Dimineaţa, iulie 1906 (Anul 3, nr. 861-891)

1906-07-31 / nr. 891

> Anul III No. 891 BANI TELEFON { PUBLICITATEA : Concedată exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. București, Str. Karagcorgericî 18 Telefon 5­1. Pentru Austria, Ungaria și Germania A se adresa: d-Ior M. Dukes nach?. Max Augenfeld & Emerich Lessner.— wikk concesiune excl­usivă 5 Stan­­îbi toniți tissra Pentru Capitală No. 14/10 Provincie și Străinătate No. 13/40 Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale DIRECTOR CONST. HUE ■M ABONAMENTE Simple (Dimineața) Ci­u ......... Le! ÎS“" 6 Ilii . . *• . . . „ S. Unni .... .................. I 1.5» n STAm mîE is Dori Combinate (Adevărul și Dimineața) On an . . . . lol 33 I 3 iani.... .•<—^ 8 6 luni.............16 I 1 KiA’R&gt; ?­­Sí ASTAZI: 30 Iulie (12 August) 1908 CALENDAR Ortodox: Apostolul Sila și Siluan Catolic: Clara R&saritul soarelui 5 și 15 m. Apusul soarelui 7 și 26 m. Era peste zi a mai plouat cite puțin în nordul Moldovei și in citeva localități isolate din restul țărei. In general timpul este variabil, liniștit și ceva mai călduros ca in zilele precedente. Cea mai ridicată temperatură de peste zi 30 gr la călă­rași iar cea mai coborîtă din cursul noptei 8 gr la Huși Roman și Bacan, Deși Barometrul s-a coborit în ultimele 24 ore cu aproape 5 mm. A plouat la: Codreni 1 mm Dorohoi 2, Botoșani 3, Fălticeni 3, T­g N Neamț 1, Iași 1, Sulina 5, Calafat 2, și Turnu-Severin 2 mm de apă, iar la Tg-Frumos Vaslui, Brăila, Cîmpulung, București, Tg-Jiu și Craiova picături; T——iasuig­i—iiiii i in..in - iot.......... Propunând Expoziția istorică din str. Ion C. Brătianu: Vederi din războiă.— uticuluLUIb Grădina Rașca: Asoc. artiștilor Teatrului Național. Se va juca: Vasi­lalke Astronomu comedie în 3 acte, localizată de d. Emil D. Fagure —Grădina Op­­pler: Concert zilnic dat de o orchestră militară. — Sala și grădina Braga­­diru : In toate serile concert dat de muzica regimentului Mircea 32.— Grădina Blanduziei (strada Academiei): Artiștii asociați sub conducerea d-nului P. Gusty. Se va juca Madame Sherry operată in 3 acte.— Parcul Oteteleșanu: Trupa domnu­lui O. Grigoriu va juca Fata Aerului feerie — Grădina la „Moara Ro­șie“, strada Sărindar No. 10.—Varietăți, cinematograf, orchestră.—Grădina Liebu­ch­ (Jiguitza). Se va reprezenta pentru ultima oară Ehren, tragedie în 5 acte de Ha­lowry cu d. Feinmann în rolul principal. ______________ MIEMEXT © Autorități. — Toate autoritățile închise. Judiciare. — Instanțele judecătorești sunt închise. Nimicirea unei împărății a furnicilor In vecinătatea orașului New­ York într un luminiș al pădurei se afla un puternic oraș de furnici representat prin sute de mii Vile mici, oraș locuit aproape de 20 de milioane de furnici. împărăția asta mare va fi în curînd nimicită, se fac acum pregătiri în acea localitate pentru con­struirea unui drum de fer. Figura de mai sus reprezintă chipul inteli­gent cum e orînduită o asemenea împărăție. Ultima oră telegrafică Beü corespondentii noștri Hin, Writ, Farts, ifiin, Siena ?i­n­spisia SITUAȚIA IN RUSIA Pedepsirea rebelilor Magdeburg 29 Iulie. — „Magde­burger Zeitung“ af lă din Petersburg: In consiliul de miniștrii de est s'a discutat asupra pedepselor ce trebue aplicate rebelilor din Sveăborg și Kronstadt. Stolipyn a fost contra execuției lor, ci numai pentru pedepsirea ca­pilor. Majoritatea consiliului a votat to­­tuși contra acestei propuneri. Tipografii închise Berlin 29 Iulie.— „ Vochischc Zei­tung“ află pin Petersburg : Poliția a închis în ultimul timp mai multe tipografii socialiste. S’au făcut mai multe descinderi spre a se confisca exemplarele mani­festului dela Vieborg, dar nu s’au­ gă­­sit decit citeva. Țarul vinzînd domeniile sale la țărani Berlin, 29 Mie.—Din Petersburg se anunță: Se așteaptă pentru zilele acestea un manifest al țarului prin care predă o parte a domeniilor imperiale Băncei Agrare spre a le împărți la țărani cu prețuri mici. Acțiunea pentru reforme Petersburg, 29 iulie.­­ Partidul reformelor a întreprins o mare acti­vitate în provincie și organizează co­mitete locale în Nordul Rusiei. După cum anunță „Perelom“ e ine­xactă știrea că acest partid se va uni cu cel constituit pe baza mani­festului din Octombrie. E drept însă că ambele partide s’au înțeles să se sprijine reciproc. Depou de bombe pi Petersburg, 29 Iulie. — Poliția a descoperit eri din nou la Moscova un depou de bombe. Complot contra lui Kaulbars Frankfurt, 29 iulie.­­„Frankfur­ter Zeitung“- află din Odessa . Era fiica unui general, anume Varvara Prisze, a sosit aci. Ea era o bună amică a fiicei generalului Kaulbars. Aceasta din urmă a vizi­­tat-o la hotel și a invitat-o la masă. Când Varvara Priste părăsi ho­telul spre a merge la familia Kaul­bars, scăpă din buzunar o bombă. Bomba n'a exploadat însă. Atunci tânăra Jenice scoase un re­volver și sî trase un glonte. Cu limbă de moarte ca povesti că organizația revoluționară a condam­nat la moarte pe generalul Kaulbars și că ea și-a luat sarcina de a exe­cuta sentința. Poliția și revoluționarii din Rusia. Berlin, 29 iulie.—„ Vossische Zei­tung“ anunță din Petersburg Po­liția crede a fi pus mina în ultimele zile pe toți capii revoluționarilor. In documentele aflate la ei sunt unele relative la planul unei revolte gene­rale. In contradicție cu această afirma­­țiune a poliției revoluționarii spun, că adevărații conducători ai lor nu sînt prinși și că documentele confis­cate sînt relative la revolta de anul trecut din Moscova. Ei mai spun că cancelaria lor cen­trală a fost mutată de mai multe hrn în străinătate, unde au și depozite mari de arme. Revoluționarii au la dispoziție 1a 1 milion de ruble. Situația în provinciile Mitica Eiga, 29 Iulie.­­ In provinciile baltice poliția dezvoltă o activitate deosebită. In stațiunea balneară Ma­­iorenh­of, polițaiul a sosit în fața locului, cind revoluționarii țineau­ fedinjig, I ,T ț__ I Patru persoane au fost arestate. S’au găsit scripte care arată că a­­­colo era un biuron al revoluționa­rilor. Un distribuitor de mandate em­orît și jefuit de 28000 ruble Berlin, 29 Iulie.—„Vossische Zei­tungtt anunță din Riga: Era la a­­miază trei bandiți au atacat pe un distribuitor de mandate, care avea la el 2­000 ruble. Bandiții i au ucis și i-au luat banii. Țarul și execuțiile în ma ssă Hamburg, 29 iulie.—„Neue Ham­burger Zeitung" anunță din Peter­sburg . Țarul a ordonat, după interven­ția lui Stolypin, imediata încetare a execuțiunilor în massă la Svea­­borg și Kronstadt. Țarul și procesele lui Stolypin Petersburg, 29 iulie.­ Țarul a refuzat programul agrar și ridica­rea pedepsei cu moarte. Deasemenea s-a nimicit planul lui Stolypin de a convoca Duma îna­inte de termen. Pentru zile următoare se așteaptă manifestul prin care se vor face cu­noscute condițiunile cu care se vor arenda domeniile v Coroanei agricul­torilor țărani. Numirea lui Iwolsky ca procura­tor al Sf. Sinod este în legătură cu reforma seminariilor, prin care se va ridica cultura generală. Cabinetul Stolypin are intențiu­­nea de a proceda cu energie și a proteja proprietatea față de prescen­­țiunile radicalilor. Se fac multe perchezițiuni și a­­restări. Manifestul de la Wiborg falsifîcat Petersburg, 29 iulie.­Ziarele de aci anunță că mii de manifestul­ de la Wiborg falsificate se distribue invitîndu-se prin ele la uciderea e­­vreilor și aristocraților. Sălbătăciî rusești Petersburg, 28 iulie.—In distric­tul Krilowka din guvernămîntul Pol­­tava, prefectul poliției a ordonat torturarea țăranilor, care au pășu­­nat vitele lor pe moșia proprietaru­lui Statenko. 18 țărani au fost torturați în mod oribil, 2 au murit și la mai mulți li s’a smuls părul din barbă. Mare depozit de arme și di­namită —Tipografii închise Moscova, 29 iulie. — In pivnița unei drogherii a fost descoperit un mare depozit de arme și dinamită. Proprietarul drogheriei a fost a­­restat. Săptămîna trecută poliția a închis trei tipografii secrete. Marinari demisionind de teama revoltelor Paris, 29 Iulie. — Depeșă din Kronstadt : 75 marinari au demisi­onat, avînd temere că revoltele se vor reînoi. Moartea expulzaților poliției din Siberia Petersburg, 29 iulie.— Expulzații politici din Siberia mor în număr foarte mare din cauza răului trata­ment. Emigranții la frontiera Rusiei Berlin, 29 iulie. — „Vossische Zeitung“ anunță din Rastovicî : In urma ultimei dispozițiuni, emigran­ții sunt siliți a arăta la frontiera Rusiei: pentru majori cîte 400 iar pentru copii cite 300 de mărci. Lipsindu-le această sumă, ei nu pot merge mai departe și sunt tri­miși înapoi. 4000 de arestări de la dizol­varea Dumei Paris, 29 iulie. — Ziarul „Liber­tó“ află din Petersburg că din or­dinul guvernului s’a făcut de la di­zolvarea Dumei 400 de arestări. 55 milioane ruble pentru țărani Petersburg, 29 iulie. — In cercu­rile Curței se vorbește despre un u­­caz al țarului, prin care se va a­proba un credit de 55 milioane ruble pentru țăranii sărăciți. Temeri pentru viața țarului Petersburg, 29 iulie. — In cerca­rile guvernamentale a produs mare grije descoperirea depozitelor de bom­be. Se crede că un complot contra țarului este pus la cale de revolu­ționari. Țarul a renunțat de a se muta cu familia la Țarskoe Selo, neavînd în­credere în personalul de acolo. Acțiunea bandelor din Macedonia Constantinopol, 29 iulie.­­ Asu­pra situațîanei din Vilaetul Veskub se primesc următoarele știri: Acțiunea bandelor sîrbești contra bulgarilor continuă in Kaza, Kama­­nova și Palanca. Preotul bulgar Delacosteff a fost grav rănit. In timpul din urmă ac­țiunea bandelor s’a întins și în Pra­hova și Cosmaniovo. Acțiunea bulgărească s-a micșorat în lipsa șefilor de bandă. In luna trecută doui șefi ai ban­delor bulgărești Constantinos și Adolf au căzut într'o luptă cu bandele sîrbești. Micșorarea acțiunei bandelor bul­gărești este datorită și lipsei de bani. Comitetul este îngrijat de a se restabili financiarmente prin acte arbitrare. Prin întețirea lipsei de concurență între Sîrbî și Bulgari s-au re­luat și două chestiuni vechi biseri­cești, și anume a bisericei din Hal­­kanderi și a mănăstirei Tinkof. In cercurile albaneze ale vilaetu­­lui domnește liniște. Excesele militare au dispărut în urma energiei și severităței coman­dantului general de divizie Osman Pașa, fostul­ valid al vilaetului de Ianina. Nouă isprăvi ale bandelor grecești Salonic, 29 iulie.­ Bandele grecești din districtul Vodena, au­ atacat o comună, unde au­ incendiat 16 case și au om­orit 6 bulgari și 7 ar­mini. Accident mortal Posen, 29 iulie. — Comerciantul din Stutgard, Herman Zeigler, a că­zut de pe muntele Rosengarten ră­­mînînd mort pe loc. Director de bancă de fraudator New-York, 29 iulie. — In urma delapidărilor de la banca Milwaud­ee din Chicago. Casierul Herich a fost arestat. Președintele băncei a fugit înso­țit de nevasta sa. Casierul îl acuză de înșelăciune. Direcțiunea a lăsat cu o ușurință condamnabilă pe președinte fără nici un control. El a perdut multe mii de dolari la alergările de cai. Intr’o zi a pariat pe un singur cal 75 mii de dolari. Misiunea a lui­ Popovici în Belgrad, 29 Iulie.— D-rul Popo­­vici, care a fost trimis de guvernul sârbesc în străinătate, pentru a stu­dia asupra modului cum s’ar putea afla noui căi pentru export. D-sa int­roducîndu-se a raportat despre cele ce a văzut consiliului de mi­niștrii care însă a rămas nesatis­­făcut. D. Popovicî va pleca din nou­ la Salonic, spre a studia cum ar putea fi transportate vitele sîrbești în Franța, Anglia și Italia. Cercurile comerciale privesc cu neîncredere misiunea d-ralui Popo­vicî și indignarea lor crește din zi în zi fiind foarte nemulțumiți că guvernul nu caută o înțelegere în această privință cu Austro-Ungaria. Ion Orich trăește Paris, 29 iulie. — „Je sais tout“ publică un articol al al lui Lacour, în care se spune că în America cen­trală între Rio­ Negro și Buenos Aires, a fost întîlnit faimosul prinț Ioan Orth, dispărut acum 15 ani Ion Orth după ce a declarat că este prințul Labotir a adresat in­­terlocuto­rului sau următoarele cu­vinte : Spuneți aceasta în Viena, Paris și Europa și Vă vor spune că sun­teți nebuni. Orth era însoțit de doi tovarăși cu care a plecat. Boala Sultanului Constantinopol, 29 Iulie.­Sulta­nul era bolnav de mai mult timp dar boala sa era ținută secret. Încă de la 26 Iulie se vorbea de o in­dispoziție a Sultanului, cu toate a­cestea Sultanul a asistat la serba­rea Shamlikului. In ziua de 3 Au­gust, starea Sultanului s’a agravat; in momentul cînd intra în moschee el s’a simțit rău și a trebuit să fie sprijinit. După Selamlik doctorul Nafir-pașa a fost chemat și a con­statat că Sultanul suferea de an­­gină de pept. In urma unor infec­­țiuni făcute starea Sultanului s’a îm­bunătățit. De atunci starea generală a Sultanului s-a îmbunătățit în fie­care zi. După o altă versiune ar fi vorba de niște simptome ale unei vechi boale de rinichi, care ar ne­cesita o operațiune. Până la am­iază nu se știa că ser­barea Seîat­likului de azi nu va a­­vea loc. Membrii corpului diploma­tic nu au fost înștiințați. Tocmai la aminzi aghiotantul sultanului a pu­tut înștiința pe membrii corpului diplomatic despre indispozițiunea sultanului. Zgomotul despre boala sultanului a produs o mare senza­ție în populațiune și a dat naștere la știri din cele mai alarma­­le, care nu sunt însă întemeate. După infor­­mațiimile luate în­­ Thir I­­osc, nu ate nici o cauză de grijă serioasă. După ultimile informațiuni starea sultanului nu prezintă nici o gra­vit­ate. Sultanul nu ar suferi de ri­nichi ci de o cuspazie agravată acum în urmă de­oarece sultanul nu a vroit să urmeze tratamentul medical. O celebritate medicală europeană a fost chemată la Constantinopol. Vapor atacat de pirați Hong Kong, 28 iulie. — Un va­por englez a fost atacat de pirați lângă Wuchow. Pirații au fugit lu­­înd 500 de taeli și o ladă de o­­pium. Reforme în imperiul persan Teheran, 28 Iulie. — Șahul Per­­siei a acordat poporului reformele cerute. In urma acestora preoții cari fugiseră din Teheran s’au înapoiat. Dezmințiri Celiige, 29 Iulie.—Știrile răspîn­­dite de unele ziare după care prin­­șul Nicolae ar fi ordonat ca Musul­manii din Dub­igno să servească ca soldați, iar femeile lor să iasă fără văl sunt tendențioase. De asemenea este falsă și tendențioasă știrea după care Muntenegrul ar avea intențiu­­nea să vîndă unei puteri oarecare două porturi ale sale. In chestiunea convanțiunei comerciale turco-bulgare Constantinopol, 29 iulie.—Nego­cierile pentru revizuirea c­onvențiu­­nei de comerț dintre Turcia și Bul­garia au fost terminate. Ech­ipagiul lui „Sirios“ pus sub supraveghere Madrid.— 29 Iulie.—Ziarul „Im­­pareial“ zice că echipagiul vaporu­lui „Sirios“ a fost transportat pe bordul vasului „Adria“ unde este supraveghiat pentru ca să nu în­cerce a se sinucide. Sfîrșitul grevei lucrătorilor de moară Budapesta, 29 iulie.— Greva lu­crătorilor morari a luat sfîrșite. Lu­­crătorii au primit condițiile patro­nilor și au reluat lucrul. Convocarea parlamentului per­san Paris, 29 iulie.­Ziarele află că ministrul Persiei Mirzan Samad ar fi primit o telegramă de la marele vizir prin care zice că Șahul ar fi convocat parlamentul pentru a intro­duce oare­care reforme constituțio­nale. Parlamentul ar fi compus din principii casei imperiale, membrii clerului și ai nobilimei, comerciali, industriași și din reprezentanții re­giunilor inferioare. Toate deciziuni­le parlamentului vor fi supuse apro­barei Șahului care își rezervă drep­tul de a promulga legile care ar corespunde intențiunilor sale. Acea­stă decisiune a Șahului Persiei ar fi produs un mare entusiasm în toată Persia. Cutremure de­ pămînt Roma, 29 iulie.­­ Un puternic cutremur a fost semnalat azi dimi­neață la San Remo. Durata cutre­murului a fost de 2 secunde. O mare panică s-a produs în populațiune. Alte cutremure mai ușoare au fost simțite la Bordighera și Coldirodh dar ele nu au produs panică. Inmormîntarea unei prințese Muenich, 28 iulie. — înmormân­tarea principesei Matilda De Saxa Coburg și Gotha a avut loc azi, în biserica din Rieden de lîngă Teut­­stieten, în prezența unui mare nu­măr de rude. Ciuma în Trapszund Triest, 29 Iulie.—Serviciul vapoarelor companiei Lloydulai au fost suspendate pentru Trapezund din cauza constatării celor nouîi cazuri de ciumă. Roteaua fiului prințului moș­tenitor Berlin, 29 iulie—După Gazeta Ger­­maniei de Nord cu prilejul botezului fiului kronprințuluîl stu primit invitați­­ile, pentru ziua de 29 August st. n. la Postdam cei 9 nași ai lui : împărații Austriei și Rusiei, regii Italiei, Angliei, Norvfig­iei, marele Duce Mihail Nicolae­­vici, regina Greciei și alții. Hoții crima în Macedonia Constantinopol, 28 Iulie.— După știrile primite aci alte crime contra romînilor din Macedonia au fost comise zi­lele trecute. In districtul Cas­­tiria și Florina au fost asasi­nați doi români. Telegrami din țară IAȘI, 28 iulie.— Prin cercurile con­servatoare din localitate, se crede în apropiata eșire din minister a d-lui Vlădescu. In locul d-sale ar intra d. Arion. — Maria Chine­scu, în­potriva căreia s'a deschis o acțiune, ca bănuită că ar fi știut de furtul dela d-na Cogălni­­ceanu, s’a prezintat poliției. Ea a fost lăsată liberă, cu îndatorire de a se pre­zintă judelui de instrucție. — Lucrătorii mecanici s’au întrunit pentru a se constitui în corporație. — Se vorbește că prin modificarea legei meseriilor, ce urmează a se face la toamnă, să se prevadă ca toate bres­lele să fie împărțite in două corporații, ca fiind mai nimerit pentru buna lor administrare. — Până acuma au sosit la primărie opt oferte pentru lucrările de aducțiu­­nea apei. — Programul serbărilor ce urmează a avea loc sub patronagiul ziariștilor, s’a întocmit definitiv. Vor fi cele mai splendide din cito s’au văzut prin Iași.—Dan. IAȘI, 29 iulie.— Medicul comun al Angliei a obținut un concediu de 40 zile. — Doctorul Imorvolis a fost numit în comisiunea pentru cercetarea invalizilor militari cari urmează a fi ospitalizați în asii. — Un sărman nebun a evadat noaptea trecută de la Socola. El a fost în curînd prins. — Azi un incendiu a distrus casa d-lui Politicos din strada zugravilor. — D. Profesor Xenopol s’a întors azi din străinătate. Dan GALAȚI, 29 iulie.—Sergenții Gurgu și Teodorescu dela comenduirea pieței, cari au comis furtul dela d-na Paulina Jora, au făcut mărturisiri complecte și au fost depuși­ împotriva lui Gurgu s’au adus m­ulte acuzări, că a schin­giuit pe mulți soldați. — Printre grecii expulzați figurează și mulți din Galați. — Copilul Moise Herșcu de 12 ani a fost înjunghiat de copilul Maier A­­vram. — Copila Ștefana Popa și-a aprins hainele care i-a cauzat grave arsuri. — Const. Drăgolui a reclamat poliției că descinzînd în localul Baltazer, i s-a furat din buzunar 1000 de lei. — Sylv. CRA­IOV­A, 29.Iulie.—Colonelul Nissi­­pe­anu fiiind invitat a se prezenta con­siliului de războiu pentru darea lămu­ririlor în chestia sinucidere! serj. Joiță, a răspuns consiliului că acum este în con­cediu și în August cînd se va reîntoarce la Craiova, va fi la dispoziția instruc­ției militare. Cum și martorii ceî-l­alți lipsesc, fiind duși în concediu, instruc­ția afacerei va începe în cursul lunei viitoare. — Prefectura județului a întocmit raportul către minister pentru expul­zarea a 50 de greci din localitate. De asemeni poliția din Calafat a ce­rut expulzarea a 25 de greci și cea din cetatea 18 greci. In curînd voi publica numele lor. Xam CAMPINA, "29 Iulie. — In vederea meetingului antigrecesc care va avea loc mîine în grădina Continental, s’au lansat afișe, invitînd pe cetățeni să a­­siste în număr cît se poate de’­mare. “ Alex. O plimbare a regelui.—Plecarea Principilor SINAIA, 29 Iulie.­—Azi regele Carol cu micul principe au făcut o plimbare pe jos, trecînd prin dosul batalionului de vînători și eșind din oraș au lu­at-o pe strada Lascar Catargiu, apoi urdnd strada Cantacuzino, s’au oprit la monas­tire, de unde au privit perspe­ctiva Sina­­iei. Apoi s’au înapoiat la castel.­­ Cu trenul de Arad a plecat în străinătate principele Ferdinand împre­ună cu principele Carol și profesorul său, însoțiți de d. locotenet colonel Rîm­­niceanu. Murg. Jujifeu No. 512 a împiedicat-o p­, ducînd-o la circumscrip-S’a deschis o anchetă. străinătate Constituție în Persia Paris, 29 iulie.—„Figaro“ anunță că trimisul persan de aci a primit era o telegramă de la marele vizir care-l anunță că Șahul a acordat țărei sale Constituția. Șahul anunță că va convoca un parlament care să discute chestiunea administrațiunei țârei. Deputații se vor bucura de cea mai deplină libertate a vorbirei și scrisului. Regulamentul Camerei va hotărî loca­ul de întrunire al deputaților. Propunerile camerei vor fi supuse de marele Vizir șahului care dacă le­va sancționa le va da funcțiune. După știrea lui „Figaro“ poporul persan, a primit h­otărîrea ș­ahului cu mare bucurie. Ziarul își exprimă speranța că și sultanul va da in cu­­rind o Constituție supușilor săi, 1 Bursa din străinătate Buiopesta, 29 Iulie.—Grîu­ Octombre 10.40 Grna Aprilie 10.09; secară Oct. 6.22 ; porumb 6.45 ; August . Porumb Maiu 1907 5.35; ovăz Oct. 6.35 ; Ovăz Aprilie 6.50 ; rapiță August 10.35; Viena, 29 Iulie. — Act. cred. austr. 671.50; Act.cred. ung. 818.50; C­f. austro­­ung. 671.60 Alpine 599.00; Renta comp cor. 97.80 ; Lozuri turc. 107.75; Mărci a vista 117.35; mărci uit. 117.40 Noua rentă rusă 79.90; Berlin, 29 iulie — Re­nta austr. aur 100.40 Acț. cred. austr. 211.00; bauen. rusa 217.00; nou împr. rus 70.75; renta ung. aur 95.25; renta ung. cor. —.—­­ c. f. austro-ung. 144.00; Schimb Viena 85.25; Tendința calmă. Frankfurt, 29 iulie.—Renta austr. ur­g 100.41; renta ung. aur 95.15; Act. cred. austr. 214.30; c. f. austr. ung. 147.—­ Schimb Londra 204.65; renta austr. cor. 09.75; renta ung. cor. 97.90 ; Schimb. Viena­ 95.15; Schimb Paris 810.32; A­­­pine 290.— Tendința calmă, Paris, 29 iulie. — Renta austr. col 99.80; renta franc. 97.82 ; renta sta­­lană —.—; împr.rom. —.—; Banqu&otom. 647 ; schimb. Viena 103.68; piețe ger­mane 121.68 ; eek Londra 251.75; renta ung. aur 05.10; renta span. externă 96.31 renta turcă unit 97.02 ; oblig. buig. 481.50 loturi turce 218.—c. f. 205.80. Culpabilitatea casierului Miicu CRAIOVA, 29 iulie.—In urma noui­­lor dovezi de culpabilitate contra ca­sierului Mihcu, procurorul general Gîr­­leșteanu a dat ordin parchetului să pro­cedeze cu severitate contra lui. Se crede că va fi arestat și adus la Craiova pentru reînceperea instrucției. Amănunte urmează prin poștă. Xam. Avariile unu­i remorcher GALAȚI, 29 Iulie. — Remorcherul „Bruști“ venind din Brăila cu 4 șle­puri din care trei încărcate și unul gol, în apropierea garei fiind docuri rar plu­titoare și trecînd din cauza neobservă­­rei pe lingă mal in dreptul unui vapor ancorat, locul fiind îngust, un șlep în­cărcat se lovi de capul docurilor și se găuri lui­nd apă. Cu multă muncă fu scos și remorcat grabnic evitînd scu­fundarea. De asemenea a lovit o șalu­pă rom­înească suferind avarii. Pagubele sînt mari. Sylvius la o eroarea de sinucidere dela șosea Femeea Roza, de soi din Transilvania, fiind străină aci și negăsind nici un serviciu era muritoare de foame. In­ disperată biata fem­ei s’a dus la școala da agricultură și a încercat să se­­ arunce într’un puț, cu scop de a se ucide. 1906 nenorocirea pop. pra de lord Niță Marinescu din serviciul căruța­șului Vasile Tudosa din cătunul Gri­­vița, pe când încărca erî niște pietre mari de caldarîm din gara de Nord, i-a căzut una peste mina dreaptă, zdrobin­­du-i-o. In nesimțire Barmanul a fost trans­­portat de urgență la spitalul Filan­tropia. Starea lui e gravă. Ppp. Rănirea și jefuirea din strada Popovici Asează pe la orele 9 individul Du­mitru Părvănescu, servitor la d. Bur­­deș, din str. Popovici No. 3 (șoseaua Kiselefff, a atacat, pe cînd intra în curta pe d-na Maria Iordăchescu, domiciliată în aceeași casă, lovind-o cu un ciomag în cap. Lovitura pe care i-a dat-o a fost așa de puternică, în­cît a spart capul d-el Iordăchescu, făcîndu-i o rană gravă. Victima a fost transportată la spita­lul Filantropia, iar Dumitru Părvănescu la circ. 20, care anchetează. D-na Iordăchescu spune că acest in­divid i-a furat în momentul cînd a a­­tacat-o portofelul cu 200 lei. PPP­ Știrile nopți­ lor prins.—Circumscripția 6-a a an­­­chetat pe Adolf Grumberg zis Vollu, de 29 ani, cunoscut punga?, care a fost surprins de un sergent din bulevard pe cînd fura un portofel cu bani de la pro­­­cupețul Marin Manole. Țigan hoț. — Circumscripția 11-a a anchetat pe țiganul Dănică Ion, de 35 ani, care a furat mai multe fețe de mese și haine de la cîrciumarul Cons­­tantin Șuțu din str. Toamnei 39. Citiți în „Adevărul“ de miine LETOPISIȚI­I de Const. Miile Răspuns la o campanie de calomnii Lipsa de mgim Ce face și ce ar trebui să facă ă. Miclescu Ca răspuns la alarma comercianților de cereale și a agricultorilor, d. Mi­clescu a strecurat zilele trecute prin ziarele oficioase o notiță prin care a­­nunță că numărul vagoanelor și al lo­comotivelor va fi sporit. In realitate aceasta e o simplă pro­misiune, făcută pentru a liniști spiritele. Căci în adevăr, chiar presupunând că intențiunile d-lui Miclescu sînt seri­oase, este la mintea chiar și a celor mai­ puțin pricepuți, că 3000 de vagoane și 90 de locomotive nu se pot furniza în­­tr’o lună-două, orî câtă bunăvoință s’ar pune. Deci, în tot cazul, mărirea par­cului de vagoane încă în cursul acestui sezon agricol e o simplă iluziune, cu care nimeni nu poate fi înșelat. Și cum­ campania agricolă a acestui an e una din cele mai abondente, este cert că direcția căilor ferate nu poate pune la dispoziție decîte tot mijloacele vechi de transport. Or, dacă în anii trecuți numărul vagoanelor era insuficient, cu atît­ mai mare va fi lipsa acum, cu atît mai grav dezastrul. Dar chiar presupunînd că printr’o minune, parcul vagoanelor ar putea fi sporit, încă am fi departe de a avea o soluțiune. D. Miclescu, in­capabil de a vedea ceva mai departe, crede că problema e foarte simplă : lipsesc vagoane, deci să mai cumpărăm. Dar cu atîta nu s’a fă­cut nimic. Dificultatea nu se rezolvă numai cu înmulțirea vagoanelor, ci e nevoe și de o manipulațiune rațională a acestor vagoane. Aci e buba. Cînd începe recolta, cerealele sînt aduse de la mașina de treer direct în gări, astfel că întreaga recoltă a unei regiuni se depozitează dealungul li­niei forate ce străbate acea regiune. Să luăm un exemplu : din stația Buzău­ pină in stația Silistraru sînt depozitate 6000 de vagoane. Dar să presupunem că ar fi numai 3000 de vagoane. Ei bine, nu întrebăm: cu ce brațe să se încarce aceste cereale? în cît timp? unde s’ar gara atîtea vagoane și cîte trenuri ne trebuesc ? Dar că ne închipuim că avem trei trenuri: unul­­aerian, unul terestru și­ unul subterestru, cari ar pleca toate odată. Încotro și unde însă? Căci toți cerind ca marfa să fie adusă în porturi, ele nu dispun de atîta loc. Remediul care trebue negreșit să com­­plecteza sporirea vagoanelor e deci da la sine indicat : trebuesc linii duble, eșirî separate din port și descărcarea repede și rațională a vagoanelor. Iată ce trebue studiat și făcut la di­recția căilor ferate, Sgnatras A apărut Marcuim Blestemată 5 Sau­ în toată țara, S Iani Citiți sinistra povestire Hi­siersis Francimitir ia DUMINECA de astăzi 30 Mia

Next