Dimineaţa, septembrie 1906 (Anul 3, nr. 923-952)
1906-09-15 / nr. 937
i., r vmerí 15 Septem bre IROtí. DE VÂNZARE de bund *08, pentru ősire din indi*Szîune, mai multe terenuri și case din Capitală situate ln următoarele strade pentru înformațiuni a se adresa la cS Eleutherie O. lenescn, Strada Covaci No. 3 TEREnul I 1. Str. Mintuleasa No. 33, colț ca.str. -VlninUIV A*“# .biserica.Mintuleasa suprafață 1883 Să S100 metri pătrați, pe care se afl* o veche casă. • • • • • 3. Btr. Isvor No. 67 și 63 pe care se afli 2 corpuri vechi de casă, suprafața 1147 m. p • 35 minute de Hotel de France. . . , Sos. Filantropiei No. 67 suprafață, 7840. 60 | 100 m. p. pentru instalațiuni industriale. 4 Bulevardu Dinicu Goksen suprafață 160. 55 , 150 m. p. avînd la dreapta proprietatea Dumitra Dobre No.13 iar la stingă proprietatea Ioanin Ivo. 11. S. Prelungirea Cald Griviță, colți, Militari, pe șosea pe fbstete locuri a Im Curanda, surafață 1237. 100 100 vecinașe cu proprietatea Florian Zmintînă ÎS p. 13, tramvai pria pa localitate. CASSE care de stăpîn și o sogrădiniță cu pat Sir Domniței No. 9 (in dosul hotelului de Londra), șase încăperi lagere, 3 odăi de servitori, bucătărie, spălătorie, grajd șopron, curte în dosul Hotelului de Londra) patru încăperi de «tăpini și dependințe, suprafața totală a proprietăței 734. 50 | 100 m. pătrați. . if. Calea Dudești No. 63 și 63 cu trei corpuri de clădiri doua la strada și unul în fundul cursei, toate în aceiași curte supraf. 571. 20 I 100 nr.p. 4. Calea Moșilor No. 309 o mare clădire cu un stapu d asupra, grajd, șopron, curte. Afectată la creditul Urban. . 5. Str. Stupinei No. 16 (în dosul halei Traian) cu trei încăperi și antreu bucătărie, mag.6.%ttr. Stupinei No. ÎS (în dosul halei Traian) cu trei încăperi și antreu bucătărie, nr^7. Cal. ^Chiuiașilor No. 171 trei încăperi cu sala lor pentru stăpîn și dependințe, curte »a öoasa, supraf. 324. 70 | 100 m. p. afectații la creditul Urb. . .8 Cal. Călărașilor No. 173 pe care se află șase corpuri de case. Suprafața caselor este de 887. *09 . 000 m. p. iar suprafața totală a proprietăței este de 5697. 10 | 100 m. p. • pe se poate face instalații industriale. Afectată la Creditul Urban. Str. Fraților No. 44 colț cu str. JAnăriei pe care se află în aceiași 9. Str. curte 2 corpuri de casă,~una compusă din mai multe prăvălii,fiecare cu odaia și bucătăria sa, iar cea l’alt casă cu cele trebuitoare pentru locuit, suprai. 508. 50 | 100 m. p. 10. Str. Trofeelor No. 11 colț cu str. Leon Vodă, un corp mare de casă cu patru camere de stâpîn și antreu și dependințe, curte mari etc. ti. Str. Cocoșului No. 5 colț cu str. Poetului, cinci camere, antreu, dependințe, curte S^Str.Călușei No. 43 patru camere și antreu, dependințe curte. Afectată la Creditu Cabișei No. 41 Cu trei corpuri de case unul mare la stradă compus din patru camere si antreu etc. și două mai mici in curte. Afectată la Creditul Urban. 11. Str. Calicei No. 40 patru camere, și antreu, dependințe, curte. Afectată la Credit, ÎS Str Tonovici No 9 fla, șosea) patru camere, antreu, bucătărie și curte mare. 16. Str. Sivitajului No. S5 (în apropierea str. Polizu) pe care se află două corpuri de clădiri cu 10 camere de închiriat și o prăvălie la stradă. Suprafața clădirilor este de 381 ,6100 m. p. iar suprafața totală a proprietății este de 2202 70 1100 m. p.. Afectată lu Orodibui Ussey. Str. Betizarie No. 30 două corpuri separate de case fiecare cu curtea sa, primul la stradă compus din trei camere, antreu, bucătărie, secundul din două camere, antreu, 18. Calea 13 Septembrie No. 79 cu două corpuri de case în care se află și o prăvălie 15 camere cu sălile lor și mag»»« în curte. Suprafața clădirilor este de 515. 75—109 m². iar a întrenei proprietăți este de 1456 m. pr Afectată la Creditul Urban.f Sos Botorai No. 16 pe care se află două corpuri de case cu două prăvălii la striarin curte 15 camere de închiriat. Suprafața cladirilor 469. 76 1100 m. p. iar a propriefcSfri? totale 706. 4g |100 m. presTO domnii iwmm Ca să obțineți o recoltă frumoasăj întrebuințați numai Saramura de Griüj »VICTORIA care este cel mai puternic și singu! remediu contra tăciunelui (mălureî). Saramura de grin „Victoria" cărei este fabricată după sistemul cel mai nou de un specialist Doctor In chimie este analizată și recomandată de Onor. Institut de chimie al Statului cu certificatul No. 708 din 14 Aprilie 1906. DEPOZITE in toata țara febrica „ VICTORIA“, București, Str. Smîrdan. Noutăți în cărți școlare pe anul 1906 In Editura LIBRĂRIEI NAȚIONALE, Calea Victoriei 47 București au apărut următoarele cărți, toate aprobate de Onor: Minister al Instrucțiunei publice. Curs elementar de Geografie pentru cl. I Secundară cu peste 100 ilustrațiuni în text de Vasile V. Marin, Profesor, Inspector al Invățământului secundar. Istoria românilor p. cl. IV secund de Th. Avr. Aguleti, Profesor, Elemente de Geometrie, p. cl. II secund, Elemente de Geometrie pentru clasa HI secundară : Algebra practică pentru cl. IV secund și 5 seminarială I Geografia, fizică p. cl V secundară de G. I. Gorciu, Profesor.1 Instrucția Clasică, drept uzual și economie politică, pentru cl. IV secund, de Jesois, Profesor. Lectură de Aritmetică rațională, fi not. de Comptabilitate pentru cl. III secundară I de Th. Popescu Lecțiunii de Geometria pentru cl. II secundară J Profesor Lecțiuni de Geometrie pentru cl. III „ I Poetica, p. cl. VI liceală de Th. Speranța Profesor, Senator, Istoria Sfînta a vechiului și noului testament pentru nr. 1 secundară, de Pr. C. Ionescu Profesor, Căutata Jubilară, din povestea neamului, de C. Ghimpețeanu, Profesor. Canto de Desemn după natură pentru cl. primare urbane și div. rurale de Al. Grăpeanu, Institutor. Pregătire pentru Desemn după natură pentru cl. primare urbane și div. rurale de TV. Segel, C. Teodorescu, I. Teodora și G. Simionescu. Institutori. Cărți de Aritmetică și Probleme pentru Negulescu, Teodosiu și Cernescu și clasele primare istitutori. urbane și div. rurale, de Franceză pentru a ține companie și a îngriji de două fetițe (12 și 15 ani) se caută o doamnă sau domnișoara frânează sau cel puțin una care cunoaște perfect limba franceza. A se adresa în scris sub „Regine Matte“ la Agenția de Publicitate Carol Schulder et Co. Karageorgevicî II. Comptabil - Corespondent Tiner harnic și conștiincios scriere frumoasă, bună practică de birou, cunoscînd bine comptabilitatea și corespondența comercială, caută un joc într-un birou în Capitală sau provincie. Pretențiuni modeste. Adresa la administrația ziarului sub „Comptabil 200“. 2300 LEI pe lună pot cîșșiga foarte ușor persoane serioase atît in Capitală cît și în provincie ocupîndu-se pe lingă ocupațiunea lor obișnuită, cu plasarea unui articol foarte ușor de introdus.. Nu e nevoe de cunoștință, speciale. Oferte numai în scris cu referințe la Așmatia de publicitate Care! Schnîder & Comp. București strada Karageovueviei 18 Sub cSTir MADAME EFFELL — MODE — 56. Calea Victoriei 53. Etagiul I — MODELE DE PARIS — •’Pălării de demiseson, fetru etc. In luna Septembrie reparațiunile de orice natură se efectuează cu jumătate preț de Al. Manicatide Profesor C. Kirí- Comisiile pentru examenele particulare din Capitală Ministerul instrucțiunei publice, a numit următoarele comisii examinatoare, pentru examenele particulare din Capitală, din sesiunea de Septembrie: Baeu CLASA I, la liceul Matei Basarab. Președinte, d. D. Constantinescu și pentru geografie, membri dinî. P. Haneș, romină, preotul Popescu-Froșioru, religie, I. Panaitcescu, istorie, Șt. Zofctu, științele naturale, N. Tănăsescu, franceză, Tomist, Alexandrescu, matematici, C. Cordoneanu, muzică, M Gheorghiu, caligrafie și N. Velescu, gimnastică, CLASA II, la gimnaziul „Șincai“. Președinte d. M. Ianculescu, matematici, membri ci-nil: Costescu Chiru, religie, S. Enachescu, franceză, D. Anușca, germană, I. S. Floru, istorie, G. D. Gîrbea, romina, Filon Mitrescu, latină, N. Florescu, șt.naturale, Gr. Dăutescu, geografie, M. Pirvulescu, muzică, N. Brădescu, gimnastică și Costin Petrescu desemn. CLASA III și a IV, la liceul Lazăr. Președinte dl. A. Coloman, și științe fizico-chimice, membri d-ni I: G. O. Gîrbea, romina, arhiereul Calist. Ialomițeanu, religie, I. S. Petrescu, latină, D. Poupei, matematici, T. Slăvcescu, șt. naturale, V. Gr. Borovan, germană, Șt. Enăchescu, franceză, C. Giurescu, ist., S. Buzoianu, geogr., C. Ghimpețeanu, muzică, A. Vintilescu, desen, C. Pavelescu, gimnastică, CLASA V și VI, la liceul „Mihaiu Viteazu“. Președinte d. S. Burileanu, elenă, membri durî: Badea Mangîru, religie, Gh. Popp, germană, C. Codrescu, ital., M. Galbenu, istorie, M. Matei, latină, O. Lugoșanu, romina, N. Zlotescu, fizico-chimice, V. A. Basarabescu, geografie, D. Pompei, matematici, I. Costescu, muzică, F. Stănciulescu, gimnastică, C. Petrescu, desemn, N. Tănăsescu, franceză, CLASA VII și VIII, la liceul „Sf. Sava“. Președinte d. Saba Ștefănescu, științe: membri d-nii D. Burileanu gr., V. Șuteu lat., M. Caloianist., N. Zlotescu fizică, Em. Grigorovitza germ., Șt. Popprom., L. Rădulescu filozof., I . Stoenescu-Dunăre mat., G. Strugulescu fr. engl., Leonida Tănăsescu muz., A. Vintilescu des., D. lonescu- gim. , ș i Fete Clasele I, 11, 111 și IV,la externatul sec. gr. 1 No. 2, calea Victoriei. Președinte d. V. Borgovan rom., membrii, d-ni: Șt. Dinulescu vel. Bogdan-Duteă germ., N. Locusteanu lat., N. Idiem ist., Victoria Niculcea fr., H. Dimancea mat., N. Bărcănescu geogr., Al. Pandele fiz., M. Brînză nat., P. Ionescu-Șincaî des., Popescu Pasăre muz. și d-na Pavelescu gim. Clasele V, VI, Vil și Vili, la externatul sec. gr. 11, str. Gloriei. Președ. d. Th. D. Speranția; membri d-ni: St. Diculescu relig., V. Șuteu germ., G. Bogdan-Duică filoz., H. Danielevici fr., G. Gorciugeogr., M. Fotino ist., N. Florescu mat., N. Locusteanu lat., grec., N. Brăilețeanu frl., chim., P. Ionescu-Șincai des., d-na Pavelescu gim. și d. Costescu muzică, la școlile comerciale inferioare și superioare Președ. d. Brătilă; membri: d-nii Craian, Pretorian, Dumitriu, Alex. Gogu, Alexianu, Al. Hodoș și Eschaffier. Examenele se vor începe în ziua de 15 Septembrie dimineața, abia pot să le îndeplinesc, am crezut de datoria mea și eu ocup un loc inutil, doar numai pentru satisfacția de a fi intitulat de colegii mei: „Domnule președinte“. Cu toate astea sfătuesc pe toți ziariștii dela toate ziarele să intre în Sindicat, și să se solidarizeze și să stărc pentru încetarea unor procedimente care nu corespund cu gradul de civiizițiune 1 la care cu drept cuvînt pretindem că a ajuns țara noastră. Primiți vă rog încredințarea deosebitei mele stime. , Al. Ciurea Plecarea Cuilor regale.—Esenrstî. Sosirea membrilor societăței agrare ungare Pa ziua de ori gările Bucureștilor au fost din nou cit se poate de animate. La ora 9 a. m. au părăsit Capitala prin gara de Nord membrii Curți regale ducîndu-se la Sinaia. Suveranii au promis că vor mai veni in Capitală spre a vizita Expoziția. La ora 9.15 a. m. au plecat tot prin gara de Nord membrii congresului pentru protecția literară și care fac o escursie la Sinaia. La 12 m. a avut loc un dejun la hotelul Caraiman; după prînz au vizitat castelul Pileș și au prezentat omagiile lor suveranilor. La ora 5 vor părăsi Sinaia și se vor reîntoarce în Capitală la ora 6:40 p.m. pentru a pleca miine dimineață la Constanța. ® ■ D. Take Ionescu, ministru de finanțe și M. Vlădescu, ministru de instrucție, au părăsit și ei Capitala azi dimineață cu trenul de Predeal. In fine la ora 3.20 p.m. au sosit în Capitală membrii societăței agrare ungare. Oaspeții unguri au venit prin gara de Sud, Filaret. , _ ~ m — 0 scrisoare a d-lui Al. Cercn I. Al. Ciurcu a adresat Epoeei și, în copie, tuturor datelor din Capitală, următoarea scrisoare: D lui director al „Epoeei“ Domnule director. Vâzînd că interpretați greșit cauzele retragerii mele din președinția Sindicatului ziariștilor, vă rog să binevoiți a însera următoarea declarațiune : Unul din scopurile inființărei societăței noastre asupra căruia am insistat in toate ocaziile și în special cînd am cerut Corpurilor Legiuitoare recunoașterea Sindicatului ca persoană morală, a fost și îndulcirea polemicei dintre ziare și ziariști, înălțarea breslei gazetărești. Hr Din nefericire, scopul acesta nu s’a atins și tocmai in momentele cînd am avut și avem atîția oaspeți în țara noastră și ar fi trebuit ca cel puțin acuma presa să-și păstreze mai mult demnitatea, sfișiarile intre ziare și ziariști au atins culmea. Ași fi dorit să împedec o campanie nejustificată, datorită mai mult patimei decît unor motive serioase, dar îmi lipsește pentru aceasta și timpul și autoritatea, fiindcă ’ din sindicatul nostru fac p~_ numai unii ziariști, în mod individual, nu și ziarele la care scrii și la direcțiunea cărora cei mai mulți din membrii sindicatului n’au decis foarte puțină inrîurire sau chiar de loc lu asemenea condiții și avînd în vedere îndatoririle mele multiple, pe care , ECOURI Doctorul Schiller, Brăila, avizează clientela sa că a placat la Berlin pentru a se specializa în boalele de gât, nas, urechi și tiro genitale. ", Plugul cu aburi JOHN FOWLER et Co s’a dovedit foarte practic și rentabil pentru Renstaia, unde concionează momentan circa 5» •narate încălilate ca pup. Un plug nou, cu scare subsol se află expus în interiorul Expoziției. Reprezentant general : Julius Saxon, București, str. ArtnKȘ No. 6. ‘ Visita comercianților din Brașov Cină vor sosi comercianții ?— Vizitarea Expoziției. — Plecarea lor Camera de comerciu din Capitală a primit cx î o adresă din partea Camerei similare din Brașov, prin care adresă nu se anunță sosirea în țară a comercianților din Brașov. Nouiî oaspeți vor pleca din Brașov Sâmbată la orele 2:19 minute d. a. cu trenul accelerat și vor sosi în Capitală seara la ora 9:20. Eî vor petrece în Capitală pînă Marți 26 c., în care timp vor vizita Expoziția și vor face,probabil, escursiuni prin principalele localități din țară. La această escursiune vor participa, probabil, și mai mulți reprezentanți al celorlalte Camere de comerț din Ungaria. Marți, la orele 3 p. mi, oaspeții se vor înapoia pe la vetrile lor. O primire frumoasă li se pregătește de Camera de comerț din localitate. Numărul oaspeților nu se cunoaște încă. _________ Im. I. Transferări la finanțe Următoarele transferări s’au făcut astăzi, în serviciul exterior general al finanțelor : Impiegatul auxiliar cl. III G. G. Dumitrescu de la adția financiară Dolj, a fost transferat in aceeași calitate la adția financiară a jud. Ialomița. D. I. G. Dimitriu, absolvent a 1 clase secundare, a fost numit impiegat auxiliar cl. 111 în ad-uia financiară Dolj, în locul celui transferat. Impiegatul auxiliar cl. 1 Th. Stănculescu din ad-ția financiară de Teleorman, a fost transferat în aceeași calitate la ad-ția financiară a jud. Brăila în locul d-lui G. Iliescu, impiegat auxiliar cl. II, transferat ’ după cerere în locul celui d’intiia. Congresul asociațiunei române pentru înaintarea și răspîndirea științelor Biserica și cultul Ședința de dimineața Eri au început la universitate ședințele pe secțiuni ale asociațiunei române pentru înaintarea și răspîndirea științelor. Prima secțiune care a ținut ședință a fost biserica și cultul. La ora 8 fam. dim. s a procedat la constituirea biroului de ședință. Au fost pro clamați: președinte, Atanasie Mironescu, episcop de Rîmnic , vice-președinte, preotul Nazarie, profesor universitar și secretar arhidiaconul Visarion Puui. Deschiderea ședinței s-a făcut în prezența d-lui Murat, secretarul biroului general al congresului. Cuvintarea episcopului Rimnicului de jos, Pimen Președintele ia cuvîntul și aduce laude d-lui d-l Istrati, președintele congresului, ale cărui merite le relevă pe larg, apoi sfătuește pe preoți să se cultive, să-și facă serviiul conștiincios și să fie demni de misiunea lor. Se dă cariatul după aceea episcopului Dunărei de jos, Pimen. D-sa spune : Suntem întruniți într’un congres științific. Chestiunea este : avem noi rol intr'un asemenea congres ? facem noi știință ! facem noi in bine propășireaa neamului romînesc. ’? „Lozinca timpului nostru e progresul, dar progresul se pretează la multe direcțiuni și sensuri. Sunt progrese diverse. Progresul real e însă acela pe care îl aduce geniul. Din acest punct de vedere, fondul nu se schimbă, ci numai forma exterioară. „Ltigiunea se alcătuește din două părți: una religions a propriu zisă, iar cealaltă teologia. Religiunea e totalul central care, tursa mai alterează, e o revelație, teologia e știința doctrinei religoase. Religiunea e fondat, e geniul care naște progresul, teologia e filozofia care îl măsoară și îl cercetează. In acest sens, teologia se pretează tuturor cerințelor științei. Creștinismul dovedește că facem știință. Teologul trebue să cunoască toate, chiar filozofia materialistă, pentru a o putea combate. „Trecînd la partea practică, constatăm că romînii sub raportul moral religios stau ruü. Poporul nostru s’a înstrăinat de obiceiurile strămoșești. „Mijlocul de îndreptare e să facem serviciile bisericești în mod priceput și sincer , să spunem în biserică poporului ceea ce e necesar în viața de toate zilele, să deprindem pe țăran cu sensul adevărat al vieței economice și sociale .Mai departe, d-sa arată că activitatea preotului de oraș e grea prin faptul ca e in contact cu oamenii voiți, că dioSul trebue să caute să împace separatismul firesc care există între școală și biserică și în ecea că rolul preotului e să îndrumeze po rominî Pe calea cea bună. *9 Icoane din Bizanț CAPITOLUL XI O familie din Bizanț In veacul al XI-lea Alegerea unui tovarăș de viață. — Calitățile bărbatuli, calitățile femei! —Părerile lui Psellos.Mama ideală. Teodata avea insa o dragoste nestăpînită pentru viața intelectuală și regreta adeseaori că nu-i bărbat, deoarece sexul ei nu-i îngăduia ca să frecventeze școlile și de a asculta frumoasa glăsuire a savanților. Era evlavioasă și se ducea cu drag la biserică, hrănind în tînărul ei suflet pur o devotare mistică. Și cu toate cucerirele pe cari se făcea frumutetea sa, ea părea a nu fi dispusă să se mărite. Părinții Teodatei insistau însă foarte multe pe lângă dinsa ca să aleagă un tovarăș de viață. La urmă, tatăl ei după ce a întrebuințat toate vorbele, înflăcărat isprăvi a se indigna împotriva ei, și ie spuse că dacă nu va împlini cerința lui, ea poate părăsi atunci casa părințiască. Soedota cedă în sfirșit și printre numeroșii pretendenți ca alese pe acel care trebuia să fie mai tîrziu părintele lui Pselios. Acesta era un om din rîndurile aristocrațicei, înrudit cu numeroși patricieni și consuli, dar era un nobil comminat. Din fericire la Bizanț nu domneau încă prejudecățile aristocratice ale societăților noastre din occident : acest patrician nu-i era rușine de a munci (?) și s'a hotărît ca să-și încearcă norocul in lumea comercială. Pentru a putea găsi mijloace bănești ca să întrețis familia sa. Era un om cinstit și simplu, blind și amabil față de toți, iar îl vedeai furios. Era sîrguincios și era pătruns de marele adevăr : mîntuirea ta prin tine. Era scurta vorbă, intr’un cuvînt un suflet candid „un băiat bun“ și puțin mediocru.. . Psellos spune, că cine a putut cunoaște pe acest bărbat, ar fi afirmat fără multă tărăgănare că era simbolul șipsplieităței antice. „Străbatea viața, ușor, fără a face vreun pas greșit, cu un mers pururea egal, asemănător cu uleiul care curge fără a face zgomot. Femeea sa avea însă un alt caracter. Avea toate calitățile puternice străine bărbatului. El era timid și apatic, ea avea hotărîre și Inițiativă. Ea era într’adevăr omul, conducătorul casei. Providența—afirmă cronicarul Fsellos, —a dat părintelui meu această femee, nu numai ca un ajutor și un colaborator, ci ca un șef, un călăuzitor, inițiatorul tuturor faptelor mari. Cum Theodata era o bună cunoscătoare a sufletelor omenești, ea nu căuta să arate fățiș sdiica influență ce a exercitat-o asupra lui. Ea avea o atitudine față de dînsul asemănătoare cu aceea a unui elev față de dascălul sail. Asculta toate sfaturile sale și îl consulta adesea ori la lucrurile cele mai neînsemnate chiar. ' '* In sfirșit Theodora avea puterea aceea susținătoare de a face plăcută viața tovarășului sau de traiu, a făcut ea sa uite trecutul sau cu dureri multe și plăceri puțina. Veselă, vecinie zîmbitoare și amabilă, ea a fost o femee de o bunătate de suflet admirabilă, guvernînd cu chibzuință casa căminului său Dar ea avea calități mult mai alese, calmă, rațională, capabilă chiar de spirit critic, ea știa să vorbească cu măsură și să tacă în împrejurările necesare. Era rezervată și modestă, de o grație castă și înțeleaptă, bună , față de toți acei cari îl înconjurau. Pentru parinții © I, Theodora avea mii de atențiuni alese. Și era mama cea mai ideală, de o bunătate largă și de o dragoste mare pentru drăguții săi copilași. (Va urma) Apelurile După terminarea cuvîntărei, unul din preoți roagă pe președinte să stabilească ordinea discuțiilor. Președintele ia act și citește ordinea și durata discuțiilor, stabilind pentru comunicări 15 minute, iar pentru conferința o jumătate oră. Un alt preot intervine și face rugămintea să se aibe în vedere ca după comunicări și conferințe să se facă și discuția lor. Preotul Demetrescu se asociază la acest apel și arată că va trebui să se ia rezoluțiuni care să fie discutate la sfîrșitul congresului. Comunicarea președintelui Președintele lămurește că vor lua cuvîntul mai întîi ș acei preoți cari sînt din localități mai depărtate. Apoi face o comunicare despre un andimis de pe vremea lui Matei Basarab. Vorbește măi întîiu de arta religioasă, de broderii, care e foarte negijata, face apoi istoricul acestui antimis, stabilind cu documente proveniența lui și, ca îșcheere, compară viața lui Matei Basarab cu a regelui Carol sub toate raporturile istorice, economice, de activitate, etc. La ora 12 ședința se suspendă pînă la ora 2 după amiazi. Ședința de după amiazi La ora 2 jum. se redeschide ședințe, sub președenția preotului C. Nazarie, vicepreședinte. Pimen, episcopul Dunărei de jos prezintă președintelui o propunere scrisă in cuprinsul următor: Propunerea „In urma dorințelor și dezideratelor ce am avut onoarea de-a exprima onor congres secția teologică, în ședința de la 13 Septembrie 1906, cu privire la activitatea pastorală și didactică a preotului, propun ca în interesul unei mai ingrijate educațiuni și culturi religioase a elevilor de ambele sexe de curs secundar, profesorul de religiune, care conform legii trebue să fie preot, să aibă dreptul la același salariu ca toți profesorii de la celelalte catedre de științe de la acea școală. El nu va putea ocupa și poziția de preot parohk sau ajutător la orice biserică, fie chiar ca particular. „Această propunere o fac pentru a- da posibilitatea profesorului de religie spre a se ocupa și pentru ca Duminicile și sărbătorile să meargă cu toți elevii la biserică, după ce mai întîiu în una din sălile șoalei va face o dizertație cu privire la serviciul bisericesc din acea zi. — Diaconii nu pot fi profesori.“ — Pimen al Dunărei de joc“. Contradicțiunile După ce președintele dă citire propunerei, se naște o mică discuție contradictorie intre preoții din sală, dacă trebue sau nu să se ia in discuție imediat această propunere. Președintele hotărește în cele din urmă ca, conform programului stabilit în ședința de dimineață, să ia cuvîntul mai 1 ițin preoții din localitățile îndepărtate, iar propunerea să se discute la sfîrșit. • Sa aprobă: Comunicările la cuvîntul preotul Neagoe, care vorbește despre moralizarea poporului și caută a stabili că nerespectarea ropaozului duminical de cei interesați e un motiv de distrugere a sentimentului religios la țară. De altfel, spune d-sa, ar trebui repaos duminical complect, ziua întreagă să fie închise cîrciumile, ca Într’adevăr moralitatea poporului să fie favorizată. JUJ Vorbește apoi preotul Țineoca din u.r. ivoda d.-spre activitatea extra pastorală a clerului în genere. D-sa crede că oamenii sus puși recunosc rolul preoților în societate și că condamnă puțina lor activitate. După d sa preotul trebue să fie promotorul oricărei acțiuni mari în viața țăranului, să ceară celor în drept să aibe educația religioasă a copiilor țărani în școală, să se ocupe de aproape de gospodăria țăranilor, etc. Arata apoi caracterul îndomÎnic al celor mai mulți preoți din țară și sfîrșește că rolul preotului e nobil și trebue să se lucreze pentru a se afirma astfel: Preotul . Predeanu vorbește despre criza religioasă a tineretului de astăzi și analizează cauzele ei. Monștrii sunt aceia— spune d-sa—cari privesc lucrurile numai cu un ochiu, după vorba unui învățat englez. Să privim lucrurile cu doi ochi: știința și credința și vom avea o rezolvare a crizei religioase. Pentru a ajunge aci trebue să ne educăm și spiritul și sufletul, și vom izbuti. Arhiereul Calist Botoșeneanu găsește că pierderea sentimentului religios la popor se datorește preotului, care nu știe să se insinueze in sufletul poporului, să se jertfească pentru el. Se suspendă ședința pentru 5 minute. Continuarea ședinței La redeschiderea ședinței se dă cuvîntul preotului Pavel Constantinescu. D-sa tratează despre sentimentul milei față de aproapele nostru. In timpul cuvîntărei sale, apare președintele de ședință, episcopul Ilimnicumi Ath. Mironescu. D. Grrnt. Popovici-Conta vorbește despre modul cum am putea ridica soarele credinței în dreptul inimei și cugetului nostru. Vorbește în numele ortodoxilor din centrul Dobrogei, expunînd opt deziderate religioase care ar ridica nivelul moral religios al poporului în genere. Arată că în Dobrogea situația religioasă și a edificiilor pentru serviciile religioase e deplorabilă, comparativ cu celelalte culturi. Episopul Dunarii de Jos, Pimen, cere cuvîntul pentru a-șî comunica impresile ce i-a făcut cuvînterea d-lui Popovici- Gonta. D-sa spune că aceasta cuvîntare nu intră in ordinea firească a ședințelor congresului, deoarece e personal și nu științifică. Roagă să fie scuzat că a făcut această întrerupere. .Vorbește apoi preotul Ales Popescu din Cernica despre mijloacele de perfecționare ale preotului romîn. Ridicarea ședinței Președintele face cunoscut ca toți oratorii să-și trimeată lurările biroului pentru a fi publicate în Buhuinul asociațiunei pentru înaintarea și răspunderea științelor. La ora 6 ședința se ridică, anunținduse cea viitoare pentru astăzi la ora 3 d. a. în sala XVIII-a a universităței. c Ultimei informații • Se caută depozitar de ziare la Burdujeni. A se adresa la admiinstrația ziarului „Adevărul“". Mis i oul I 13 Septembrie 1906 a apărut revista „Saptămina“ No. 52 cu următorul sumar : 1) După vacanție, 2) Patriotismul în literatură, 3) O nouă vizită, 4) Saptămina. „Sâptămîna“ se găsește de vinzarea numărul, la toate librăriile și tutun geniile principale, la toate chioșcurile și vînzătorii de ziare din București, iar în provincie, se găsește de vînzare la toate librăriile ș depozitele de ziare. Eximularul 30 bani. ® Gere 15 jurii, care vor hotărî premierea celor cari au depus haine la Expoziție, se vor întruni dela 15. Septembrie pînă la 1 Noembrie a. c., la Expoziție, împărțirea premiilor se va face la Ș Ianuarie 1907 în palatul Ateneului. • Concubinajul este foarte răspÎndit în țară. Numărul copiilor născuți in anul 1905 este de 222.140, dintre cari 26 vii 821 sunt nelegitimi, adică din con?cubinij. • Starea porumbului în toată țara este bună. Treeratul plantelor păioase sa urmează. Viile sunt bune. Pe alocurea, a bătut piatra, iar la Drăgășani vina mediocră din cauza unor ploi cari au stricid mult. Finețurile sunt bune dar entitatea finului recoltat nu este abundentă. A apărut No. 1 din anul al IV-lea pe luna August 1906, din excelenta revistă de familie România Ilustrată cu următorul bogat sumar : De la Expoziție (cu o ilustrație) Cronica Lunea de Argus. Principesa moștenitoare a Romîniei (cu 4 ilustrațiuni) da și de Gille. Prolog la Povestea Neamului de d-nii Leonescu și Duțescu-Duțu. O amintire de Tonegaru. Două zile la țară (cu 4 ilustrațiuni 4* E, Vasiliu, Dr. Maximilian Popovici (cu o flu*trație), Femeea Romană cu 2 ilustrațiuni de MJlena Damian. O pildă măreață (cu o ilustrație) de Al Iacoviche. Un oaspete ilustru, Camille-Flammario» de Victor Anestin. H&Bin arhivele poliției, pungașii de bună dimineața (cu 4 ilustrații) de Detectiv. FOILETONUL ZIARULUI „DIMINEAȚA“ CRIMA ȘI IN MARE ROMAN DE SENZAȚIE FASTEA A DOUA — Eu nu discut ordinele, d*nă. „Nu știu pentru ce decît doar că vă, rog să vă grăbiți a mă urma. Diana zîmbi în mod straniu. M Ea se adresă servitoarei. —• Du-te repede de adu-mi o trăsură închisă de piață. Apoi, către funcționarul care venise să execute mandatul de arestare: — Imî dați voe să merg în trăsură ? — Da, d-mă, eu cu colegul meu Insă vom sta înăuntrul cuplului lingă d-v. Doi agenți vor sta pe capră și ceilalți trei vor lua o trăsură și ne vor urma. — Primesc, d-le, dar vă rog încă ■R-mî dați voe să-mî schimb toaleta. Cei doi funcționari gravi se consultară. — Bine, d-nă, dar cît se poate de repede. — Pînă vine trăsura sînt gata. Servitoarea plecă imediat. Diana intră în cabinetul unde băgase pe generalul Villeroi. Trecură cinci minute. Deodată se petrecu un fenomen. Marele palat al marchizei începu să se clatine ca zguduit de cutremur, apoi, deodată, limbi de foc țișniră din toate părțile. Un fum gros năvăli în toate camerile. In mai puțin de un minut întregul palat era iu năsărî și de cutremur din temelie. Pînă să alerge oamenii cartierului, pînă să-șî dea cineva seamă de cele ce se petrec, întregul palat se prăbuși cu un vițet groaznic, care răsună la o leghe depărtare în Paris și în același timp produse un cutremur al orașului. Zidul se făcuse în milioane de bucățele. Totul nu durase nici cinci minute. Nimeni nu scăpase cu viață din palat, decît servitoarea, care fusese trimisă după trăsură și portarul, care tocmai eșie puțin în stradă. Dar Diana ? VII Pe peronul gărei de Nord, două săptămîni după cele povestite, călătorii vedeau cu surprindere pe un călugăr între baionete a șease soldați. Ceea ce surprindea era paza asta mare în jurul unui singur om și mai ales rasa călugărească a acestuia. Cine poate îi el V înfățișarea lui era foarte mândra. Nu semăna celeis cu un călugăr umil și nemernic, tutu mișună destul prin Franța. . După toate probalitățile, era unul dintre cei de frunte, deși Kais& lufera ca a monarhilor de ziad. Un călugăr se apropiă de sergentul, care comanda garda. — Cine e ăsta le întrebă el. — Nu știu, făcu srgentul cu nepăsare! „Ni s’au dat în pază cu recomandata să nu-i slăbim o clipă din ochi. — Și unde îl duceți ? — Intr’un orășel mic al Franței, în Poulignon. — E de-acolo? Sergentul dete din umeri și nu maî răspunse. El avu aerul că zice :. ce-țî pasă d'tale '? Călătorul nu maî stărui. Se apropiă vremea , plecărea trenului. Un vagon special fu alăturat? pentru călugăr și ceî șease soldați, în care luară el loc. Cînd se dete semnalul de plecarea trenului un domn gras, cu înfățișarea distinsă, se urcă în vagon și arătă sergentului o scrisoare. Acesta se înclină și făcu semn soldaților să stea mai la o parte, fără a pierde din ochi pa călugăr. Domnul ce ia gras se apropia de acesta și se asișș, pe bască lungă dAOSUl. Trenul se puse în mișcare. Călugărul privea în spațiu, pe fereastră, părînd că nu,șî seama de nimic din ceea ce se petrece în jurul sau și că nici nu vede pe tovarășul său cel nou. Acesta i-se adresă "cu o vorbă blajină. "— Părinte, vom face călătoria împreună, începu el. Călugărul ridică ușor capul. — Da ! N’o să fie tocmai plăcută, răspunse el cu un zîmbet puțin ironic. — In tovărășia d-tale cred că da. „De altfel, înțelegî că ținta mea nu e numai de-a călători cu d-ta, ci de-a încerca să-țî fiu plăcut. Călugărul zîmbi maî adînc și mai ironic. —■ Nici nu mă îndoesc că asta e ținta d-taie. — Desigur, desigur. „Noi avem interese comune, deși d-ta nu vei vrea să le înțelegi". „Chestiunea e foarte simplă. „Eu sunt inspectorul grai al palatului republicei. — D. de Mademine ? 'făcu călugărul încet. Da! mă cunoști? De ce nu ? — In fond, e ușor lucru să mă cunoști, dar dacă ți-am spus titlul meu am făcut-o pentru că vreai să-țî arăt că ești într’o tovărășie ca să zic așa iotățesamtă, . „Da, e interesantă pnetru că e interesul nostru al amîndurora să lămurim faptele pe cari d-ta le-ai tăinuit cu atîta încăpățînare pînă acum. „Aici sîntem singuri de oarece soldații nu înseamnă nimic. „Dacă imî veî răspunde lămurit la toate întrebările mele, îți dați cuvîntul meu de onoare că în baza puterilor discreționare pe cari le posed teliberez la cea dintîî stație. Călugărul îșî pierdu privirea în golul vagonului pe cînd fruntea i se încrețise. — D-le Mademine, spuse el după o pauză, nu mă surprinde propunerea d-tale, țin însă să-țî spun că dacă intenția mea ar fi fost să scap de mult nu m’ațî mai fii avut în urmă. Inspectorul avu un gest de neîncredere. — Asta, de nu prea e de crezut, spuse el zimbind binevoitor, chestiunea e acum dacă îmi vei răspundă la întrebrî. — Ce dorești să știi ?r Mai iuiți de ce natură e explosibilul care a distrus palatul marchizei de la Sauvinière. ■— Nu știu, întrebați pe marchiza. Bine , al doilea, unde e ascunsă marchiza ? — Nu știți. — Foarte bine. Al treilea, oh, e șeful real al conspirațiunei care trebuia să distrugă republica. — Asta o știu, marchiza Diase. — Prea bine. Al patrulea, care a fost rolul real al g-ralului Villeroi în această conspirație ? — Intrebați-l pe dînsul. — E mereu bine. Al cincelea caze e puterea ocultă, reprezentată printr’un grai de iezuiți, care trebue să reîntroneze puterea papală în Franța ? — Nu știți. — Aici, sa ne oprim puțin. „D-ta ai fost arestat într’un moment groaznic, in buzunarele d-ta!# s’au găsit documentele revelatoare ale marii conspirațiuni ce pregătiseră. „D-ta ești implicat direct. „Inelul care ți-s’a confiscat dovedește că d-ta reprezinți o forță groaznică. „Prin urmare nu ești d-ta acea putere ocultă ! — Presupuneți OS dar — Nu e de ajuns, vrea fi să furt cu siguranță.Nm _______. (Vattoul 53