Dimineaţa, septembrie 1906 (Anul 3, nr. 923-952)

1906-09-15 / nr. 937

i., r vmerí 15 Septem bre IROtí. DE VÂNZARE de bund *08, pentru ősire din indi*Szîune, mai multe terenuri și case din Capitală situate ln următoarele strade p­entru înformațiuni a se adresa la cS Eleutherie O. lenescn, Strada Covaci No. 3 TEREnu­l I 1. Str. Mintuleasa No. 33, colț ca.str. -VlninUIV A*“# .biserica.Mintuleasa­ suprafață 1883 Să S100 metri pătrați­, pe care se afl* o veche casă. • • • • • 3. Btr. Isvor No. 67 și 63 pe care se af­li­ 2 corpuri vechi de casă, suprafața 1147 m. p • 35 minute de Hotel de France. . . , Sos. Filantropiei No. 67 suprafață, 7840. 60 | 100 m. p. pentru instalațiuni industriale. 4 Bulevardu Dinicu Goksen suprafață 160. 55 , 150 m­. p. avînd la dreapta proprietatea Du­mitra Dobre No.13 iar la stingă proprietatea Ioanin Ivo. 11. S. Prelungirea Cald Griviță, colți, Militari, pe șosea pe fbstete locuri a Im Curanda, su­­rafață 1237. 10­0 100 vecinașe cu proprietatea Florian Zmintînă ÎS p. 13, tramvai pria pa localitate. C­A­S­S­E care de stăpîn și o so­­grădiniță cu pa­t Sir Domniței No. 9 (in dosul hotelului de Londra), șase încăperi lagere, 3 odăi de servitori, bucătărie, spăl­ătorie, grajd șopron, curte în dosul Hotelului de Londra) patru încăperi de «tăpini și dependințe, suprafața totală a proprietăței 734. 50 | 100 m­. pătrați. . if. Calea Dudești No. 63 și 63 cu trei corpuri de clădiri doua la strada și unul în fun­dul­ cursei, toate în aceiași curte supraf. 571. 20 I 100 nr.p. 4. Calea Moșilor No. 309 o mare clădire cu un stapu d asupra, grajd, șopron, curte. A­fectată la creditul Urban. . 5. Str. Stupinei No. 16 (în dosul halei Traian) cu trei încăperi și antreu bucătărie, ma­g.6.%ttr. Stupinei No. ÎS (în dosul halei Traian) cu trei încăperi și antreu bucătărie, nr­^7. Cal. ^Chiuiașilor No. 171 trei încăperi cu sala lor pentru stăpîn și dependințe, curte »a­ öoasa, supraf. 324. 70 | 100 m. p. afectaț­ii la creditul Urb. . .­­8 Cal. Călărașilor No. 173 pe care se află ș­ase corpuri de case. Suprafața caselor este de 887. *09 . 000­ m. p. iar suprafața totală a proprietăței este de 5697. 10 | 100 m. p. • pe se poate face instalații industriale. Afectată la Creditul Urban. Str. Fraților No. 44 colț cu str. JAnăriei pe care se află în aceiași 9. Str. curte 2 corpuri de casă,~una compusă din mai multe prăvălii,­fie­care cu odaia și bucătăria sa, iar cea l’alt­ casă cu cele trebuitoare pentru locuit, suprai. 508. 50 | 100 m. p. 10. Str. Trofeelor No. 11 colț cu str. Leon Vodă, un corp mare de casă cu patru came­re de stâpîn și antreu și dependințe, curte mari etc. ti. Str. Cocoșului No. 5 colț cu str. Poetului, cinci camere, antreu, dependințe, curte S^Str.Călușei No. 43 patru camere și antreu, dependințe curte. Afectată la Credit­u Cabișe­i No. 41 Cu trei corpuri de case unul mare la stradă compus din patru camere si antreu etc. și două mai mici in curte. Afectată la Creditul Urban. 11. Str. Calicei No. 40 patru camere, și antreu, dependințe, curte. Afectată la Credit, ÎS Str Tonovici No 9 fla, șosea) patru camere, antreu, bucătărie și curte mare. 16. Str. Sivitajului No. S5 (în apropierea str. Polizu) pe care se află două corpuri de clădiri cu 10 camere de închiriat și o prăvălie la stradă. Suprafața clădirilor este de 381 ,6­­­100 m. p. iar suprafața totală a proprietății este de 2202 70 1100 m. p.. Afectată lu­ Oro­dibui­ Usse­y­. Str. Betizarie No. 30 două corpuri separate de case fie­care cu curtea sa, primul la stradă compus din trei camere, antreu, bucătărie, secundul din două camere, antreu, 18. Calea 13 Septembrie No. 79 cu două corpuri de case în care se află și o prăvălie 15 camere cu sălile lor și mag»»« în curte. Suprafața clădirilor este de 515. 75—109 m­². iar a întrenei proprietăți este de 1456 m. pr Afectată la Creditul Urban.­­f Sos Botorai No. 16 pe care se află două corpuri de case cu două prăvălii la str­­iarin curte 15 camere de închiriat. Suprafața cladirilor 469. 76 1100 m. p. iar a proprie­­fcSfri? totale 706. 4g |­100 m. p­­resTO­­ domnii iwmm Ca să obțineți o recoltă frumoa­săj întrebuințați numai Saramura de Griüj »VICTORIA care este cel mai puternic și singu­! remediu contra tăciunelui (mălureî). Saramura de grin „Victoria" cărei este fabricată după sistemul cel mai­ nou de un specialist Doctor In chi­mie este analizată și recomandată­ de Onor. Institut de chimie al Statului­ cu certificatul No. 708 din 14 A­­prilie 1906. DEPOZITE in toata țara febrica „ VICTORIA“, București, Str. Smîrdan.­ Noutăți în cărți școlare pe anul 1906 In Editura LIBRĂRIEI NAȚIONALE, Calea Victoriei 47 București au apărut ur­mătoarele cărți, toate aprobate de Onor: Minister al Instrucțiunei publice. Curs elementar de Geografie pentru cl. I Secundară cu peste 100 ilustrațiuni în text de Vasile V. Marin, Profesor, Inspector al Invățământului secundar. Istoria românilor p. cl. IV secund de Th. Avr. Aguleti, Profesor, Elemente de Geometrie, p. cl. II secund,­­ Elemente de Geometrie pentru clasa HI secundară : Algeb­ra practică pentru cl. IV secund și 5 seminarială I Geografia, fizică p. cl­ V secundară de G. I. Gorciu, Profesor.1 Instrucția Clasică, drept uzual și economie politică, pentru cl. IV secund, de Jesois, Profesor. Lectură de Aritmetică rațională­, fi not. de Comptabilitate­­ pentru cl. III secundară­ I de Th. Popescu Lecțiunii de Geometria pentru cl. II secundară J Profesor Lecțiuni de Geometrie pentru cl. III „ I Poetica, p. cl. VI liceală de Th. Speranța Profesor, Senator, Istoria Sfînta a vechiului și noului testament pentru nr. 1 secundară, de Pr. C. Ionescu Profesor, Căutata Jubilară, din povestea neamului, de C. Gh­impețeanu, Profesor. Canto de Desemn după natură pentru cl.­ primare urbane și div. rurale de Al. Gră­­peanu, Institutor. Pregătire pentru Desemn după natură pentru cl. primare urbane și div. rurale de TV. Segel, C. Teodorescu, I. Teodora și G. Simionescu. Institutori. Cărți de Aritmetică și Probleme pentru Negulescu, Teodosiu și Cernescu și clasele primare istitutori. urbane și div. rurale, de Franceză pentru a ține companie și a în­griji de două fetițe (12 și 15 ani) se caută o doamnă sau domnișoara frânează sau cel puțin una care cu­noaște perfect limba franceza. A se adresa în scris sub „Regine Ma­tte“ la Agenția de Publicitate Carol Schulder et Co. Karageorgevicî II. Comptabil - Corespondent Tiner harnic și conștiincios scriere frumoasă, bună practică de birou, cunoscînd bine comptabilitatea și corespondența comercială, caută un joc într-un birou în Capitală sau provincie. Pretențiuni modeste. A­­dresa la administrația ziarului sub „Comptabil 200“. 2­300 LEI pe lună pot cîșș­iga foarte ușor persoane serioase atît in Capitală cît și în provincie ocupîndu-se pe lingă ocupațiunea lor obișnuită, cu plasarea unui articol foarte ușor de introdus.. Nu e nevoe de cunoștință, speciale. Oferte numai în scris cu referințe la Așmatia de publici­tate Care! Schn­îder & Comp. București strada Karageovue­­viei 18 Sub cSTir MADAME EFFELL — MODE — 56. Calea Victoriei 53. Etagiul I — MODELE DE PARIS — •’Pălării de demi­seson, fetru etc. In luna Septembrie reparațiunile de orice natură se efectuează cu jumătate preț de Al. Manicatide Profesor C. Kirí- Comisiile pentru examenele particulare din Capitală Ministerul instrucțiunei publice, a nu­mit următoarele comisii examinatoare, pentru examenele particulare din Capi­tală, di­n sesiunea de Septembrie: Baeu­ CLASA I, la liceul Matei Basarab. Președinte, d. D. Constantinescu și pentru geografie, membri d­inî. P. Ha­­neș, romină, preotul Popescu-Froșioru, religie, I. Panaitcescu, istorie, Șt. Zofctu, științele­ naturale, N. Tănăsescu, france­ză, Tomist, Alexandrescu, matematici, C. Cordoneanu, muzică, M Gheorghiu, caligrafie și N. Velescu, gimnastică, CLASA II, la gimnaziul „Șincai“. Președinte d. M. Ianculescu, mate­matici, membri ci-nil: Costescu Chiru, religie, S. Enachescu, franceză, D. A­­nușca, germană, I. S. Floru, istorie, G. D. Gîrbea, romina, Filon Mitrescu, la­tină, N. Florescu, șt.­naturale, Gr. Dă­­utescu, geografie, M. Pirvulescu, mu­zică, N. Brădescu, gimnastică și Costin Petrescu desemn. CLASA III și a IV, la liceul Lazăr. Președinte dl. A. Colom­an, și științe fizico-chimice, membri d-ni I: G. O. Gîr­bea, romina, arhiereul Calist. Ialomi­­țeanu, religie, I. S. Petrescu, latină, D. Poupei, matematici, T. Slăvcescu, șt. naturale, V. Gr. Bor­­o­van, germană, Șt. Enăchescu, franceză, C. Giurescu, ist., S. Buzoianu, geogr., C. Ghimpe­­țeanu, muzică, A. Vintilescu, desen, C. Pa­velescu, gimnastică, CLASA V și VI,­­ la liceul „Mihaiu­­ Viteazu“. Președinte d. S. Burileanu, elenă, membri d­urî: Badea Mangîru, religie, Gh. Popp, germană, C. Codrescu, ital., M. Galbenu, istorie, M. Matei, latină, O. Lugoșanu, romina, N. Zlotescu, fi­zico-chimice, V.­ A. Basarabescu, geo­grafie, D. Pompei, matematici, I. Cos­­tescu, muzică, F. Stănciulescu, gim­nastică, C. Petrescu, desemn, N. Tănă­­sescu, franceză, CLASA VII și VIII, la liceul „Sf. Sava“. Președinte d. Saba Ștefănescu, ști­ințe: membri d-nii D. Burileanu gr., V. Șuteu lat., M. Caloian­ist., N. Zlo­­tescu fizică, Em. Grigorovitza germ., Șt. Popp­rom., L­­. Rădulescu filozof., I . Stoenescu-Dunăre mat., G. Strugulescu­­ fr. engl., Leonida Tănăsescu muz., A.­­ Vintilescu des., D. lonescu- gim. , ș­ i Fete Clasele I, 11, 111 și IV,l­a externa­tul sec. gr. 1 No. 2, calea Victoriei. Președinte d. V. Borgovan rom., membrii, d-ni: Șt. Dinulescu vel. Bog­­dan-Duteă germ., N. Locusteanu lat., N. Idiem­ ist., Victoria Niculcea fr., H. Dimancea mat., N. Bărcănescu geogr., Al. Pandele fiz., M. Brînză nat., P. Ionescu-Șincaî des., Popescu Pasăre muz. și d-na Pavelescu gim. Clasele V, VI, Vil și Vili, la exter­natul sec. gr. 11, str. Gloriei. Președ. d. Th. D. Speranția; membri d-ni: St. Diculescu relig., V. Șuteu germ., G. Bogdan-Duică filoz., H. Da­­nielevici fr., G. Gorciu­geogr., M. Fo­­tino ist., N. Florescu m­at., N. Locus­­teanu lat., grec., N. Brăilețeanu frl., chim., P. Ionescu-Șincai des., d-na Pa­velescu gim. și d.­ Costescu muzică, la școlile comerciale inferioare și superioare Președ. d. Brătilă; membri: d-nii Craian, Pretorian, Dumitriu, Alex. Gogu, Alexianu, Al. Hodoș și Eschaf­­fier. Examenele se vor începe în ziua de 15 Septembrie dimineața, abia pot să le îndeplinesc, am crezut de datoria mea și eu ocup un loc inu­til, doar numai pentru satisfacția de a fi intitulat de colegii mei: „Domnule președinte“. Cu toate astea sfătuesc pe toți zia­riștii dela toate ziarele să intre în Sin­dicat, și să se solidarizeze și să stăr­c pentru încetarea unor procedimente care nu corespund cu gradul de civi­izi­țiune 1 la care cu drept cuvînt pretindem că a ajuns țara noastră. Primiți vă rog încredințarea deosebi­tei mele stime. , Al. Ciurea Plecarea Cuilor regale.—Esenrstî. Sosirea membrilor societăței agrare ungare Pa ziua de ori gările Bucureștilor au fost din nou cit se poate de ani­mate. La ora 9 a. m. au părăsit Capitala prin gara de Nord membrii Curț­i re­gale ducîndu-se la Sinaia. Suveranii au promis că vor mai veni in Capitală spre a vizita Expoziția. La ora 9.15 a. m­. au­ plecat tot prin gara de Nord membrii congresului pentru protecția literară și care fac o escursie la Sinaia. La 12 m. a avut loc un dejun la ho­telul Caraiman; după prînz au vizitat castelul Pi­leș și au­­ prezentat omagiile lor suveranilor. La ora 5 vor părăsi Sinaia și se vor reîntoarce în Capitală la ora 6:40 p.m. pentru a pleca miine dimineață la Con­stanța. ® ■ D. Take Ionescu, ministru de finanțe și M. Vlădescu, ministru de instrucție, au părăsit și ei Capitala azi dimineață cu trenul de Predeal. In fine la ora 3.20 p.m. au sosit în Capitală membrii societăței agrare un­gare. Oaspeții unguri au venit prin gara de Sud, Filaret. , _ ~ m — 0 scrisoare a d-lui Al. Cercn I­. Al. Ciur­cu a adresat Epoeei și­, în copie, tuturor datelor din Capitală, ur­mătoarea scrisoare: D lui director al „Epoeei“ Domnule director. Vâzînd că interpretați greșit cauzele retragerii mele din președinția Sindi­catului ziariștilor, vă rog să binevoiți a însera următoarea declarațiune : Unul din scopurile inființărei socie­­tăței noastre asupra căruia am insistat in toate ocaziile și în special cînd am cerut Corpurilor Legiuitoare recunoaș­terea Sindicatului ca persoană morală, a fost și îndulcirea polemicei dintre ziare și ziariști, înălțarea breslei gaze­tărești. Hr Din nefericire, scopul acesta nu s’a atins și tocmai in momentele cînd am avut și avem­ atîția oaspeți în țara noastră și ar fi trebuit ca cel puțin a­­cuma presa să-și păstreze mai mult demnitatea, sfișiarile intre ziare și zia­riști au atins culmea. Ași fi dorit să împedec o campanie nejustificată, datorită mai mult pati­mei decît unor motive serioase, dar îmi lipsește pentru aceasta și timpul și au­toritatea, fiindcă ’ din sindicatul nostru fac p­­~_ numai unii ziariști, în mod individual, nu și ziarele la care scri­i și la direcțiunea cărora cei mai mulți din membrii sindicatului n’au decis foarte puțină inrîurire sau­ chiar de loc lu asemenea condiții și avînd în ve­dere îndatoririle mele multiple, pe care , ECOURI Doctorul Schiller, Brăila, avizează cli­entela sa că a placat la Berlin pentru a se specializa în boalele de gât, nas, urechi și tiro­ genitale. ", Plugul cu aburi JOHN FOWLER et Co s’a dovedit foarte practic și ren­tabil pentru Renstaia, unde conc­ionează momentan circa 5» •narate încălilate ca pup. Un plug nou, cu scare subsol se află expus în interiorul Expoziției. Re­prezentant general : Julius Saxon, Bu­curești, str. ArtnKȘ No. 6. ‘ Visita comercianților din Brașov Cină vor sosi comercianții ?— Vizi­tarea Expoziției. — Plecarea lor Camera de comerciu din Capitală a primit cx­ î o adresă din partea Came­rei similare din Brașov,­ prin care a­­dresă nu se anunță sosirea în țară a co­mercianților din Brașov. Nouiî oaspeți vor pleca din Brașov Sâmbată la orele 2:19 minute d. a. cu trenul accelerat și vor sosi în Capitală seara la ora 9:20. Eî vor­ petrece în Capitală pînă Marți 26 c., în care timp vor vizita Expozi­ția și vor face,­­probabil, escursiuni prin principalele localități din țară. La a­­ceastă escursiune vor participa, proba­bil, și mai mulți reprezentanți al celor­lalte Camere de comerț din Ungaria. Marți, la orele 3 p. mi, oaspeții se vor înapoia pe la vetrile lor. O primire frumoasă li se pregătește de Camera de comerț din localitate. Numărul oaspeților nu­ se cunoaște încă. _________ Im. I. Transferări la finanțe Următoarele transferări s’au făcut astăzi, în serviciul exterior general al finanțelor : Impiegatul auxiliar cl. III G. G. Du­­mitrescu de la ad­ția financiară Dolj, a fost transferat in aceeași calitate la ad­ția financiară a jud. Ialomița. D. I. G. Dimitriu,­ absolvent a 1 clase secundare, a fost numit impiegat auxiliar cl. 111 în ad-uia financiară Dolj, în locul celui transferat. Impiegatul auxiliar cl. 1 Th. Stăncu­­lescu din ad-ția financiară de Teleor­man, a fost transferat în aceeași cali­tate la ad-ția financiară a jud. Brăila în locul d-lui G. Iliescu, impiegat auxi­liar cl. II, transferat ’ după cerere în locul celui d’intiia. Congresul asociațiunei române pentru înaintarea și răspîndirea științelor Biserica și cultul Ședința de dimineața Eri au început la universitate ședințele pe secțiuni ale asociațiunei române pen­tru înaintarea și răspîndirea științelor. Prima secțiune care a ținut ședință a fost­­ biserica și cultul. La ora 8 fam. dim. s a procedat la con­stituirea biroului de ședință. Au fost pro­ clamați: președinte, Atanasie Mironescu, episcop de R­îmnic , vice-președinte, pre­otul Nazarie, profesor universitar și se­cretar ar­hidiaconul Visarion Puui. Deschiderea ședinței s-a făcut în pre­zența d-lui Murat, secretarul biroului ge­neral al congresului.­ ­Cuvintarea episcopului Rimnicului de jos, Pimen Președintele ia cuvîntul și aduce laude d-lui d-l Istrati, președintele congresului, ale cărui merite le relevă pe larg, apoi sfătuește pe preoți să se cultive, să-și fa­că servi­iul conștiincios și să fie demni de misiunea lor. Se dă cariatul după aceea episcopului Dunărei de jos, Pimen. D-sa spune : Suntem­ întruniți într’un congres științific. Chestiunea este : avem noi rol intr'un asemenea congres ? facem noi știință ! facem noi in bine propășireaa neamului romînesc. ’? „Lozinca timpului nostru e progresul, dar progresul se pretează la multe di­recțiuni și sensuri. Sunt progrese di­verse. Progresul real e însă acela pe care îl aduce geniul. Din acest punct­ de vedere, fondul nu se schimbă, ci numai forma exterioară. „Lti­giunea se alcătuește din două părți: una religions a propriu zisă, iar cealaltă teologia. Religiunea e totalul central care, tur­sa mai alterează, e o revelație, teologia e știi­nț­a doctrinei relig­o­ase. Religiunea e fondat, e geniul care naște progresul, teologia e filozo­fia care îl măsoară și îl cercetează. In acest sens, teologia se pretează tuturor cerințelor științei. Creștinismul dove­dește că facem știință. Teologul trebue să cunoască toate, chiar filozofia mate­rialistă, pentru a o putea combate. „Trecînd la partea practică, consta­tăm că romînii sub raportul moral reli­gios stau ruü. Poporul nostru s’a în­străinat de obiceiurile strămoșești. „Mijlocul de îndreptare e să facem serviciile bisericești în mod priceput și sincer , să spunem în biserică poporului ceea ce­­ e necesar în viața de toate zilele, să deprindem pe țăran cu sensul adevărat al vieței economice și sociale .Mai departe, d-sa arată că activita­tea preotului de oraș e grea prin fap­tul ca e in contact cu oamenii voiți, că dioSul trebue să caute să împace se­paratismul firesc care există între școală și biserică și în ecea că rolul preotului e să îndrumeze po rominî Pe calea cea bună. *9 Icoane din Bizanț CAPITOLUL XI O familie din Bizanț In veacul al XI-lea Alegerea unui tovarăș de viață. — Calitățile bărbatu­li, calitățile fe­mei! —Părerile lui Psellos.­Mam­a ideală. Teodata avea insa o dragoste nestă­­pînită pentru viața intelectuală și re­greta adeseaori că nu-i bărbat, de­oare­ce sexul ei nu-i îngăduia ca să frecven­teze școlile și de a asculta frumoasa glăsuire a­ savanților. Era evlavioasă și se ducea cu drag la biserică, hrănind în tînărul ei suflet pur o devotare mistică. Și cu toate cucerirele pe cari se făcea frum­ute­tea sa, ea părea a nu fi dis­pusă să se mărite. Părinții Teodatei insistau însă foarte multe pe lângă dinsa ca să aleagă un tovarăș de viață. La urmă, tatăl ei după ce a între­buințat toate vorbele, înflăcărat isprăvi a se indigna împotriva ei, și ie spuse că dacă nu va împlini cerința lui, ea poate părăsi atunci casa părinți­ască. Soedota cedă în sfirșit și printre nu­meroșii pretendenți ca alese pe acel care trebuia să fie mai tîrziu­ părintele lui Pselios. Acesta era un om din rîndurile a­­ristocrați­cei, înrudit cu numeroși pa­tricieni și consuli, dar era un nobil com­minat. Din fericire la Bizanț nu domneau încă prejudecățile aristocratice ale so­cietăților noastre din occident : acest patrician nu-i era rușine de a munci (?) și s'a hotărît ca să-și încearcă norocul in lumea comercială. Pentru a putea găsi mijloace bănești ca să întrețis fa­milia sa. Era un om cinstit și simplu, blind și amabil față de toți, iar îl vedeai furi­os. Era sîrguincios și era pătruns de marele adevăr : mîntuirea ta prin tine. Era scurt­­a vor­bă, intr’un cuvînt un suflet candid „un băiat bun“ și puțin mediocru.. . Psellos spune, că cine a putut cunoaș­te pe acest bărbat, ar fi afirmat fără multă tărăgănare că era simbolul șips­­plieităței antice. „Străbatea viața, ușor, fără a face vreun pas greșit, cu un mers pururea egal, asemănător cu u­­leiul care curge fără­­ a face zgomot. F­emeea sa avea însă un alt caracter. Avea toate calitățile puternice străine bărbatului. El era timid și apatic, ea avea hotărîre și Inițiativă. Ea era în­­tr’adevăr omul, conducătorul casei. Pro­vidența—afirmă cronicarul Fsellos, —a dat părintelui meu această femee, nu nu­mai ca un ajutor și un colaborator, ci ca un șef, un călăuzitor, inițiatorul tu­turor faptelor mari. Cum Theodata era o bună cunoscă­toare a sufletelor omenești, ea nu că­uta să arate fățiș sdiica influență ce a exercitat-o asupra lui. Ea avea o ati­tudine față de dînsul asemănătoare cu acee­a a unui elev față de dascălul sail. Asculta toate sfaturile sale și îl con­sulta adesea ori la lucrurile cele mai ne­însemnate chiar. ' '* In sfirșit Theodora avea puterea a­­ceea susținătoare de a face plăcută viața tovarășului sau de traiu, a făcut ea sa uite trecutul sau cu dureri multe și plăceri puțina. Veselă, vecinie zîmbi­­toare și amabilă, ea a fost o femee de o bunătate de suflet admirabilă, gu­­vernînd cu chibzuință casa căminului său­­ Dar ea avea calități mult mai a­­lese, calmă, rațională, capabilă chiar de spirit critic, ea știa să vorbească cu măsură și să tacă în împrejurările ne­cesare. Era rezervată și modestă, de o grație castă și înțeleaptă, bună , față de toți acei cari îl înconjurau. Pentru pa­rinții © I, Theodora avea mii de aten­țiuni alese. Și era mama cea mai ide­ală, de o bunătate largă și de o dra­goste mare pentru drăguții săi copilași. (Va urma) Apelurile După terminarea cuvîntărei, unul din preoți roagă pe președinte să stabilea­scă ordinea discuțiilor. Președintele ia act și citește ordinea și durata discuțiilor, stabilind pentru comunicări 15 minute, iar pentru con­ferința o jumătate oră. Un alt preot intervine și face rugă­mintea să se aibe în vedere ca după comunicări și conferințe să se facă și discuția lor. Preotul Demetrescu se asociază la acest apel și arată că va trebui să se ia rezoluțiuni care să fie discutate la sfîrșitul congresului. Comunicarea președintelui Președintele lămurește că vor lua cuvîntul mai întîi ș­ acei preoți cari sînt din localități mai depărtate. Apoi face o comunicare­­ despre un andimis de pe vremea lui Matei Basa­rab. Vorbește măi întîiu de arta reli­gioasă, de broderii, care e foarte ne­gi­jata, face apoi istoricul acestui an­­timis, stabilind cu documente proveni­ența lui și, ca îș­cheere, compară viața lui Matei Basarab cu a regelui Carol sub toate raporturile istorice, econo­mice, de activitate, etc. La ora 12 ședința se suspendă pînă la ora 2 după amiazi. Ședința de după amiazi La ora 2 j­um. se redeschide ședințe, sub președenția preotului C. Nazarie, vice­președinte. Pimen, episcopul Dunărei de jos pre­zintă președintelui o propunere scrisă in cuprinsul următor: Propunerea „In urma dorințelor și dezideratelor ce am avut onoarea de-a exprima onor­ congres secția teologică, în ședința de la 13 Septembrie 1906, cu privire la activitatea pastorală și didactică a pre­otului, propun ca în interesul unei mai ingrijate educațiuni și culturi religioase a elevilor de ambele sexe de curs se­cundar, profesorul de religiune, care conform legi­i trebue să fie preot, să aibă dreptul la același salariu ca toți profesorii de la celelalte catedre de științe de la acea școală. El nu va pu­­tea ocupa și poziția de preot parohk sau­ ajutător la orice biserică, fie chiar ca particular. „Această propunere o fac pentru a-­ da posibilitatea profesorului de religie spre a se ocupa și pentru ca Duminicile și sărbătorile să meargă cu toți elevii la biserică, după ce mai întîiu în una din sălile ș­oalei va face o dizertație cu privire la serviciul bisericesc din acea zi. — Diaconii nu pot fi profe­sori.“ — Pimen al Dunărei de joc“. Contradicțiunile După ce președintele dă citire pro­­punerei, se naște o mică discuție con­tradictorie intre preoții din sală, dacă trebue sau nu să se ia in discuție ime­diat această propunere. Președintele hotărește în cele din ur­­­­mă ca, conform programului stabilit în­­ ședința de dimineață, să ia cuvîntul mai 1 i­țin preoții din localitățile înde­părtate, iar propunerea să se discute la sfîrșit. • Sa aprobă: Comunicările la cuvîntul preotul Neagoe, care vor­bește despre moralizarea poporului și caută a stabili că nerespectarea ropao­­zului duminical de cei interesați e un motiv de distrugere a sentimentului re­ligios la țară. De alt­fel, spune d-sa, ar trebui repaos duminical complect, ziua întreagă să fie închise cîrc­iumile, ca Într’adevăr moralitatea poporului să fie favorizată. JUJ Vorbește apoi preotul Țineoca din u.­r. i­voda d.-spre activitatea extra pas­torală a clerului în genere. D-sa crede că oamenii sus puși recunosc rolul preo­­ților în societate și că condamnă pu­țina lor activitate. După d sa preotul trebue să fie pro­­­motorul oricărei acțiuni mari în viața țăr­anului, să ceară celor în drept să aibe educația religioasă a copiilor ță­rani în școală, să­ se ocupe de aproape de gospodăria țăranilor, etc. Arata apoi caracterul îndomÎnic al ce­­lor mai mulți preoți din țară și sfîrșește că rolul preotului e­ nobil și trebue să se lucreze pentru a se afirma astfel: Preotul . Predeanu vorbește despre criza religioasă a tineretului de astăzi și analizează cauzele ei. Monștrii sunt aceia— spune d-sa—cari privesc lucru­­rile numai cu un ochiu­, după vor­ba­ unui învățat englez. Să privim lucru­­­rile cu doi ochi: știința și credința și vom avea o rezolvare a crizei religi­oase. Pentru a ajunge aci trebue să ne educăm și spiritul și­ sufletul, și vom izbuti. Arhiereul Calist Botoșeneanu­ găsește că pierderea sentimentului religios la popor se datorește preotului, care nu știe să se insinueze in sufletul popo­rului, să se jertfească pentru el. Se suspendă ședința pentru 5 minute. Continuarea ședi­nței La redeschiderea ședinței se dă cu­­vîntul preotului Pavel Constantinescu. D-sa tratează despre sentimentul milei față de aproapele nostru. In timpul cuvîntărei sale, apare pre­ședintele de ședință, episcopul Ilimni­­cu­mi Ath. Mironescu. D. Grrnt. Popovici-Conta vorbește despre modul cum am putea ridica soa­rele credinței în dreptul inimei și cu­getului nostru. Vorbește în numele or­­todoxilor din centrul Dobrogei, expu­­­nînd opt deziderate religioase care ar ridica nivelul moral religios al popo­rului în genere. Arată că în Dobrogea situația religioasă și a edificiilor pentru serviciile religioase e deplorabilă, com­parativ cu celelalte culturi. Epis­opul Dunar­ii de Jos, Pimen, cere cuvîntul pentru a-șî comunica impresi­le ce­ i-a făcut cuvînterea d-lui Popovici- Gonta. D-sa spune că aceasta cuvîntare nu intră in ordinea firească a ședințe­lor congresului, deoarece e persona­l și nu științifică. Roagă să fie scuzat că a făcut această întrerupere. .Vorbește apoi preotul Ales Popescu din Cernica despre mijloacele de per­fecționare ale preotului romîn. Ridicarea ședinței Președintele face cunoscut ca toți o­­ratorii să-și trimeată lu­rările biroului pentru a fi publicate în Buh­uinul aso­­ciațiunei pentru înaintarea și răspunde­rea științelor. La ora 6 ședința se ridică, anunțin­­du­se cea viitoare pentru astăzi la ora 3 d. a. în sala XVIII-a a universităței. c Ultime­i informații • Se caută depozitar de ziare la Burdujeni. A se adresa la admi­­in­strația ziarului „Adevărul“".­­ Mis­ i oul I 13 Septem­bri­e 1906 a apă­rut revista „Saptămina“ No. 52 cu ur­mătorul sumar : 1) După vacanție, 2) Patriotismul în literatură, 3) O nouă vizită, 4) Saptă­­mina. „Sâptămîna“ se găsește de vinzar­­ea numărul, la toate librăriile și tutun­ geniile principale, la toate chioșcurile și vînzătorii de ziare din București, iar în provincie, se găsește de vînzare la toate librăriile ș depozitele de ziare. Exi­mularul 30 bani. ® Gere 15 jurii, care vor hotărî pre­­mierea celor cari au depus haine la Expoziție, se vor întruni dela 15. Sep­tembrie pînă la 1 Noembrie a. c., la Expoziție, împărțirea premiilor se va face la Ș Ianuarie 1907 în palatul Ateneului. • Concubinajul este foarte răspÎndit în țară. Numărul­ copiilor născuți in anul 1905 este de 222.140, dintre cari 26 vii 821 sunt nelegitimi, adică din con?­cubini­j. • Starea porumbului în toată țara este bună. Treeratul plantelor păioase sa urmează. Viile sunt bune. Pe alocurea, a bătut piatra, iar la Drăgășani vin­a mediocră din cauza unor ploi cari au stricid mult. Finețurile sunt bune dar e­ntitatea finului recoltat nu este a­­bundentă. A apărut No. 1 din anul al IV-lea pe luna August 1906, din excelenta revistă de familie România Ilustrată cu următo­rul bogat sumar : De la Expoziție (cu o ilustrație) Cronica Lunea de Argus. Principesa moștenitoare a Romîniei (cu 4 ilustrațiuni) da și de Gille. Prolog la Povestea Neamului de d-nii Leonescu și Duțescu-Duțu. O amintire de Tonegaru. Două zile la țară (cu 4 ilustrațiuni 4* E, Vasiliu, Dr. Maximilian Popovici (cu o flu*­­trație), F­emeea Romană cu 2 ilustrațiuni de MJ­­lena Damian. O pildă măreață (cu o ilustrație) de Al Iacoviche. Un oaspete ilustru, Camille-Flammario» de Victor Anestin. H&Bin arhivele poliției, pungașii de bună dimineața (cu 4 ilustrații) de Detectiv. FOILETONUL ZIARULUI „DIMINEAȚA“ CRIMA ȘI IN MARE ROMAN DE SENZAȚIE FASTEA A DOUA — Eu nu discut ordinele, d*nă. „Nu știu pentru ce decît doar că vă, rog să vă grăbiți a mă urma. Diana zîmbi în mod straniu­. M Ea se adresă servitoarei. —• Du-te repede de adu-mi o tră­­sură închisă de piață. Apoi, către funcționarul care ve­­nise să execute mandatul de arestare: — Imî dați voe să merg în tră­­sură ? — Da, d-mă, eu cu colegul meu­ Insă vom sta înăuntrul cuplului lingă d-v. Doi agenți vor sta pe capră și ceilalți trei vor lua o trăsură și ne vor urma. — Primesc, d-le, dar vă rog încă ■R-mî dați voe să-mî schimb toaleta. Cei doi funcționari gravi se con­sultară. — Bine, d-nă, dar cît se poate de repede. — Pînă vine trăsura sînt gata. Servitoarea plecă imediat. Diana intră în cabinetul unde băgase pe generalul Villeroi. Trecură cinci minute. De­odată se petrecu un fenomen. Marele palat al marchizei începu să se clatine ca zguduit de cutre­mur, apoi, de­odată, limbi de foc țișniră din toate părțile. Un fum gros năvăli în toate ca­­mer­ile. In mai puțin de un minut între­gul palat era iu n­ăsărî și de cutre­mur­ din temelie. Pînă să alerge oamenii cartierului, pînă să-șî dea cineva seamă de cele ce se petrec, întregul palat se pră­buși cu un vițet groaznic, care ră­sună la o leghe­ depărtare în Paris și în același timp produse un cutre­mur al orașului. Zidul se făcuse în milioane de bucățele. Totul nu durase nici cinci minute. Nimeni nu scăpase cu viață din palat, decît servitoarea, care fusese trimisă după trăsură și portarul, ca­re tocmai eși­e puțin în stradă. Dar Diana ? VII Pe peronul gărei de Nord, două săptămîni după cele povestite, călă­torii vedeau cu surprindere pe un călugăr între baionete a șease soldați. Ceea ce surprindea era paza asta mare în jurul unui singur om și mai ales rasa călugărească a acestuia. Cine poate îi el V înfățișarea lui era foarte mândra. Nu semăna celeis cu un călugăr umil și nemernic, tutu mișună des­tul prin Franța. . După toate probalitățile, era unul dintre cei de frunte, deși­ Kais& luf­era ca a monarhilor de ziad. Un călugăr se apropiă de sergen­tul, care comanda garda. — Cine e ăsta le întrebă el. — Nu știu, făcu s­rgentul cu ne­păsare! „Ni­ s’au dat în pază cu recoman­data să nu-i slăbim o clipă din ochi. — Și unde îl duceți ? — Intr’un orășel mic al Franței, în Poulignon. — E de-acolo? Sergentul dete din umeri și nu maî răspunse. El avu aerul că zice :. ce-țî pasă d'tale '? Călătorul nu maî stărui. Se apropiă vremea , plecărea tre­nului. Un vagon special fu alăturat? pen­tru călugăr și ceî șease soldați, în care luară el loc. Cînd se dete semnalul de pleca­rea trenului un domn gras, cu în­fățișarea distinsă, se urcă în vagon și arătă sergentului o scrisoare. Acesta se înclină și făcu semn soldaților să stea mai la o parte, fără a pierde din ochi pa călugăr. Domnul ce­ ia gras se­­ apropia de ace­sta și se asișș, p­e bască lungă dAOSUl. Trenul se puse în mișcare. Călugărul privea în spațiu, pe fe­reastră, părînd că nu,­șî seama de nimic din ceea ce se petrece în jurul sau și că nici nu vede pe to­varășul său cel nou. Acesta i-se adresă "cu o vorbă blajină. "— Părinte, vom face călătoria împreună, începu el. Călugărul ridică ușor capul. — Da ! N’o să fie tocmai plăcu­tă, răspunse el cu un zîmbet puțin ironic. — In tovărășia d-tale cred că da. „De altfel, înțelegî că ținta mea nu e numai de-a călători cu d-ta, ci de-a încerca să-țî fiu plăcut. Călugărul zîmbi maî adînc și mai ironic. —■ Nici nu mă îndoesc că asta e ținta d-taie. — Desigur, desigur. „Noi avem interese comune, deși d-ta nu vei vrea să le înțelegi". „Chestiunea e foarte simplă. „Eu sunt inspectorul grai al pa­latului republicei. — D. de Mad­emine ? 'făcu călu­­gă­rul încet. Da! mă cunoști? De ce nu ? — In fond, e ușor lucru să mă cunoști, dar dacă ți-am spus titlul meu am făcut-o pentru că vreai­ să-țî arăt că ești într’o tovărășie ca să zic așa iotățesamtă, . „Da, e interesantă pnetru că e interesul nostru al amîndurora să lămurim faptele pe cari d-ta le-ai tăinuit cu atîta încăpățînare pînă acum. „Aici sîntem singuri de oare­ce soldații nu înseamnă nimic. „Dacă imî veî răspunde lămurit la toate întrebările mele, îți da­ți cu­­vîntul meu de onoare că în baza puterilor discreționare pe cari le po­sed te­liberez la cea dintîî stație. Călugărul îșî pierdu privirea în golul vagonului pe cînd fruntea i­ se încrețise. — D-le Mad­emine, spuse el după o pauză, nu mă surprinde propune­rea d-tale, țin însă să-țî spun că dacă intenția mea ar fi fost să­ scap de mult nu m’ațî mai fii avut în urm­ă. Inspectorul avu un gest de ne­încredere. — Asta, de­ nu prea e de cre­zut, spuse el zimbind binevoitor, chestiunea e acum dacă îmi vei răs­pundă la întreb­rî. — Ce dorești să știi ?­­r Mai iuiți de ce natură e ex­­plosibilul care a distrus palatul mar­chizei de la Sauvinière. ■— Nu știu, întrebați pe marchiza. Bine , al doilea, unde e as­cunsă marchiza ? — Nu știți. — Foarte bine. Al treilea, oh, e șeful real al conspirațiunei care trebuia să distrugă republica. — Asta o știu, marchiza Diase. — Prea bine. Al patrulea, care a fost rolul real al g-ralului Villeroi în această conspirație ? — Intrebați-l pe dînsul. — E mereu bine. Al cincelea caze e puterea ocultă, reprezentată prin­­tr’un g­rai de iezuiți, care trebue să reîntroneze puterea papală în Franța ? — Nu știți. — Aici, sa ne oprim puțin. „D-ta ai fost arestat într’un mo­ment groaznic, in buzunarele d-ta!# s’au găsit documentele revelatoare ale marii conspirațiuni ce pregă­­tiseră. „D-ta ești implicat direct. „Inelul care ți-s’a confiscat dove­dește că d-ta reprezinți o forță groaznică. „Prin urmare nu ești d-ta acea putere ocultă ! — Presupuneți OS dar — Nu­ e de ajuns, vrea fi să fu­rt cu siguranță.­­Nm­ _______. (Vattoul 53

Next