Dimineaţa, iunie 1906 (Anul 3, nr. 831-860)

1906-06-25 / nr. 855

Anul I No. 855 riLEFM PUBLICITATEA : Concedată exclusiv AGENfIEI RE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. București, Str. Karageorgevici 18 Teleleik Sf». Fmttu Austria, Ungaria și Germania A •• adrese: d-lor W. Dykes nae W. Max Augensa W & Emerich Lessner.— mie» concesiune exclusivă DIRECTOR € © SAT. IIL DE ABONAMENTE Simple (Dimineața) GvB­an­o * • • a o * , »fco Jlpt 18.—» 6* aUXIS • » #,­­# • » S­—■ 3 M *»•%>•* * • • n 4.50 1 luna................. . . . . . „ 1.50 IN STRAIWATIIIE IKft­­tT Combinate (Adevărul și Dimineața) Un an » « • • feî 32 I 3 Inal S luna. . .* „ lo I I luxra . . . .*STKAIWATATJE IBifitOll BANI Pentru Capitală No.­­4/10 Primnere ți Străinătate No. 13/40 Apare zilnic la ora 4 dimineața en ultimele știri ale n­ ©­p­r­e î­n JSim­­oriile Iostitr­ului str. Sărindar 11 5 Misei mkr toată țara l­ui muica­it>­xtimu 1906 v ; sy Ultima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri din: Londra, Paris, Berlin, Viena și Budapesta Știri din Rusia Amînarea manevrelor ruse Magdeburg, 23 Iunie.­—„Magde­burger Zeitung“ află din Peters­burg: In consiliul de miniștri care s’a ținut ori la Peterhof sub pre­ședinția țarului s’a decis ca față cu tulburările din armată să fie animate manevrele din anul acesta. Intervenirea militară austro­­germană în Rusia 1 Magdeburg, 23 Iunie.—O știre sen­zațională circulă aici dte două zile: E vorba de o intervenție militară a Ger­maniei și a Austriei in Rusia în ca­zul unei revoluțiuni care ar amenința iranul țarului. Germania va ocupa m­ilitărește provinciile baltice, iar Aus­tria va ocupa Polonia, așa ca guver­nul rus să-și poată consacra forțele sale la înăbușirea mișcarei revolu­ționare din centrul imperiului. Această știre eu v’o semnalez sub cea mai formală rezervă. Țarul primind decorație ro­mina Petersburg, 23 iunie.—împăratul a primit în audiență particulară pe trimisul extraordinar al Rem­îniei, d. Rosetti-Solescu, care a remis ța­rului o scrisoare autografă a rege­lui Romîniei împreună cu lanțul noului ordin Carol I. Trepow în dizgrație Petersburg, 23 Iunie.— Circulă zvonul că Trepow a căzut la diz­grație și că în curînd va fi con­cediat de țar. j. Condamnarea Măriei Spiri­donova Moscova, 23 Iunie.— Maria Spiri­donova a fost condamnată azi la 20 de ani munca silnică în Siberia, îm­preună cu patru criminali ordinari. Guvernul actual se menține Petersburg, 23 iunie. — In culoarele Damei se zicea eri că ministrul Stoli­­pin ar fi declarat că împăratul Wilhelm ar fi sfătuit stăruitor pe țar ca să nu in­troducă în Rusia sistemul parlamentar și să nu aducă un guvern din majo­ritate. In urm­a acestui zvon Stolipin fiind interviewst a declarat că nimic nu e adevărat din ce se colportează. La întilnirea împăraților din Björke, aici un cuvînt nu s’a rostit asupra afa­cerilor interne ale Rusiei. Stolipin a­­daugă că situația politică a Rusiei nu e atît de gravă pe cît sa crede. Insultele și instigațiile deputatului Aiacl­n nu ating pe nimeni. Ministrul a fost foarte calm și hotărît astfel că declarațiile sale au făcut im­­presiunea că ministerul n’ar voi deo­camdată să demisioneze. Țarul e hotărît să disolve Duma și să menție încă actualul guvern. Dezmințire Petersburg, 23 Iunie. — „Agenția Westnik“, declară falsă știrea des­pre un atentat contra prefectului o­­rașului Moscova. Demisia polițiștilor din Var­șovia Petersburg, 23 Iunie. — Ziarul „Slovo“ află din Varșovia. Polițiștii au ținut o consfătuire, în care au hotărît ca cu toate stă­ruințele și amenințările autorităților, și să-și dea dimisiile. Oratorii au arătat situația adaogînd, că își vor satisface singuri dorințele mele. Explozie: opt cazaci morți și cinci grav răniți Petersburg, 23 Iunie.—Se anunță din Iezov (oraș la frontieră) că 25 cazaci au dat peste un cuptor de ars var, care servește de fabrică de bombe pentru anarhiști. Ș­ase cazaci au intrat în subterana as­tupată cu o piatră și răscolind cu lancea spre a vedea ce este ascuns acolo, deodată se produse o puternică explozie, care a aruncat totul în aer. Opt dintre cazaci au murit, iar cinci sunt grav răniți. Revoluția la Samara Moscova. 23 Iunie.—In districtul Samara revoluția crește. Soldații au decis să meargă la închisoare spre a libera pe prizo­nierii politici. Continuarea citire­ în Dumă a raportului privitor la ma­sacrele din Bi­alistok Petersburg, 23 Iunie. — Duma Imperiului.­­— Profesorul Skipkine continuă citirea raportului asupra celor petrecute la Bialistok și de­monstrează falsitatea rapoartelor o­­ficiale făcute de poliție și de auto­ritățile militare. Cauza principalului masacru este identificarea unei pu­teri din sferile guvernamentale cu israeliții și cu anar­hiștii, precum și tentativa de a se apăra cu trupele. Oratorul conchide că Duma trebue să organizeze miliții pentru a evita masacre, ea trebue să voteze legi cari să autoriza pe soldați să nu se supună ordinelor ilegale ale șefilor lor. Dacă Duma stă nepăsătoare Ru­sia va fi nevoită să sufere interve­nirea puterilor, nu numai din con­siderațiuni umanitare dar și finan­ciare. Guvernul rusesc repetă poli­tica Turciei care căzînd în nesoco­tință în politica internă a fost ne­voită să îndure tutele. Rusia nu este umilită și poporul rusesc nu are nimic de comun cu guvernul său, care e lipsit de încrederea Dumei. (Aplauze). Deputatul Jacobson zice că poli­tica guvernului este foarte lămurită: el voește să înece mișcarea libera­toare în sîngele naționalităței. Popo­rul rusesc este însă nevinovat dar guvernul îl acoperă de rușine. Preotul Afanasieff exprimă senti­mentele de durere și de indignațiune ale poporului asupra celor întîmplate la Bialistok. Dezbaterile au fost apoi suspen­date pînă mîine. Duma trece apoi la dezbaterile a­­supra propunerei ministerului de fi­nanțe de a vota 50 de milioane pentru a veni în ajutorul populațiu­­nei lipsită de hrană. Profesorul Herzenstein, raporto­rul comisiunei budgetare, respinge propunerea ministrului și propune în numele comisiunea da a se vota numai 15 milioane. Cît pentru res­tul sumă cerute el să fie realizat prin revizuirea budgetului și redu­cerea cheltuelilor. Numai această cale poate fi adoptată de Duma nu aceea a împrumutului. (Aplauze). Ministrul de finanțe apără proec­­tul sau și declară ci este peste pu­tință a se reduce anul acesta buge­tul cheltuielilor. D. Rodiceff zice că cel mai bun mijloc de a se îmbunătăți creditul Rusiei e ca guvernul să-și dea de­­misiunea. Ministrul răspunde foarte scurt și părăsește sala. In extrema stiigă se aud cîta­va strigăte de Jos ministerul­ San din Ungaria Furtuna din Pesta Budapesta, 23 Iunie.—Azi la 3 ore d. a. o mare furtună cu pîoae și piatră s’a dezlănțuit asupra ora­șului. E probabil că in jurul orașului numeroase case sunt inundate. Ziar confiscat Budapesta, 23 Iunie.— Din ordi­nul iedelui de instrucție ziarul so­cialist „Világ Sabatsay“ a fost con­fiscat azi pe motiv că în două ar­ticole se af­lă la ora de clase. Ședință furtunoasă în Camera ungară. — Discursul unui deputat român Budapesta, 23 iunie.—In ședința de azi a Camerei, deputatul român Ștefan Petrovici a ținut un discurs asupra Adresei. El accentuă că Un­garia e un stat poliglot și se plînse că instrucțiunea publică e foarte defectuasă. Întreruperi: Nu e adevărat! Petrovici : Ba e adevărat! întreruperi: Ba nu ! Petrovici: Totuși e foarte adevă­rat. Apoi oratorul arătă că slovacii sunt nemulțumiți și că dacă Patria s’ar afla în vreo primejdie atunci nu e imposibil ca acest popor să se întoarcă în contra Patriei. (Zgomot uriaș). Președintele chiamă pe Petrovici la ordine, spunînd că cele zise de domnia sa nu sînt adevărate și că nu se poate permite nici unui membru al Parlamentului să facă un astfel de apel la popor. Petrovici, declară că n’a voit să facă instigație și să asociază la răs­punsul de Adresă al lui Polit. Marele incendiu, din Buda­pesta Budapesta, 23 Iunie. — Azi dimi­neață a isbucnit un mare incendiu în magazinul de vopselărie Szigety et Grunstein. Cu pivniță era un mare depozit de terpent­ină, ben­zină și vopsele. Vopselile arzînd au produs un miros înăbușitor, așa că pompierii nu puteau intra înăuntru. După o mare osteneală au reușit în fine a localiza focul. Pagubele sunt foarte mari. Amănunte asupra furtunei din Budapesta Budapesta, 23 Iunie.­­ Azi după amiazi la ora 3 s’a deslănțuit aci o teribilă furtună însoțită de o ploae torențială și grindină, acoperite de pe Casă au fost luate de vînt, care a distrus grădinile. Grindina a ți­nut 10 mituite, avînd mărimea ouălor de porumbel. La multe case gea­murile au fost sparte. Apa a pătruns în pimnițe. Din 50 de pimnițe apa a putut fi scoasă numai cu ajuto­rul pompelor pompierilor. Sinuciderea unui savant Berlin, 23 Iunie.­Profesorul Paul Brude, directorul institutului de fi­zică din Berlin, unul din cei mai mai savanți naturaliști, s-a sinucis erî în locuința sa, trăgîndu-șî un glonte în cap. Brude a lucrat în adevăratul sens al cuvîntului zi și noapte. El a comis fapta aceasta într-un mo­ment de absență mintală. Era în vîrstă de 43 de ani. Generalul Mercier și procesul Dreyfus Paris, 23 iunie.—„ Libre Parodie în numărul său de astăzi, publică o scrisoare deschisă către generalul Mercier, în care îl întreabă care e cauza care îl face să rămînă mut, față cu investigațiile Casației. „Nu putem să vă ascundem, d-le general,—zice ziarul—că nu vorbiți, fiindcă n'aveți ce să spuneți. „Veți fi egalat cu doamna Hum­bert și se va crede că aveți tot atît­a conștiință cîte milioane are moșteni­toarea Krawforzilor. Peste tot și de toți veți fi ținut ca un mincinos care ați jucat un rol ușuratec și murdar. ” Ziacerea Breyfus Paris, 23 Iunie. — Apărătorii lui Dreyfus, examinînd din punct de vedere tehnic borderoul, reproduce argumentele deja cunoscute, redu­­cînd la neant toate acuzările contra lui Dreyfus și conchid spunînd că lo­gica și acțiunea pledează în favoa­rea casărei fără trimitere. Arestarea unui anarhist Altona, 23 Iunie.­­­Anarhistul Ro­senberg, cu domiciliul la Seattle- Washington, și la domiciliul căruia s-a găsit o fabrică pentru fabrica­rea de explosibile și bombe și care plecase la 1 Mai din Seattle spre Hamburg, a fost arestat astăzi aci. Raporturile economice austro­­tragare Viena, 23 Iunie — Camera depu­taților. — Ministrul comerțului un­gar, d. Kossuth, supunînd comi­siunei economice a Camerei ungare declarațiunea adițională a tratatu­lui de comerț cu Elveția, în legă­tură cu tariful autonom unguresc, baronul Beck, ministru președinte a­l Austriei, răspunzînd diferitelor întrebări ce i s-au pus în această privință, a declarat că guvernul austriac consideră acest demers al guvernului ungar ca o continuare a unui procedeu ce în mai multe rîn­­duri a fost calificat de guvernul austriac ca o violare a reciprocită­­ției economice. Spre a avea mînă liberă cu oca­­ziunea viitoarelor negocieri cu Un­garia cu privire la reglementarea condițiunilor economice dintre cele două state, guvernul retrage toate proectele relative la această ches­tiune și care nu au fost încă adop­tate de parlamentul austriac. (Pre­lungite aplaude). Arestarea­ unui anarh­ist Hamburg, 23 iunie.­­ Anarh­is­­tul Rosenberg Augustin care a venit din Stear la Berlin cu scop de a comite un atentat contra îm­păratului Wilhelm a fost arestat la Atena. Fâcîndu-se cuvenitele cercetări nu s’a găsit asupra lui nimic com­promițător, cu toate acestea el a fost menținut în arest. Lucrarea lui Kuropatkin despre rassboi Petersburg, 23 iunie.­ Kuropat­­kin, comandantul suprem al armate­lor rusești în războiul cu Japonia, a terminat lucrarea sa, care tratează cauzele războiului Ruso-Japonez. El citează documente și telegrame ofi­ciale, care dovedesc, că pe terenul de războiu el nu putea să lucreze în mod independent și că ori de cîte ori lua o dispoziție, primea cîte un ordin din Petersburg cu totul con­trar. Demisia ministerului sîrb Belgrad, 23 iunie. — Ministerul Passici va înainta mîine regelui de­misia sa. Marsolul de șah din Ostanda Ostanda, 23 iunie. — Seria a 25-a : Schlechter învinge pe Janowsky, Ru­binstein pe Perietz, Bernstein pe Teich­­man. Partida între Marshal și Marotzy este remis. Situația este următoarea : Marotzy 18 puncte, Schlechter și Rubinstein cîte 17, Bernstein 16, Burn 15 jum., Marschall 14, Teichman 13 jum., Ianowsky 13, Perietz 12 jum. Desmințire Berlin, 23 iunie.— Știrea că mi­nistrul de externe al Italiei Tittoni va pune în discuție la Viena și Ber­lin chestiunea dezarmare­, este dez­mințită în mod oficial. Oprirea importului vitelor știr­bești in Austria Viena, 23 Iunie.— Se confirmă că s’a interzis importul vitelor din Ser­bia și că s’a ordonat aplicarea tari­fului autonom pentru toate celelalte mărfuri din Serbia. Legațhiae transformată in ambasadă Constantinopol, 23 Iunie.—însărcina­tul de afaceri american a notificat Por­tei ridicarea legați­unei la ambasadă. Conflict de frontieră turco­­persan Constantinopol, 23 iunie. — Soldații turci au atacat la 2 iulie satul limi­trof cu Persia Seil Im­elhi Abi, provin­cia Push­itikukh. După o luptă îndelun­gată în cursul căreia au căzut mai mulți răniți, turcii s’au­ retras. Comisiunea fruntariei turcești a primit ordin să re­guleze această chestiune. Declarațiunile baronului Bach Viena, 23 iunie.­ In ședința de azi a Camerei baronul Bock­ a declarat că va rezolva toate proectele de lege din 1903, cari nu s’au putut nota pînă acum. Aceasta se va face în vederea resta­bilitei relațiunei economice între Aus­tria și Ungaria. Sentința în procesul de la Leoben Viena, 23 iunie.—Azi la ora 10 tribunalul a pronunțat sentința în procesul dela Leoben a surorilor Zeller. Frederica Zeller acuzată de furt și omor a fost condamnată la moarte prin spînzurătoare. Maria Zeller ne­­fiind amestecată in omor dar avînd cunoștință despre cele petrecute a fost condamnată la 17 luni închi­soare. Prohaska, logodnicul Frederickei, auzind sentința a voit să fugă, însă a fost arestat. Construirea de noui cuirasate Paris, 23 iunie.­­ D. Thomson, ministrul marinei, a declarat că co­­misiunea marinei va pune în șan­tiere, înainte de sfîrșitul anului, în conformitate cu votul Gamerei, șase cuirasate. Franța trebuie să facă sforțări pentru a nu fi întrecută în această privință de străinătate. Mare uragan Franța Paris, 23 iunie.—Un uragan pu­ternic care a bântuit în Franța me­ridională a pricinuit pagube consi­derabile în păduri și grădini; cîteva persoane au fost ucise de trăsnet. Inundații In Italia Cuneo (Italia) 23 Iunie.­In urma ploilor torențiale ce au căzut zilele trecute, cîteva gîrle au debordat i­nundînd satele Villars-Costanzo și Dronero; cîteva case s’au prăbușit, cîteva poduri au suferit stricăciuni. Vite au fost luate de apă. Ar fi și 9 victime omenești. Continuarea discuției la adresa tronului ungar Budapesta, 23 iunie. — Camera deputaților discută Adresa. Secreta­rul de stat Gunther respinge acu­zările oratorilor naționaliști și pro­testă în special în contra pasagiu­­lui proiectului de Adresă al națio­nalităților după care autoritățile ar fi făcut ingerințe la alegerea depu­taților naționalităților. Deputatul roman Petrovici pro­testează contra maghiarizării națio­nalităților declarînd că aceasta este cu neputință și nedrept Urmarea discuției a fost amînată pe mîine. Atentat contra grofului Prusia Emanuil München, 23 Iunie.—Contra gro­fului Pryzin Emanuil consilier im­perial care se afla de mai mult timp la Florența s-a comis un a­­tentat; el a fost grav rănit. Cauza atentatului este necunos­cută. Aplicarea tarifului autonom Viena, 23 Iunie. — „Wiener Zei­tung“ publică un ordin către oficiile vamale ca importurile din Serbia să fie taxate conform tarifului auto­nom. Regele Eduard la Berlin Berlin, 23 iunie. — In cercurile con­ducătoare de aici nu se știe nimic pînă acum dospre venirea regelui Eduard la Berlin. Aceasta nu este imposibil dacă ziua botezului la care figurează ca naș va fi înainte de plecarea sa în călătorie. Răspunsul Serbiei la nota austro-ungară Belgrad, 23 iunie.—Ministrul pre­zident Passici a comunicat era re­prezentanților presei cuprinsul notei adresate guvernului austriac. Nota spune : Guvernul sîrbesc este dispus, a primi punctele funda­mentale ale provizoratului care fixea­ză tariful vamal, dar numai cu con­­dițiunea ca aceeași loialitate, pe care guvernul sîrbesc a arătat­-o la fixarea tarifului să nu fie conside­rată ca un prejudiciu, pentru fixa­rea definitivă a taxelor vamale din convenția comercială. Guvernul sîrbesc așteaptă ca mo­narhia Austro-Ungar să pună pe baze solide exportul de vite din Serbia în Austro-Ungaria, și în afară de aceasta într’un așa mod ca exportul vitelor sîrbești în Austro- Ungaria să fie prevăzut în provizo­rat. De asemenea să se prevadă în provizorat acele măsuri veterinare, asupra cărora s’a convenit la nego­cierile încheierea contractului. In chestiunea transportului pe căile ferate guvernul sîrbesc este dispus a ceda Austro Ungariei suma de 26 milioane de coroane, eventual și mai mult , ceea ce înseamnă că se obligă, în condițiuni egale a da pre­ferința industriei austro-ungare. In chestiunea tunurilor, Serbia e constrînsă a-șî rezerva dreptul de a lua măsurile ce va găsi de cuviință. Măsuri contra bandelor grecești Viena, 23 Iunie.—„Politische Cor­respondent“ anunță din­­ Atena ca guvernul grecesc se silește din toate puterile a împiedica la frontiera greco-turcească formarea bandelor. Aceste dispozițiuni severe sunt o urmare a intervenției puterilor. Se zice că Poarta ar fi amenințat de asemenea pe Grecia cu ruperea re­­lațiunilor diplomatice. Poarta a ce­rut de asemenea consulului grecesc din Salonic să intervie ca­ șefii­ de poliție din orașele de pe lingă fron­tieră să fie înlocuiți cu oameni ca­pabili. Cîteva ziare anunță din Gre­­bena că locuitorii din­ împrejurimi au cerut să fie apărați contra ban­delor și să se mărească paza. Mai mulți lucrători secerători greci îmbrăcați în haine turcești au tre­­cut în Tesalia și înarmîndu-se au format bande. Sfir­șitul sezoanei Delegației austriace Viena, 23 iunie. — Delegațiunea austriacă a adoptat budgetul pro­vinciilor ocupate și și-a terminat lu­crările în strigătele entuziaste de „Trăiască împăratul“. Constituirea noului cabinet spa­niol Madrid, 23 Iunie. — Regele a ad­mis constituirea noului minister pre­cum urmează: Președintele al consiliului și mi­nistru al războiului generalul Lopez Dominguez ; afacerile străine­­ d. Gulton; internele d. Bernabe Davila; finanțe d. Navarro-Reverter ; lucră­rile publice d. Garcia Prieto ; ma­rina d. Alvarado; instrucțiunea pu­blică Amalio Gimeno; justiție Ro­maneses. Toți miniștrii s’au întrunit la a­­m­azî la palat spre a depune jură­­mînt. ""in­tâm Ședința consiliului comunal —împăr­țirea premiilor.—O nouă instituție filantropică în Iași. — Anchetă.— Meetingul de la templul israelit. — Pelerinagii la mormintul lui Co­­gălniceanu, IAȘI, 23 iunie.—Sîmbătă la orele 4 p. m. va avea loc o ședință a consiliu­lui comunal. Această ședință va fi con­sacrată chestiei alimentare! orașului cu apă potabilă.­­ Duminecă la orele 10 a. m. are loc pentru școalele primare solemnita­tea distribuirei premiilor. Tot Duminecă și la aceeași oră, are loc solemnitatea distribuirei premiilor la școalele societății­ „Cultura­“. Solem­nitatea va avea loc la școala No. 1 din strada Săulescu. „ Am anunțat că eli s’a pus piatra fundamentală la Cspătăria ce se va ri­dica în curtea spitalului central al Ca­sei Sf. Spiridon. Planul acestei clădiri a fost Întocmit de d. Rudolf Kliesner, distinsul arc­i­tect al Casei Sf. Spiridon. Clădirea va cuprinde 3 saloane mari avînd fie­care. o suprafață de mare în­tindere, și anume un salon pentru băr­bați, un salon pentru femei și unul pentru funcționarii fără­ slujbă. In eta­jul de sus va cuprinde cancelaria epi­­tropiei. Clădirea va costa aproape 90 de mii lei. Ea va purta titlul de „Stabili­ment de ospitalizare Iordache Popovici și Elena Popovici“. Planurile au­ fost găsite bune și apro­bate de consiliul tehnic superior.­­ Siguranța a terminat ancheta cu privire la banda îndrăzneață de pungași. Toți inculpații vor fi mîine Înaintați parchetului. — Duminică la orele 4 p. m­. va a­­vea loc la templul „Neuschotz“ un mare meeting și requim pentru victimele din Rusia. Cu acest prilej s’a răspîndit un ma­nifest către evrei, chemîndu-i la acest meeting. Manifestul se termină ast­fel : „Dacă toată opinia publică se va uni intr’un singur protest, e speranță că prin aceasta guvernul rusesc să fie si­lit a împiedica cu energie repetarea înfiorătoarelor orori*. Vor lua cuvîntul d-nil d-in Lippo, Niemirower și alții. — Reamintim că azi Sîmbătă la ore­le 9 dimineața are loc pelerinajul la mormîntul lui Kogălniceanu. Dan. CRAIOVA, 23 iunie.—Ancheta asu­pra sinuciderei maiorului plutonier Joița continuă de către comisarul regal al corpului 1 armată. Dimineața s’a făcut autopsia cadavrului, mîine înmormîn­­tarea. —Societatea muzicală „ITora“ dă Luni seara o producție muzicală în grădina băilor comerciale, avînd bucăți de Cau­­della, Muzicescu, etc. Va fi cor vocal și bucăți instrumentale, societatea bucu­­rîndu-se de mari simpatii, se prevede succes desăvîrșit. — Localul primăriei ajungînd în stare de ruină s’a dispuzat facerea unei repa­rații deocamdată în părțile externe. — Prefectul Geblescu s’a întors din concediu și s’a prezentat la post. Luni pleacă în inspecții în județ. Conform votului consiliului județean d-ea tra­tează cu o casă din străinătate cumpă­rarea unui automobil de 20—30 ca­ pu­tere pentru facerea inspecțiilor. — Zilnic sosesc mari transporturi de piatră cubică din cariera Turcoaia. Lu­crările de pavare continuă cu febrili­tate. — Prefectura­ județului a pritrfiformă tablouri: Take și­­ Craiinea.^ Filișahu, do­natorii moșiei Filiașp Mî M­ilâ.­județ.^ S a dispus așezarea lor în sala consiliului județean. Preotul Stelian Rădulescu din str. Neptun a fost victima unui furt de 12 mii lei; într­u preotul a observat dis­pariția sumei de 2600 lei din lada de bani, dar făcîndu-se cercetări, de către comisarul Mihăilescu, bănuiala a căzut asupra ordonanței Andrei Gheorghe din serviciul căpitanului doctor Popescu, ginerele preotului. Strîngîndu-se rudele și auzindu-se că în ladă au rămas încă 9500 lei, directorul prefecturei, d. Pe­tra Staricu, a cercetat personal. Și Banii fuseseră puși în bazinale preo­țești ; preotul a închis odaia și pus cheia deasupra ușei ; la întoarcere, voind să schimbe unu!­ațt ginere, Mihalache Stănescu, o hîrtie de 100 lei, observă că lada e desfăcută din balamale și bani­ luați 9500 lei. Ordonanța a fost arestată la comenduire care cercetează , prefectul prin direc­torul Staricu cercetează paralel. In ju­rul preotului erau ordonanța Andrei Gheorghe, fete­le preotului, ginerii și fiul său Mitiță Ștefănescu. Cunoscută fiind abilitatea d-­ui Sta­ricu, e speranță ca hoți­ să fie des­coperiți. Xam. GALAȚI, 23 Iunie.­Se comentează foarte mult votul pe care l’a dat aseară consiliul comunal înpotriva d-lui primar Emil Vulpe. D. primar ceruse ca să nu se ia în discuție cererea cherestegiului Garfunkel, de­oarece se regulamentase anterior d’a nu se permite depozitarea lemnelor pe un anumit loc care aparține primăriei. Consiliul comunal, împotriva dorinței d-lui primar, a luat în discu­­țiune cererea aceasta deși a fost com­bătută de primar. Ea a fost admisă cu 8 voturi contra 5. Se consideră votul acesta ca o mani­festare ostilă și se crede că este la mij­loc o manoperă care tinde a sili pe d. primar să demisioneze și să provoace un curent defavorabil primarului. Intîlnind astăzi pe dl primar, — d-sa mi-a spus că nu consideră deloc votul consiliului ca fiind adresat împotriva d-sale, ci se datorește stăruințelor pe car­­d. Garfunkel le-a depus pe lîngă consilierii comunal­ și pe lîngă alte per­soane politice. „De altfel—spune d. Vulpe—este si­gur că Luna consililiul comunal întru­­nindu-se din nou, va lua mai de aproape cunoștință despre acest fapt și va re­veni asupra votului de elî, pronunțîndu­­se în sensul vederilor mele. — La serbarea înaugurarei lucrărea tunelului „Borești“, vor lua parte d-ni­ miniștrii frați Lahovary și d. Grădiș­­teanu. — In cercurile politice din localitate se vorbește despre venirea d-lui Alex. Bădărău­ în orașul nostru pentru a cer­ceta situația politică locală, unde se știe că sunt mari nemulțumiri.­­ Aseară a avut loc la circul Giun­­tini un mare scandal. Ajutorul de ju­decător de Hociung, fiul d-lui senator Hociung, întovărășit de doi prieteni s-au instalat în niște locuri ce nu erau ale lor, așezîndu-se în fața intrărei des­tinată artiștilor și cailor. Directorul circului și secretarul aces­tuia i-a rugat să părăsească aceste lo­curi. D. Hociung și ceilalți domni au refuzat. Atunci directorul s-a adresat poliției. D. subcomisar Pantazi spunînd pe d. judecător sa ocupe locul său, a refuzat din nou, așa încît subcomisarul a fost nevoit să alerge la ajutorul gar­diștilor. Cazul acesta a­ fost adus la cunoștința autorităților superioare. — Aseară s’a comis un nou furt cu spargere la magazinul d-lui Chiriac. —­ Duminecă va avea loc serbarea împărțirea premiilor la școalele iz­raelite. — Zugravul Petrache Neni, lucrînd la agenția austriacă a căzut de pe scară rupîndu-și șelele. BRĂILA, 23 Iunie.—Piața e calmă. Grîu nou s’a vîndut cu 20—25 lei mai puțin a­ragon.] S’a plătit la o greutate de 80—82 kgr. 14.30 la sută. America a adus o scădere de cîte un sfert de cent, la grin și porumb colorat. S’a vîndut 10.40 stop Sulina. Tendința spre scă­dere. — Curtea cu jurați a amînat pe se­siunea viitoare procesul intentat lui Sandu Iordan care în complicitate cu altul a comis o îndrăsneață tîlhărie în județul Brăila. — In cursul săptămînei viitoare va sosi în localitate d. Grădișteanu minis­trul lucrărilor publice. D-sa va inspecta portul și docurile. Apoi va mai examina terenul pe care urmează să se ridice clădirea Agenției fluviale române. Asociația comercianților din localitate pregătește o frumoasă primire ministru­lui ca recunoștință pentru îmbunătă­țirile aduse portului. — Numirele în magistratură anunțate acum două săpt­ămîni sînt definitive. Peste cîteva zile ele vor fi publicate în „Monitorul Oficial“. D. Iulian Eremia va fi numit procu­ror în locul d-lui Borcea. D. Emil Georgescu substitut în locul d-lui Stoi­­cescu care va trece ca supleant la sec­­­ția 3-a în locul d-lui Jean­ Piroșcă. D. Emil Georgescu a fost numit sub­stitut în locul d-lui Stoenescu care va trece ca supleant în locul d-lui Piroșcă. D. Piroșcă va fi înaintat procuror. — Erî și azi a avut loc un schimb de vederi între mai mulți fruntași li­berali și junimiști. Șansele unui cartel cresc. —La întrunirea liberală de Duminecă vor lua par­te probabil și junimiștii. Totul depinde de consfătuirea de astă seară dela d. Suditu, care a so­sit aci. In consfătuire se va discuta atitudi­nea pe care trebue s-o aibă junimiștii în alegerea de la 25 și 27 Iunie. Se aș­teaptă sosirea d-lui Nicolae Filipescu. — Aseară la orele 8, a avut loc o­­ întrunire pe culori la școala No. 2, a­­ conservatorilor guvernamentali. A vorbit de Ion Berceanu, care și-a dezvoltat programul sau de edilitate. D-sa a spus că va canaliza orașul, se va ocupa cu pavatul stradelor, cu în­ființarea unei căi ferate de-alungul che­iului, și va stabili ordinea în adminis­trația comunală. Duminecă vor avea loc alte patru în­truniri la școala No. 8 din str. Călă­rașilor la școala No. 2 din str. Sf. Cons­tantin la școala 6 din str. Speranței, și la școala din Piața Nordului. CURTEA CU JURI DIN PRAHOVA Procese de calomnie PLOEȘTI, 22 Iunie.— Joi 22 Iunie, a avut loc la Curtea cu juri procesul de calomnie prin presă intentat de către d. G. I. Goroneanu ziarului „Adevĕrul“ și procesul intentat de [d. G. Becescu- Silvan d-lui D. Dumitrescu, proprietarul ziarului din localitate „Ploești!“, tot pen­tru calomnie. Procesul Goroneanu-Slăvcescu In primul proces a compărut in fața Cartei d. Toma­ Slăvcescu distinsul pro­fesor dela liceul Sf. Sava, care și-a în­sușit răspunderea articolului publicat în „Adevărul“ și prin cared. C. I. Go­roneanu, președintele camerei de mese­rii din Ploești, era acuzat pe baza unor rapoarte oficiale și date precise de in­corectitudini și abuzuri în mînuirea ba­nilor publici. Reclamantul cerînd introducerea în cauză,și a d-loa Becescu Silvan, pe care îl bănuește de autor real al celor pu­blicate în „Adevărul“, Curtea a admis această cerere și a amînat judecarea­ procesului pentru la toamnă. In cursul scurtei dezbateri care a avut loc de profesor Toma Stoicescu, simțindu-se jignit prin atitudinea puțin delicată a d-lui avocat Hugo Friedman, apărătorul părței civile, a cerut d-lui președinte al Guriei să aducă la senti­mentul înăstirei pe apărător. Procesul Silvan-Dimitrescu Al doilea proces a fost stins prin­­ următoarea declarație făcute în fața­­ Curtei cu jurați de către­­ d. Becescu- Silvan, și care a făcut o frumoasă im­presie asupra Curtei și a publicului din sală. Cînd am acționat pe d. D. Dumi­trescu, tipograf și proprietar al ziaru­lui „Ploeștiî“, în judecata acestei Curți, am crezut, domnule președinte și ono­rată Curte, că poate vinovatul își va recunoaște greșea și își va schimba a­­titudinea detestabilă față de acțiunile m­ele corecte. De datoria inculpatului era, dacă a­­vea o cît de mică doză de bun­eimi­­să inceteze sau­ să tempereze cel puțin campania odioasă, de calomnie, îndrep­tată împotriva mea, măcar­ atîta timp cît această afacere de onoare e pen­dinte de această înaltă instanță și pînă c­înd justiția se va rosti asupra ei. Dumitrescu, inculpatul, însă văd bine că nu are respect nici măcar pentru înalta instituție a dreptăței. De cînd am introdus acțiunea d-sa continuă cam­pania împotriva mea, cu o îndoită furie. Atunci care ar mai fi utilitatea acți­unei mele ? Act da­ răzbunare nu voiesc să fac. Inculpatul are o casă de copii nevino­vați pe cari e feresc și omenesc să-l cruțăm. Regret că am stat pînă azi în jude­cată cu u­n asemenea om. Dintr’un sen­timent de demnitate și de umanitate, îmi retrag acțiunea“. Curtea a luat act de declarația d-lui Silvan, și a închis dosarul. Inculpatul s’a retras din incintă, fără să sufla un cuvint­ franceze Vizitatorii străini la Expoziție la astă seară, ca un tren special, la ora 8 și 5 sosesc 300 persoane din Austria, pentru a vizita Expo­ziția. .La gara de Nord oaspeții vor fi primiți de membrii diferitelor auto­rități și de o delegațiune a coloniei austriaca din București. Tot astă seară, la­ ora 8, mai so­sesc în Capitală 100 persoane din diferite orașe ale Ungariei. Cei sosiți vor fi primiți de co­munitatea ungurească din Capitală și de autorități. Știri eilst străinătate Ziarul „Rietch“ publică o notă cir­­culară a guvernatorului din Minsk- Kuriow, datată din 19 iunie și adre­sată tuturor funcționarilor guvernămîn­­tului, prin care el ordonă de a nu pune piedici distribuirea diferitelor proclama­ția ui­ei broșuri publicate de către re­prezentanții „Ligei oamenilor ruși”. Or, e constatat și de către Duma e& masacrele evreilor din Homer și Alexan­­drovici sunt organizate și provocate de către această ligă.* Un cunoscut scriitor al Franței Jean Lorrain (Bani Duva) a murit Duminică la Paria- El e autorul mai multor vo­lume de poezii: „Le sang de Dieux“, „Griseries“, „Modernités“, „L’ombre“, „Ardente“. Lorrain era cunoscut ca un roman ele? cuntos al decadenței. A scris un roman bine studiat „Monsieur de Bougtelon“ și a fost cronicarul ziarului „Journal" și „l’Echo de Paris“. Citit! strania povestire DUEL BARBAR INTRE FEMEI­Le ©UMINECA ie mîine 25 Iunie

Next