Dimineaţa, septembrie 1907 (Anul 4, nr. 1276-1305)

1907-09-26 / nr. 1301

r r­ r à ; I I I I «ititui IV—No. 18ui BANI TELEFON PUBLICITATEA CONDEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ( Co. BUCUREȘTI 18. Strada Karageorgevic), 18 Telefon 3/4 Pentru Capitală Boo. 14/10 Provincie și Străinătate So. 13/40 Sifiäi» o ÜikjÜi m­­i-i ȚâM Mercur. 26 Septembrie 19b DIRECTOR CONST. MILLE a­bonamente, cxi premii • Let­tO Un an 6 luni . . . « . I­a 11­ 3 luni .«.»«• „ 6 BANI x Apare zilnic la ora 4 dimineața cm ultimele știri ale n­o­p­ț­e­i x ISiaro­urile ziarului Str. Sărindar 11 Ossiogsrirea onor Miie Ai Unii Si­rin­ps bisericești — Numeroase familii d­in elita fran­ceză compromise — Paris, 24 Septembrie. — Poliția a arestat la Clermont Ferand pe vă­duva Thomas și fiul ei mai mic. D-na Thomas era foarte iubită în oraș pen­tru actele ei de binefacere. Ea con­ducea cu fiul ei o fabrică de butoaie moștenită d­e la decedatul ei soț și sub­venționa toate societățile de binefacere. La perchesiția făcută la locuința ei s'au găsit numeroase reliqve bise­ricești dispărute din biserica catolică. S-a stabilit că reliquile au fost fu­rate de fiul ei mai mare care a ple­­cat la Londra. Din biserica catedrală lipsesc re­ligve în valoare de 60.000 lei. Printr’un automobil care s'a o­­prit într’o seară cu doi tineri la in­trarea principală a catedralei și a plecat peste cîteva minute cu­ mare viteză, s'a putut stabili că hoțul e Antoin Thomas. Afară de religie s’au mai găsit la locuința familiei Thomas numeroase scrisori de comandă de la antiquari din Londra și Paris, care anunțau, religii­le ce necesitează. Azi s’a putut afla și adresa lui Antoin Thomas la Londra, în urma unei cărți poștale ilustrate sosite din partea lui. Autoritățile polițienești din Paris și Londra au fost avizate. Astăzi s'a făcut percheziție și la locuința lui Antoine Thomas la Cler­­mond Ferrand. Percheziția a dat rezultate senza­ționale. S-au găsit numeroase otră­vuri și ufensile medicale. Au fost apoi confiscate mai multe scrisori. Mai multe familii și în spe­cial femei din elita din Clermond Ferrand, Paris și Nantes sunt com­promise. Sunt dovezi că Antoine Tomas fur­niza otrăvuri u­cigașilor. Din Pars au fost trimiși nume­roși comisari și detectivi la Clermont Ferrand. Efectele compromisuluii asupra Bursei Budapesta, 24 Septembrie. — Știrea încheerei definitive a Compromisului au­­stro ungar a produs pretutindinul o adîo­­<să impresie, care nu se resimte mai bine ca în piața efectelor. Consecințele ma­relui eveniment se văd la Bursă, unde cursul rentei ungare s’a ridicat deodată la 94.40 (unu la sută). * Viena, 24 Septembrie. — Știrea că ambele guverne au ajuns la o înțele­gere definitivă asupra Compromisului a avut drept urmare o creștere conside­rabilă la bursa efectelor. Creditul aus­triac s’a ridicat la 653 coroane (9 co­roane mai m­ult) creditul ungar la 768 coroane (13 mai mult) iar renta un­gară cor. la 94 (juni. mai mult). Apoi C. F. austro-ungare au ajuns la 660 (3 jura. mai mult) și Alpine la 615.50 (3 coroane mai mult). din Paris și di­n Madrid declarînd că ce­le două guverne au adus o atingere drep­tului ginților și au condamnat răsboiul din Maroc. Adunarea a votat o ordine de și prin care se cere ca guvernul să retragă trupele spaniole și să respecte independența Marocului. Nu s'a petre­cut nici un incident. Luptă între deținuți și o escortă; numeroși răniți Tobolsk, 24 Septembrie.­Un număr de deținuți au atacat in timpul transportă­rii lor de la Tim­en la Tobolsk escor­ta care in învălmășeală a ucis 22 de deți­nuți; H deținuți au luat fuga luind cu dînșie puștile celor căzuți. 6 oameni din escortă au fost răniți, între aceștia unul grav. „ Asupra vizitei lui Iswolsky la Viena Observațiile unui ziar semi­oficial Viena, 24 Septembrie.—Ziarul „Politi­­­sche Correspondenz“ reproduce următoa­rele observațiuni inspirate din loc com­petent asupra visitei d-lui Iswolsky la Viena: „Speranțele favorabile cari se puneau pe visita d-lui Iswolsky la Vie­na, au fost pe deplin împlinite. Acordu­lui privitor la politica balcanică și care există de o serie de ani intre cabinetele din Petersburg și Viena fiind unul din­tre elementele statornice ale politicei pentru pacea Europei, a urmat prin in­­trevederea dintre d-nii Iswolsky și Aeh­­renthal un nou semn de însuflețire și de întărire. Demersurile pe lîngă statele din Balcani au făcut să reiasă din nou evi­dența intimității acestei înțelegeri și po­­sițiunea centrală pe care­­ și-a cîștigat-o de la stabilirea programului de la Myer­­szteg. Este de sperat că lămurirea punc­tului din acel program care dădea loc la neînțelegere va exersa asupra diferi­telor națiuni din Macedonia efectul in­tenționat de aceste puteri, cu atît mai mult cu cît organele lor din Macedonia au primit instrucțiuni de a împrăștia ilusiunile răspîndite acolo asupra pu­tinței de a se cîștiga succese pentru na­ționali cu ajutorul terorismului. Roadele înțelegere! dintre Peteri Printre roadele înțelegerii este și pro­­iectul îmbunătățirei justiției în Macedo­nia. Cît despre Poartă, care în această privință se va găsi­ față de voința unei Europe, se poate spera că va recunoaște că reforma justiției în Macedonia este o urmare firească deci indispensabilă a acțiunii reformatoare, mai cu seamă pentru că s’a luat cu îngrijire hotărîrea de a se evita orice violare a drepturilor de suveranitate ale Sultanului. Rezultatul întrevederilor din acest an S'a profitat de asemenea de această întrevedere pentru a se discuta toate ce­lelalte cestiuni de prima importanță. Întrevederile foarte importante din ulti­mele luni ale celor doi bărbați de stat, acordurile internaționale de mare întin­dere încheiate de curînd de către cabi­netul din Petersburg, în fine celelalte e­­venimente de pe teatrul politicei univer­sale, au dat multă materie pentru discu­­țiuni amănunțite al căror rezultat era întărirea convingerei că toate întreve­derile de peste vară au purtat din toate punctele de vedere roade prea prețioase pentru întărirea înțelegerei mutuale dintre puteri și buna lor voință de a co­labora în interesul menținerei păcii. Son națiunea europeană are un as­pect cu totul bun și liniștitor, iată rezumatul întrevederilor de la Sch­­nemuende pînă la cea de la Viena“. Sănătatea împăratului Austriei Viena, 24 Sept.— Aseară se răs­plătiseră știri foarte alarmante asu­pra stârei sănătăței împăratului Austriei. După inform­ațiuni luate la Curte, acest zvon e dezmințit, împăratul suferă de un ușor catar și a putut acorda ori audiențele obiș­nuite, lucrînd și cu miniștrii. BeYGlist la In ’Argentina Londra, 24 Sept.­ B:în Wa­shington se anunță că minis­trul Argentinei a primit o te­legramă care-i anunță că re­voluția a isbucnit în orașul Arientes. Au avut loc sânge­roase ciocniri cu mari pierderi de ambele părți în luptă. Francois Coppée în pericol Paris, 24 Sept — Cunoscutul poet și autor dramatic frances Francois Coppée e greu bol­nav. Medicii au constatat că el suferă de o rană căre i pune viața în primejdie.­­­­ In urmărirea princesei ionica Florența, 24 Sept.— Doi agenți secreți ai poliției saxone eu fost surprinși pe cînd voiau să răpească pe prințesa Pia Monica. Desch­iderea parlamentului austriac .• Viena, 24 Septembrie.—Parlamentul­­ austriac va fi deschis la 16 Octombrie , st. n. In această ședință guvernul va prezenta proectele de lege cu privire la compromisul austro-ungar. Pr­mul ministru, baronul Beck va­­ ține cu acest prilej un mare discurs. Greva din Milano Milano, 24 Septembrie. — De astăzi dimineața, orașul se află fără gaz. Toți lucrătorii de la uzina de gaz s’au pus in grevă. Aseară lucrătorii au voit să țină ședință în interiorul fabricei. Ei au fost insă Împrăștiați de poliție. Sunt temeri că greva se va întinde și la h­­ainele de gaz din Genua, Alessandria și Modena. Pregatirul pentru marea demon­strație din Ungaria Budapesta, 24 Septembrie. —■ Minis­trul de interne, contele Julius Andrassy a răspuns astăzi recursului partidului social democrat, in contra hotărirei șe­fului poliției de a nu admite procesiu­nea în fața parlamentului în ziua de 10 octombrie. Ministrul aprobă motivele invocate de șeful poliției și confirmă hotărîrea. Rezoluția a fost comunicată azi di­mineață, președintele partidului social democrat și membrii deputațiunei vor raporta­ în ședința da astă seară rezul­tatul misiunei lor. In această conferință se va hotărî și asupra atitudinea ce ur­mează s’o aibă pe viitor partidul. Editorii de ziare din Budapesta au de tarit ori ca în ziua de 10 Octombrie să nu apară nici un ziar. In acea zi toți lucrătorii tipografi din țară vor lua parte la marea demonstrație. Ori după amiază la orele a avut loc o întrunire populară la care au luat parte mii de lucrători. Simpatiile soților Toselll Londra, 24 Septembrie. — După Cu­m anunță ziarul „Dagl­ Mail“, în­treaga populație din Fiesole simpa­­tisea­ză cu soții Toselli și la orice încercare a agenților saxoni de a răpi pe principesa se va ridica tot orașul. Ei­ au sosit la Fiesole doi agenți saxoni; atitudinea dușmănoasă a po­pulației i-a silit însă să se refugieze intr’un tramvaiu­. Mulțimea care îi urmărise pînă atunci a urmărit cit­­va timp și tramvaiul cu strigăte de : „Jos cu spionii saxoni / " Curtea saxonă și principesa Ionica Dresda, 24 Septem­brie.— „N. Nach­richten“ află din sursă semi­oficială că nu e întemeiază știrea dată de ziare cum «i generalul Koieger, omul de încredere al regelui, ar fi plecat la Florența pentru a aduce pe principesa Pia Monica. Generalul Koieger se află la Dresda și nici nu are de gînd să plece. Pe de altă parte se asigură din nou­ că Curtea nu va întreprinde nici un pas cu aju­torul poliției secrete, ci va căuta să ob­­ite eliberarea principesei prin interme­diul tribunalelor italiene. Orice știri contrarii sînt deci pure invenții. Situația cabinetului Stolipyn Petersburg, 24 Septembrie.— Primul ministru Stolipin a petrecut 24 ore în familia țarului. Se atribu o mare însemnătate consfă­tuire­ ce a avut loc. Situația lui Stolypin e din cele mai bune ; cabinetul său va suferi însă oare­­cari schimbări in curînd. _ E lucru stabilit că ministrul de răz­boiț­ și cel de justiție își vor înainta demisiile. In genera se crede că viitoarea Dumă va dispune d­e o majoritate opoziționistă; se crede însă că cu oarecare conce­­siuni se va putea lucra cu ea. Greva fiel» C. F. austriace Viena, 24 Septembrie. — Reprezen­tanții impiegaților dela C. F. s’au pre­zentat era la direcție pentru a discuta neplăcerile cauzate de administrație. Schimbul de idei ce a avut loc n’a contribuit insă intra nimic la amelio­rarea situației. Funcționarii sunt hotă­­rîți a continua rezistența pasivă pină la complecta satisfacere a cererilor lor. In gara Nord Vest trenurile de marfa continuă să sosească cu intirzieri de cite 7—10 ore iar trenurile de per­soane cu intîrzieri de cite 3—4 ore. Nici un tren nu pleacă conform pla­nului. Intîrzierile provoacă mari nemulțu­miri printre pasageri, lnmormîntarea marelui fee fie Baden Carlsruhe, 24 Sept.—Azi a avut loc înmorm­întarea marelui duce da Baden. Au asistat familia defunctu­lui, împăratul Wilhelm, regii de Saxa și de Wurtemberg, reprezen­tanții șefilor statelor europene, prin­­tre cad prințul Ferdinand al R­o­­mîniei Caravană grecească distrusă fie o bandă Salonic, 24 Septembrie.­O bandă alcătuită din bulgari a atacat o caravană gre­cească de opt persoane care voia să plece din Franska la Seria. 7 greci au fost uciși iar al optulea grav rănit. Casai a produs mare agi­tație in sinul populației gre­cești și sunt temeri de acte de răzbunare. Consulii generali ai Austro­­ungariei și Rusiei au protes­tat energie în contra acestui omor și au plecat la Mauska pentru a ancheta faptul. Tsch­yrsky ambasador la Viena Berlin, 24 Septembrie.­­Secreta­rul de stat Tschyrsky a fost numit după propria sa cerere ambasador la Viena. Tschyrsky a dorit această numire pentru că soția sa e originară din Ungaria și are întinse relații în so­cietatea ungară și austriacă. O cerere a unui prefect fie poliție, respinsă Petersburg, 24 .Septembrie.—Co­­misiunea guvernamentală de aci a respins cererea prefectului poliției de a șterge pe Milinkov din astele electorale, pentru faptul că Miliuscov are dreptul de alegător. Noții turbur&rl ia Gfiesa Odesa, 24 Sept.—Adevărații patrioți ruși s’au dedat erî la noui excese contra evreilor. Cu­ prilejul înmormintarei funcționarului de poliție Du­­finsky, membrii ligei adevă­raților patrioți ru­și au par­­curs orașul, spărgînd geamu­rile și jefuind magazinele e­­vreești. 15 evrei au fost ră­niți, 5 din ei se află în stare gravă. O scena caracteristică la teatrul din Sofia Sofia, 24 Septembrie.—Teatrul națio­­nal de aci a prezentat era un tablou în miniatură al actualei situații politice. Pe scenă se reprezenta o traducere a bucății lui Ostrowsky Beneficii grase în care se face o paralelă între critica situație a Rusiei și actuala situație a Bulgariei. Publicul aplauda mai mult jocul sce­nic decit conținutul piesei. Intr’un moment dat fostul ministru și traducătorul în bulgărește al lui Dante, Velicikov, care se afla într’o lojă, apos­trofă pe un vecin al săli și izbucni în lacrămi, înduioșat de adevărul celor ce se reprezentau­ pe scenă. Prefectul poliției interveni mil3tind pe Velicikov. Acesta îi răspunde : Poți încheia un proces verbal, nu ai nici un drept insă să mî faci observații. Și d-ta ai fost o­­dată idealist, acum ai devenit însă prac­tic ca și acel de pe scenă. Fostul ministru se adresă apoi pu­blicului . Vedeți cele ce se petrec pe scenă, același lucru se petrece­ți în viața bulgară, aceeași corupție, acelaș destilu. Publicul izbucni în aplause și m­are. Planuri militare germane în mina francezilor Paris, 24 Septembrie.—După cum a­­nunță ziarele ,,Petit Parisien“ planu­rile pentru mobilizarea și concentrarea trupelor din Alsacia și planurile forti­ficațiilor din Strasburg, Metz și Ulm, se află în mîinile ministrului de războiu francez. Din această cauză autoritățile militare germane au schimbat cu desăvârșire planurile de mobilizare și acelea pentru paza numitelor fortificații. Incident între țărani romîni și unguri — âlaî mulți țărani răniți de un jandarm ungur — Budapesta, 24 Septembrie.—O telegra­mă din Penska anunță un grav incident care a avut loc acolo între țăranii ro­mini și jandarmii unguri. Erî după amează pe cînd țăranii se a­­flau­ în obicinuitul lor loc, de joc, în curtea școale­i jandarmul ungur Iohan Homan sosi între ei cerînd ca țiganii să cînte și cântece ungurești. Cum românii se opuseră se născu cear­tă. In curînd sosi in ajutorul jandar­mului și poliția din localitate. Jandarmul încurajat trase sabia lo­vind pe cei ce se aflau lingă el, tîind o mină țăranului Iancu Stclovnn­o— însurat în etate de 25 ani, si rănind­ grav la grt și la cap pe un alt țăran Ion Ticu. Alți cîțiva țărani sînt mai ușor răniți. După săvîrșirea acestei isprăvi jandar­mul fugi pe o bicicletă. Locotenentul de jandarmi Emerich Margalaky a plecat azi din Arad la Penska, pentru a ancheta faptul. D. Gr. Ghica la­ Viena Viena, 24 Septembrie.—D. Gr. Ghica, ministrul Romîniei la Paris, a sosit aci. Demisia guvernatorului Eisaciei Berlin, 24 Septembrie. — Agenția „Wolff“ comunică că guvernatorul Alsaciei principele de Hohenlohe a demisionat din cauza viritei sale înaintate și că va fi înlocuit prin ambasadorul Wedel de la Viena. Ur­mătorul acestuia va fi d. Tschirski care va fi înlocuit de către amba­sadorul de la Petersburg d. Schoen. Chestia mitropolitului fiin Orama Viena, 24 Septembrie.— Ziarul» Pol­­litischo Correspondenz“ serie : In ședința dela 3 octombrie, sinodul patriarh­atului ecumenic a hotărit in mod formal să invite te­legrafic pe mi­tropolitul din Drama care se află actual­mente la Salonic, săjle plece direct în lo­cul său natal la Brusa. După cum ni se anunță acum din Constantinopol, patriar­hatul ecumenic a fost incunoștiinț­ t de marele vizir că ertarea mitropolitului și numirea lui în altă epar­hie, ad­rnă­­ numai de sultan. In cercurile patriarh­iste nu sa crede însă în posibilitatea unei ertări. Măsuri pentru paza trenurilor în Rus la Petersburg, 24 Septembrie.—Față de desele atacuri ce se săvîrșesc asupra trenurilor, ministrul lucrărilor publice a luat dispoziția ca fiecare tren să fie în­soțit de un vagon special, anuma con­­struit pentru transportarea valorilor. 08 la conferința pacei Hagii, 24 Septembrie. — Prima com­i­siune a continuat discuțiunea arbiti­ngiu­­lui oblig­tor propus prin art. 16. Trei­zeci de membrii au votat pentru, iar 9 contra , au fost 4 abțineri. In cursul dis­­cuțiunii d. Beldiman, delegatul român, a relevat că discuți­unea a arătat esac­­titatea părerilor exprimate în resoluțiune de către delegatul austriac Merry. Călătoria țarului Petersburg, 24 Septembrie.­ In cer­curile conducătoare se afirmă că ime­diat după deschiderea Dumei familia țarului va pleca in Krimea. Ajutorul prefectului poliției din Pe­tersburg Sosnowsky a plecat în Crimea pentru a organiza paza polițienească. Știre dezmințită Budapesta, 24 Septembrie. — Direc­țiunea C. F. ungare, anunță că ordine desăvîrșită domnește pe toate liniile și că nu e întemeiată deci știrea dată de unele ziare cu privire la o apropiată declarare a resistenței pasive de către impiegații C. F. ungare. O înduioșare interesantă Viena, 24 Septembrie. — Ziarul „Ar­beiter Zeitung“ comunică o ciudată procedare a aghiotantului regelui Gre­ciei. In timpul ultimei vizite a regelui Greciei la Londra, regele Eduard II arătă mai multe obiecte de artă. La un moment dat aghiotantul rege­lui Greciei se opri în fața unei statuete și începu să plîngă, întrebat asupra motivului, aghiotantul regal răspunsa că statueta seamănă perfect cu o fiică a lui moartă și că amintirea ei iedu­­ioșîndu-l n’a mai putut să-și reție la­crămile. Regele Eduard mișcat oferi aghio­tantului statueta. A doua zi marele duce de Cam­bridge îî arătă galeria sa de tablouri. Aci se întîmplă aceiași scenă în fața unui splendid tablou, reprezentînd o fată.Servitorul care fusese însă martorul scenei din ziua trecută, povesti cazul marelui duce și se înțelege că acesta rămase mai puțin mișcat ca regele E­duard și-și păstră tabloul.—Drd. Situația în Maroe Paris, 24 Septembrie..—Ziarul „Echo de Paris“ află din Tanger că El Guebbas a cerut d-lu­l Regnault să facă a se tran­sporta pe un vas francez trupele serifia­­ne destinate a combate pe Roghi. D. Regnault a răspuns că Roghi aflîndu-se lîngă Mellila grija de a transporta tru­pele incumbă Spaniei. Știri de la Rabat spun că sultanul ara­tă pentru Franța o amabilitate escesivă însă în adevăr puțin sinceră. * Casablanca, 24 Septembrie. — Situa­­țiu­nea pe ziua de 6 Octombrie a fost neschimbată. Recunoașterea a mers pînă la Alazeba, important punct pentru aprovizionarea cu apă. * Tanger, 24 Septembrie. — Se comu­­jnică din Rabat că apropierea tratative­lor cu Franța pare a preocupa mult pe I Abdul Aziz. Cercetarea voluminosului dosar adus de către d. Regnault va lua un timp considerabil și va fi în­credințată atașaților de legațiuni și mi­niștrilor maghionului. După ce d. Regnault va fi pus ches­tiunea de principiu, alți șapte miniștri streini vor veni după d. Regnault să m­ezinte sultanului scrisori de ac­re­di­tare și vor lua reședință succesivă în ,celaș­ palat. Se socotește că ,această ceremonie va ocupa mai­ multe luni, ieeiînd­ spaniol contra campaniei marocane Madrid. S1 Septembrie.—Erî s'a ținut un meeting în contra campaniei maro­cane. 2000 de asistenți erau­ de față. Ora­torii au protestat in contra espulsiu­nilor Ultima oră telegrafică Prin Fii­ SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA­ ­ în întregime. Producția e mediocră. Cij­muitul s’a terminat pretutindeni.­­ Astă noapte, locuitorul Ioan Vîr­­tosu, gardian cîmpenesc din comuna Oancea a fost ucis de către necunoscuți. — Un început de incendiu a fost la bin­­•roul d-lui Max Fischer din str. Dom­nească. — Curtea cu furi, a achitat pe Ioan Nicula din comuna Berești dat în jude­cată pentru omor săvîrșit asupra lui­­ Gheorghe Cazacu. Curtea a fost prezi­dată de d. consilier Buzdugan, asistat de d-nii Bonache și Conduratu. Acuzatul a fost apărat de d-nii avocați Ignat, deputat și Lencuceanu. Partea civilă era reprezentată prin d. avocat Mitescu. — Ieri. Duminică a avut loc ședința comitetală a spitalului izraelit sub­­ pre­­șidenția d-lui Manolo Mendel. D. N. Wex­ler, bancher din localitate a donat 10 mii lei pentru fondul spitalului iar d-ni D. E. Dimmermann fiii exportatori, pentru același fond suma de 5000 lei. — Aflăm cu plăcere logodna depozita­rului nostru din Galați, d. A. Kahane cu gentila d-ră Fanny Laconic institu­toare la școala izraelită. — La consiliul de războiu­, procesul locotenentului Mateescu, se va judeca la 26 Septembrie nu cum din eroare s’a a­­nunțat azi. — Procesul căpitanului Ciuci se va ju­deca la 29 Septembrie. — Astă noapte, a încetat pe drum, din viață, locuiitorul Ioan Palega din co­muna Matuștea. — D. judecător de instrucție Brătescu, va da ordonanță definitivă în afacerea părintelui Emilius, de care am vorbit la timp­­ în ziarul nostru, trimițînd afacerea în judecata viitoarei sesiuni a Curtei cu juri. — Astă­zi a fost ultima ședință a Cur­tei cu juri din sesiunea de Septembrie. — Se anunță la teatru „Papadopol“ o serie de reprezentații ale trupei izraelite de operetă, de sub conducerea d-lui Gutt­­mann. Prima reprezentație e Vineri cu piesa „Cununia în glum­­ă“.’ — Niculescu Buzău, cu trupa sa, dă mîine la „Papadopol“ a doua reprezen­tație cu „Dama de la Maxim“.—Rom. IAȘI, 24 Sept.— Mîine dimineață la orele 10 ara loc o întrunire a membri­lor parti­dului conservator In chestia doctoratului în drept. — Gheorghe Boțan, sergent, venind cu trenul spre Iași, în apropiere de stația Vaslui a căzut jos din tren ră­­nindu-se grav. El a fost transportat la spitalul Sf. Spiridon.­­ Astăzi s’au deschis cursurile școa­­lei de belle-arte. După oficiarea servi­­ciului”­religios, d. profesor Bălăcescu a rostit un discurs ocazional ocupîndu-se în special de organizarea și programul școalei de belle-arte. — D-na Agata Bîrsescu-Radovici, distinsa noastră artistă, se află în loca­litate. D-na Bîrsescu începe dela 15 Octombrie un turneu în țară, cu piese­le „Dama cu Camelii și Hamlet“, d-na Agata Bîrsescu interpretînd rolul lui „Hamlet“. — Luni 1 Octombrie încep cursu­rile universitare cu obișnuita solemnitate. Discursul de deschidere îl va ține d. Manicatide. — Aseară in piața Unirei, d-na d^r Steuerman a pierdut un cercel în valoa­re de 1500 lei.—Dan BAILA, 24 Septembrie. — Piața de cereale cali­ă. S’a făcut cîteva transac­­țiuni de minimă importanță. — In piața pescăriei au sosit 33.000 kgr. pește. S’a vindut crap 66—85 ; ciortocrap 38—59 ; ciortan 18—49 ; șalăul mare 44—136; avat 19;hîrjancă 12—13 ; co­­sac 12 ; lin 42; știucă mare 49—39 ; babușcă 4—12 ; somn pană 127 ; saplac 46—90 ; somoteiü 20—59 ; biban 5—13; albitură 2­­17 ; obieți 3—7; nisetru 133 ; păstrugă 142 ; cegă 130—215 ; icre de nisetru 18,50 ; icre de păs­­trugă 10. — Aseară la orele 8 tura. s-a produs o ciocnire între două vagoane de tram­vaie, pe bulevardul Carol. Un trecător anume Petcu Nicolae, a fost rănit ușor și­­ apoi transportat la spital. — Camera de comerț în ultima sa ședință a adus mulțumiri d-lui Orășanu prefectul județului pentru măsura luată de a nu se mai permite cumpărarea de cereale în județ decit acelora cari vor avea autorizația cuvenită din partea Ca­­merei. — Baia IAȘI, 24 Septembrie. — Toți ofițerii veterani, în număr de 56, aflați în Iași, s-au întrunit eri și au hotărit formarea unei secții locale, atașată societăței Vir­tutea militară a ofițerilor veterani din București, aderând la statutele societăței. Conform articolului 29 din statute, au ales comitetul compus din 5 membri, și anume : d-nul general P. Botez, colonel Höffner, loc.-colonel I. Manolescu-Mla­­dian, maior Cojbă și căpitan N. Botez. Societatea e decisă a lucra la reven­dicarea drepturilor veteranilor, în con­cordanță cu marea societate „Virtutea militară“.­­ De­butul trupei de operete, de sub direcțiunea trilul Grigoriu, a fost o ade­vărată surpriză pentru ieșeni. Niciodată o trupă nu s’a prezintat în așa bune con­­ficțiuni. Un ansamblu perfect, coruri ex­­elente, orchestră proprie și o punere în scenă ce nu lasă nimic de dorit. O­­pereta Begele vânătorilor a repurtat un smeet's­eclatant, și artistei»' Leonard, Io­­nașcu, Grand și artiștii Maximilian, Ca­­russi, Ciucurati'­, au cucerit aplauze unanime. De­­ altfel întreaga interpretare a fost la înălțime și­ a stîruit ovații. Elita orașului s’a grăbit să felicita pe d. Grigoriu, distinsul director al trupei. — jr. dr. L. Ghiikman a fost numit medicul societăței comercianților de bău­turi spirtoase. — Tinărul Feldman, bănuit că ar fi vîndut timbru uzate, a fost pus în li­bertate de parchet. Instrucția continuă însăr — Din partea societăței literare,?» Ar­hiva“ s’a constituit un comitet, sub pre­­șidenția d-lui A. D. Xenopol, în scop de a se ridica un bust lui Conta în fața universităței. Pentru strîngerea sumei necesare, vor avea loc în cursul lunei Noembrie, o serie de conferințe, din partea mai multor persoane marcante din țară. — Mîine seară, Marți,­go va da la teatrul Sidoli, de către trupa de operete Grigoriu, pentru întiia oară lire de ar­tist, care a obținut în Capitală cel mai mare succes posibil. Elita lașului a a­­doptat un singur cuvînt de ordine , cu toții la această reprezentațiune.—Dan. Compromisul austr­o-ungar — Lucrările de detalii. — Ministrul Franz Kossifz și asupra compro­misului — Budapesta, 24 ianuarie. — Lucrările de amănunt ale compromisului austro­­ungar se continuă cu mult zel. Comi­tetele însărcinate cu formularea actelor și a textului compromisului au lucrat de azi dimineață pînă la orele 9 seara. Multe din chestiunile interesante înce­pute erî au fost aduse la expresia lor definitivă. Comisiunea căilor ferate a resolvit era de dimineață oarecari chestiuni de teh­nică. Consfătuirea de după amează a du­rat 5 ore, dînd prilej de discuție am­bilor prim miniștrii,­­s­ezi dimineață au­ fost date spre tipă­rire la imprimeria statului diversele, alte declarații și procese verbale. La orele 10 dimineața a avut loc o conferință comună a miniștrilor ambelor guverne, cari au luat hotărîre defini­tivă asupra chestiunilor rezolvate era. In această conferință s'a încheat un proces verbal asupra materialului care a fost obiectul lucrăre­­i comitetelor. Miine dimineață cel mai tîrziu, mi­niștrii austriaci vor putea pleca cu tren special. Astăzi dimineață diversele comitete au discutat chestiuni de t­ehnică de co­municație, supra­taxa zahărului, che­stiunea veterinară și chestia financiară. La orele 12 jumătate conferința a fost întreruptă și miniștrii s’au întrunit la un dejun oferit in onoarea lor de primul ministru Wekerle. Miniștrii s’au fotografiat apoi în grup.­­ Organul coaliției, „Magyar Ország“ declară astăzi intr-un articol cu litere vizibile că principiile partidului inde­pendent în chestia băncei au eșit vic­torioase în tratativele pentru încheerea compromisului și că cel mult la 1910 se va constitui o bancă ungară separată,. Cu prilejul desvelirii unui monument, al lui Kossuth la provincie, ministrul d­­ect­ori Franz Kossuth a declarat că înțe­legarea dintre­ Austria și Ungaria e gat și s'a exprimat astfel asupra compromi­­­sului : — Pot s­pne că am reușit insfirșit să rezolvim greaua misiune ce părea de »e rezolvat în «la fel ca at­it pretențiile­­ Ungariei cîte și cele ale Austriei să fie satisfăcuți I 1 telegrafF din țara CRAIOVA, 24 Septembrie.— D. jude­cător de instrucție Strel­ch­escu termi­­nînd cercetările în afacerea furtului de 16.500 de lei comis în dauna comercian­tului Dinicu Stoenescu, a trimis aface­rea la parchet, care prin d. pro­gror I. D. Georgescu, a dat rechizitor de ur­mărire. Sînt dați judecăței avocații: loan E- liu Popescu, ca autor principal și Ghin­­ca Protoreanu cumnatul lui Popescu ca bănuitor. — Alex. Strîmbeanu din str. Mahala­ua Măgarului, fiind beat și luîndu-se la ceartă cu Dincă Popescu l-a amenin­țat cu revolverul. Dacă nu intervenea la t­imp cîrciumarul Gh. Dascălu, de­si­gur că am fi avut de înregistrat o neno­rocire. — Ion Grigore din comuna Drănic pe cînd se afla în circiuma lui Ștefan Gri­gore a împușcat pe Mitică Ion, care a și murit. Criminalul a fost arestat. — Astăzi ține ședință consiliul comu­nal. La ordinea zilei fiind între alte chestiuni importante și rectificarea bu­getului. — Am vorbit la timp de decisiunea consiliului comunal că toți depozitarii de cherestea să-șî strămute sediul afară din oraș. Proprietarii de deposite făcînd contestație la ministerul de interne, a­­cesta în baza votului consiliului comu­nal și a aprobării consiliului sanitar superior, a respins contestația și a pre­lungit termenul de grație pentru mu­tarea depositelor pină, la 12 Decembrie.­­ Fiindcă bugetul comunei se­ găsește într-o situație critică, exproprierile din jurul bisericel Sf. Dumitru au fost­­ mi­nate pe anul viitor, cînd primăria va avea la dispoziție noul buget. — Consiliul comunal a numit­ o comi­­siune care să cerceteze și în urmă să­ avizeze asupra asfaltărei terenului din fața pieței noul numită M­­arșeu. Kam­ i«mne"<nmșwvșmtK pe Galați, 24 Septembrie. — Flăcăul Du­mitru Falade, din comuna Mastacanî, a fost înjunghiat de către un necunoscut. El a fost internat la spitalul din Bujor. — In șanțul șoselei din comuna Bălin­­tești a fost găsit cadavrul flăcăului Ioan Vasili­u. — In județ se simte lipsa de ploaie. Arătura se face cu greu­. Treieratul s’a terminat pretutindeni. Culesul .porum­bului n’a început încă. Viile s’a*. milea ‘ Știri politice Legile agrare. — Interview o ta d. Meu Car­anüü.—Din vorbele d­lui Carp.— Pricina căderea guvernu­lui.—întrevederea Carp-Tacha Io­nosan, IAȘI, 24 Septembrie. — Organele li­berale, nedezmințind știrile ziarelor cu privire la proiectele de reforma agrare, pregătite de guvern, ele se discută în toate cercurile. Mulți liberali nu se sfi­­esc ași exprima credința că sub forma aceasta democrată, legile nu vor treca sau vor întîmpina enorme greutăți. ♦ Am putut vedea azi un moment pe d. Nicu Cănănău, simpatical deputat conservator din localitate. La întrebarea mea, d-sa îmi răs­­punde: — „Dacă astfel sunt proiectele de reforma agrare ale guvernului, cum s’a ventilat prin ziare, cred că vor fi în­gropate de însăși majoritatea liberală, care nu se va admite“. Cu privire la legea contra trusturilor, prin sporirea patentei, d. Cănănău ha! spune: — „Nu văd prin aceasta vreo îmbu­nătățire pentru țăran. Prin lege nu se va face decit a se aduce un spor ve­niturilor statului, dar starea țăranului va deveni poate și mai rea“. D. Cănănău crede cu desăvîrșire im­posibil „imașul forțat“ așa cum sa zice că proiectează guvernul. — „Ea personal—­ zice d. Cănănăiî— ași admite ca prin bună învoială, pro­prietarii să pue la dispoziția țăranilor un teren, în marginile posibilităței, pen­tru imaș, fixîndu-se un maxim de a­­rendă, la care proprietarul să poată conveni". Cu aceasta s’a terminat scurta noa­stră convorbire. • D. Carp tot vorbește din cînd în cînd. Astfel întrebat de un fruntaș conser­vator asupra situației guvernului, d. Carp a răspuns : — „Guvernul liberal va cădea în cu­rînd, fie prin inepția lui, fie printr’un scandal ne­mai­pomenit“. * In cercurile conservatoare din loca­litate, se afirmă că întrevederea între d-nii Carp și Tache Ionescu a dat un rezultat foarte favorabil.—Dan li­elfied­ul dela primăria Jim Huși HUST. 24 Septembrie. — Pentru azi era hotărită depunerea jurământului consiliului comunal. Prefectul Lupu re­fuză a se prezenta pentru a lua jură­­mîntul consilierilor. Aceștia au ocupat sala primăriei, nevroind a­ o părăsească și fiind deciși a rămîne acolo pînă la venirea proiectului. Cazul s’a adus la cunoștința regelui, primului ministru și ministrului de in­terne. Consilierii sînt hotărițî a rămîne la primărie și noaptea. Se fac manifes­tări zgomotoase. In oraș incidentul dă loc la discuții aprinse.—Cor. Mentalul criminal fiin­ d&tiinci Văcărești Individul Nicolae Vasile, suferind de maî­­renie la o boală incurabilă, domiciliat în căt. Văcărești, certîndu-se orî după amiazi cu vecinii săi, doi indi­vizi anume Ghiță Tomescu și Ion Za­­haria, a pus mina pe un revolver, tră­­gind asupra lur două focuri.­­Amândoi aceștia din urmă au fost răniți primul în mina dreaptă și al doi­lea la palma mînei drepte. Răniții au fost transportați la spitalul Colțea de ambulanța soc. de salvare iar atentatorul a fost arestat la circum­­scripția 35.—tis. Bursa din st­remătate Viena, 24 Septemb.—Renta austr. aur 648.50; Act. cred. austr. 767.—­­ baue, ruso 665.50; nou impr. rus 611.50; rent­­ung. aur '94.­­, renta ung. cor. 185.75 e. t. aus.­ung. 117.40; schimb Viena 117.47. 86 45. - Berlin,24 Septsmb.—Acț. cred. austr. 98 50; Acț. cred. ung. 204.40; C. f. aus­­tro-ung. 216 20 . Alpine 71.50; Rent. Mărci cor. 94­—.—. Lozuri tur. 94.—, ung. imed. 142 25 mărci uit. 85.15; Paris, 24 Septemb.­­—Renta austr.­­ cor. 96.90; renta ung. aur. 94.37; Act. cred. austr. 101.30; c. f. austr. ung. 95 20; schimb Londra 693.—­ renta austr. cor. 104.50; renta ung. cor. 122.68; 208.43 ; Alpine 3­32 Frankfurt, 24 Sep.—Rents, austr. g. cor. 94.50; renta ung. aur. S3.90; Acț. cred. austr. 204.70 c. f. austr. ung. 142.60 ; schimb Londra 204.35 ; recta austr. cor. 96.50 renta ung. cor. 93.90 schimb Viena­­ 85 15; schimb Paria 81.40 , Alpine 285.—­ Budapesta, 24 Septemb.—Griü Oct.. 11.46, Gr­u April 12.15, Porumb Mas’ 6­84, Ovăz Opt 7.71, Ovăz Apr. 6,80,' i

Next