ianuarie. — Se anunță pentru 20 Ianuarie sosirea ministrului Grădișteanu spre a face personal an­cheta fraudelor, săvîrșite la docnrî de inginerul Macri. — Telegrame din Turcia anunță că Dunărea a înghețat la mila 39 la 45. — N. Păun costîndu-se cu­ concubina sa, a lovit-o cu un topor, rănind-o. — Camera de comereiți­a ,ales de societar pe d. C. C. Mitescu cu­ 8 voturi. Sylvius IAȘI, 12 ianuarie. — Consiliul comu­nal a trimis o adresă de mulțumire prin­cipelui. D. Sturdza, pentru terenul Ve­rii și care va servi la lucrările pentru aducerea apel. — Duminică are loc la Prima Casă de Economie alegerea pentru postul de avocat al aceleia Case. — D. Mihal Zilinski a fost numit in­spector al băei comunale. — Cercetările în crima de la fabrica de mobile continuă cu activitate. IAȘI, 12 ianuarie. — Lucrătorul Că­lin, lucrînd la mașină și-a tăiat mîna stingă.—Dau Știri din stremnatate Cucerirea polului sudic.­­ Contele Henri de la Vaulx, care, împreună cu d. Jean Charcot, va fac­e o expediție la polul sud, a declarat următoarele unui ziarist. Partea din program care mă intere­sează cel mai mult este aceea a întrebu­­ințărei balonului. Prima parte a expedi­­țiunei o vom face cu vaporul și ne v­om încerca de a debarca pe un punct al i­­men­sului continent care e presupus că se întindă pînă la pol. Odată ajunși pe a­­cest vast pămînt de ghiață, vom face o serie de expedițiuni în balon. Voi lua cu mine în balon o cantitate mare de ali­mente, de obiecte indispensabile și o sanie­­automobil. După felul terenului ce vom întîlni, voți­ parcurge în prima etapă, 25—30 kilometri, mă vomu coborî la un punct favorabil și vom­ stabili acolo o noua bază de operațiune. Stofa balonului se va potrivi minunat la construirea de corturi. Odată baza a­­ceasta stabilită, mă voiu întoarce la punc­tul de debarcare în sanie. A doua etapă va fi mai lungă. După ce o voiu parcurge în balon, mă voiu co­borî, voiu stabili o nouă bază și mă voiu­ întoarce la cele dîntîiu cu sania. Voiu continua astfel cu expedițiuni scurte pînă voiui atinge polul sau un punct peste care va fi imposibil de a trece. Voiu trebui, ce e dreptul, să jertfesc un număr de baloane, dar aceasta nu are mare im­portanță. Toate acestea sînt însă subor­donate existenței unui curent de vînt de la sud constant și favorabil­­ * Un asasinat misterios —Zile trecute s’au descoperit într’un tunel, aproape de Rugl­y (Anglia) resturile cadavrului u­­nei tinere franceze, d-șoara Roehaid, în vîrstă de 18 ani, fiica contelui Roehaid, care locuește la Dinard și care a venit nu de mult in Anglia. Afacerea aceasta este foarte misterioasă. Nu de mult s’a descoperit în alt tunel cadavrul unei alte fete, miss Money și cauza crimei n’a putut fi nici pînă acum descoperită. Cadavrul d-rei Ro­linid a fost găsit oribil mutilat: capul sfărîmat, un picior și o mînă tăiate. Nu se știe dacă victima se afla singură în vagon în momentul cînd trenul intra în tunel cu o viteză de 80 kilometri. Cauza crimei nu pare a fi furtul pentru că asupră cadavrului s’au g­sit bijuteriile cum și un porto­­moneu. Poliția cercetează, dar nu e în stare să dea de urma jefuitorilor. * Stomacul Parisului.­­ Consiliul ge­neral al Parisului a votat suma de zece milioane pentru mărirea halelor, pentru că halele actuale nu sunt de ajuns. Pină în 1866, halele Parisului nu ocu­­pau de­ci­ o suprafață de 8800 metrii pătrați. La 1886 ele fură mărite pe o întindere de 88000 de m. p. Se făcu un monument, unic în felul lui in întreaga lume. D­an stomacul parizienilor ia niște proporții extraordinare. In 1886, halele furnizau 80 milioane kilograme marfă. Azi ele furnizează 90 milioane kilograme marfă. Halele vor fi deci din nou mă­rite. Știrile nopței Prinderea unui evadat.— Mihail Ia­­nuș Ciobanu, care era deținut în arestul preventiv din Roman, reușise să eva­deze­ zilele trecute din închisoare— fapt ce l-am relatat la timp. Poliția din Roman a înștiințat servi­ciul siguranței din Capitală de acest fapt și se luase măsuri pentru prinderea e­vadatului. Aseară serviciul siguranței a fost în­­cunoștiințat de poliția din Roman, că evadatul Mihail Ianuș Ciobanu, a fost prins prin împrejurimile Romanului. LA 15 IANUARIE APARE: Romanul Preotului Gapon Mare, popular, palpitant, senzațional roman de actualitate 5 BANI faseioqla de 16 pagini Io toata toca 5 BAN?

Next