Dimineaţa, iunie 1908 (Anul 5, nr. 1539-1569)
1908-06-11 / nr. 1550
f V t k *« k «f Anul V.—Ro. 1550 PUBLICITATEAl ^ CONCEDITA EXCLUSIV) Agenției de publicitate CAROL SCHULDER . Co. BUCUREȘTI str. Karageorgevici IS—Telefen 3|4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. II APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI OCCOICICICCCCCCCCCXCCC^^ FRUNTRȘELE SUFRHGETELOR 1) Miss Cicely Hamilton, 2) Dr. Garrett Anderson, 3) Mrs Ayrton, 4)Mrs Alfred Lyttelton REVIZUIREA IMPOZITELOR Necesitatea revizuirei impozitelor. — Pregătirile d-lui Costinescu. — Ce reduceri se pot face ' După faimoasa criză de la 1899, oamenii noștri de stat au găsit că soluția de a salva finanțele statului constă în reducerea salariilor și în impunerea populației la nouă impozite. Deși soluția era tot așa de simplistă ca și oul lui Columb, autorii ei au fost mult lăudați, poate mai mult chiar decit descperitorul Americei. După trecere de cîțiva ani, toată lumea s’a convins însă că soluția aplicată, pe cât a părut de salvatoare la epoca marii crize, pe atît s’a arătat de dăunătoare și nedreaptă în urmă. Reducerea salariilor era foarte fesne de făcut. Funcționarii erau în serviciul statului; ei nu puteau să se opună măsurei luate: 1) pentru că fiind patriot, au găsit că trebue să facă și ei un sacrificiu pentru salvarea finanțelor statului; 2) nu puteau să demisioneze pentru că n’aveau altă meserie din care să poată trăi și 3) pentru că, dacă ar fi demisionat, erau destui postulante cari să le ia locul. Impunerea de impozite era tot așa de ușor de făcut. Impozitele la noi, ca’n multe alte state, nu sunt proporționale cu veniturile contribuabililor, ele ating deopotrivă pe milionari, ca și pe cei cari abia au cu ce și duce o viată plină de privațiuni și de mizerii. Dacă impozitele ar fi fost progresive, ele ar fi izbit mai greu pe cei cu averi acumulate, iar fată de cei fără avere, enorma majoritate, impozitele ar fi fost ușoare, echitabile. Dar cum cei bogați dețin puterea în stat, împovărarea lor cu impozite i-ar fi determinat să se ridice, să se miște, să protesteze și desigur că impozitele acelea sau n’ar fi fost votate, sau dacă s’ar fi votat, veniturile de pe urma lor n'ar fi fost încasate. ..»—■—De aceia, legiuitorii s’au mărginit să impue deopotrivă pe tot la același fel de impozite. Urmările se văd însă acum. Populațiunea numeroasă și puțin avută simte greul impozitelor. Agenții fiscali își fac datoria destul de lăudabil, dar contribuabilii sunt siliți să se încarce de datorii spre a putea plăti dările către stat, comună și județ. Cei cari nu pot plăti nici contractînd datorii, sunt executată. Li se vinde din puținul lor avut și statul tot nu rămîne în pagubă. In asemenea, conditinî oamenii noștri de finanțe au ocazia de a se mîndri cu execedente bugetare de zeci de milioane. Dar situația e intolerabilă. Excedentele bugetare sunt cel mai mare nonsens la un stat a cărui populațiune e în mare majoritate săracă. Nonsensul acesta îl vede oricine. De aceia și d. ministru de finanțe s’a hotărît să facă pregătirile necesare pentru reviziuirea impozitelor Lucrările în acest sens au fost ordonate: ele se vor face in cîteva luni. Rămîne ca după aceia să se cunoască felul în care d. ministru de finanțe e hotărît să revizuiască impozitele. Numai după aceea se va ști ce impozite vor fi proportionate, cum se va face proportionalizarea și ce anume impozite vor fi scăzute sau reduse cu desăvîrșire. Se pare că d. Constinescu e hotărît de pe acum să suprime la toamnă taxa de 3 la sută ce împovărează salariile funcționarilor. Ii facem d-lui ministru de finanțe o reclamă gratuită divulgîndu-i această intențiune și așteptăm ca ea să fie tradusă in fapt. Suprimarea acelei taxe ar fi un act de mare dreptate pe care statul il datorează funcționarilor, C. Dem. TELEGRAME din străinătate Situația din Persia Berlin, 9 Iunie.—Din Teheran se anunță că în Persia neînțelegerile continuă intre șah și cluburile politice. In Teheran șahul nu mai poate conta pe forțele militare, de asemenea se anunță și din provincie că d in multe părți soldații s’au făcut vinovați de refuz de serviciu. Soldații sunt foarte agitați din cauză că de mai mult timp nu li s’a achitat solda. Constantinopol, 9 Iunie.— Osman Pașa, comandantul corpului III de armată, a primit de la sultan ordin ca să vie imediat la Constantinopol, împreună cu aghiotantul său. Osman-Pașa a sosit cu un tren special la Constantinopol, unde sosirea lui a produs mare senzație. Chemarea lui Osman-Pașa stă in legătură cu tulburările de la granița Persiei. E probabil că el va fi numit comandant al trupelor turcești de la granița persană._____ Criza ministerială din Serbia Semiin, 9 Iunie. — Președintele Skupcinei Iovanovici a vizitat erî pe regele Petru, pe care l-a sfătuit să menite pe Pasici sau eventual să aprobe numai eșirea lui Pasici din cabinet. Tinerii radicali Stoianovici și Davidovici nu acceptă cu nici un preț un cabinet cu Pasici și Paciu. Același punct de vedere il au și șefii opoziției Novakov și Ribarov. Acesta din urmă propune un minister de coaliție. De eri, toți bătrinii radicali susțin că numai un cabinet de coaliție sub Vuki s’ar putea menține. Această combinație e primită cu multă simpatie de public, deoarece domnește convingerea că Vuici ar favoriza votarea convenției comerciale. Un asemenea cabinet întîmpină, însă greutăți, deoarece Vuici nu vrea să primească portofoliul primuluiministru. Amicii lui Vuici susțin însă că acesta ar primi preșidenția cabinetului, dacă nu-i s’ar impune să se poarte cu cruțare față de conjurați. Zvon despre tulburări în Serbia Budapesta, 9 Iunie.—O telegramă particulară sosită aci anunță că ele au avut loc mari turburăți in Serbia. Se anunță că regele ar fi primit mai multe scrisori de amenințare. Turburările se întind și in cercurile militare. Deoarece pină la prînz n’au sosit încă alte amănunte, știrile acestea trebuesc primite sub rezervă. Dela congresul cultural din Ungaria Budapesta, 9 Iunie.—La congresul cultural de eli a vorbit și fostul prim-ministru Szel, asupra chestiei naționalităților. Statul ungar trebue să aibă o atitudine pacinică și mulțumitoare față de supușii Nimeni nu trebue tulburat în întrebuințarea limbei și religiunei sale. Naționalitățile trebuesc educate în dragoste față de statul ungar, pe de altă parte însă naționalitățile trebue să se supue ideea de stat ungar. In acest punct statul și societățile culturale trebue să-și facă datoria. Oratorul se ocupă apoi cu atacurile contra Ungariei, apărute în ziarele străine, persifiind votul universal. Reforma trebue realizată cu orice preț, spune oratorul, dar în sensul ca toate clasele poporului să beneficieze de Constituție. Șefia trebue să rămînă insă și de acum înainte în mina inteligenței și caracterul de stat ungar nu va suferi. La congres s’au rostit și mai multe toasturi. Așa a răspuns unui toast Intre alții și ministrul cultelor, declarând că pentru rezolvarea chestiei naționalităților e necesare o politică națională. Cultura ungară trebue dezvoltată și făcută accesibilă naționalităților. încetarea grevei din Austria Viena, 9 iunie.— Ați B încetat greva studenților de aci. Cursurile au fost reluate pretutindeni și liniștea nu a fost turburată. Numai cursurile profesorului Lamasch au fost întrerupte. Greva a încetat și pe la celelalte universități. La Insbruck vor reîncepe cursurile probabil miine. Explozia de pe vaporul „Arcadia“ New-York, 9 Iunie.—Cu privire la explozia ce s’a produs pe vaporul german „Arcadia“ se mai comunică următoarele amănunte: In momentul cînd vaporul german, sosi în portul Filadelfia s’a început imediat descărcarea mărfei. In timpul acesta explodă pe neașteptate bomba ascunsă între mai multe baluri de parafină. Din cauza exploziei au murit 3 încărcători și 40 sunt răniți. După cîtva timp vaporul fu cuprins de flăcări și începu să se scufume. Cadavrele sunt ca sfâșiate. Se crede că bomba a fost introdusă la Hamburg în momentul încărcarea vaporului. Demonstrația sufragetelor Londra, 9 Iunie. — Demonstrația de oli a sufragetelor s’a petrecut conform programului și a fost cea mai mare demonstrație ce a avut cîndva loc la Londra. Au luat parte mai bine de 10.000 adepți ai dreptului electoral pentru femei la cele 7 întruniri moastre. In Hydepark se aflau cel puțin 300.000 de persoane în fața celor 20 tribune care ascultau cu * mare atențiune discursurile rostite de la tribune. Din Suedia și Norvegia au sosit cu acest prilej câteva sute de sufragete pentru a lua parte la demonstrație. S-a primit în unanimitate o rezoluție care invită guvernul să acorde fără amînare dreptul electoral femeilor. Situația în Persia Berlin, 9 iunie.—Din Teheran se comunică : Miniștrii se silesc că restabilească pacea. Șahul cere intre altele adunarea naționalităților, închiderea cluburilor politice și cere in același timp mărirea gărzei palatului cu 10.000 persoane. Sunt temeri că miine va reisbucni conflictul. Alegerile din Panama New York, 9 Iunie. — Azi au plecat 400 mateloți și 6 baterii spre istmul Panama, unde au mai fost trimiși acum citeva zile 300 mateloți pentru a menține ordinea la alegerile de președinte. Bugetul marinei ruse Petersburg, 9 Iunie.— Comisiunea financiară a Reichsratului a stabilit bugetul marinei cu 11 milioane, ruble mai mult ca Duma. Comisiunea financiară a destinat aceste 11 milioane pentru construirea vaselor de războiu. împăratul Frantz Iosef la Ischl Ischl, 9 iunie.Împăratul Frantz Iosef va sosi ad Vineri la orele două. Sinuciderea unui scriitor Berlin, 1 Iunie. — Scriitorul Benedict Friedländer, care se afla într’un sanatoriu, în căutarea unei boli s’a sinucis, trăgindu-și un foc de revolver. El e de mult timp suferind. Complicarea chestiei Marocului Madrid, 9 Iunie.—Chestia Marocului începe a deveni îngrijitoare. Comandantul bastimentului de războiu „Carlos V“, care se află în portul Larasche a transmis o telegramă marconică, anunțînd că între străinii din orașe și porturi domnește o teribilă panică. Europenii se tem că vor avea loc evenimente singeroase. Călători sosiți din Tanger la Cadix comunică că două bastimente spaniole de razboiu stau gata ca să debarce trupe în momentul cînd ar izbucni tulburări. Din tară pornesc mereu delegatiune pentru a proclamă de sultan pe Musat Hafid. In urma unui consiliu de miniștri spaniol, s’a comunicat tuturor comandanților bastimentelor Spaniei, ordinul de nu interveni în luptele dintre pretendenți. Ei vor rămîne inespectativă din care nu vor eși decit în caz dacă viața străinilor ar fi primejduită, sau dacă li s'ar cere de către guvern să intervie. " Trupele concentrate la Cadiz, precum și bastimentele de război și din Trafalgar au primit astăzi ordin să plece spre Tanger. Intoxicarea a 150 persoane Moscova. 9 Iunie.— Eri s’au Îmbolnăvit pa cîmpul curselor 150 persoane cari mîncaseră înghețată. Starea celor mai mulți dintre pacienți e disperată. Poliția a deschis o severă anchetă. O nouă secțiune la ministerul comerțului din Austria Viena, 9 iunie.Ministrul comerțului a anunțat că azi și-a început activitatea secțiunea politică-socială din ministerul comerțului. In capul acestei secțiuni se află Mataja. Secțiunea e împărțită în patru. Partea întîia cuprinde: Sprijinirea muncei, mijlocirea muncei și sfaturi; a doua administrația; a treia statistica muncei și a patra inspecția, industriilor. Intre Franța și Germania Berlin, 9 Iunie.—In timpul din urmă s’a acordat distinctiuni la trei artiști străini prin conferirea decorației „pour le mérite". Academia de arte a propus pe artiștii francezi Rodin, Fremiette și Zorn; împăratul Wilhelm a respins insă propunerea. In jurul discursului de la Döberitz —Un articol al ziarului „Temps“— Paris, 9 iunie—Ziarul ,,Temps“ se ocupă într-un lung articol de declarația cancelarului Buelow în ziarul „Norddeutsche Algemeine Zeitung“: In legătură cu acest articol, ziarul reproduce o comunicare a corespondentului sau din Berlin cu privire la o convorbire pe care a avut-p. la cancelariatul german. Aci sa comunicat corespondentului ziarului ,,Temps“ că neliniștea care domnește actualmente în Europa va dura atîta timp cît Germania va continua a fi ex* clusă din politica de înțelegere ce se urmează între state și care e declarată ca fiind menită a menține pacea Europei ca și cum Germania ar amenința această pace. Actuala situație va persista câ timp Germania nu va participa la nouăle legături din Europa. Germania speră totuși că la Constantinopol nu se vor repeta cele ce s’au petrecut la Algesiras. Publicând acestea, ziaul Temps obsevă că Germania suferă de mania persecuției. Greva agricolă din Parma Roma. 9 Iunie.—Știrile din Roma în special cele cu privire la distrugerea liniilor telefonice și telegrafice sunt exagerate. La ciocnirea care a avut loc n'a fost nici un mort. Mai multe persoane au fost insă rănite, Intre cari una foarte grav. Președintele Camerei muncei De Ambris care urma să fie arestat n’a putut fi găsit nicăeri. Greva lucrătorilor agricoli a putut fi zădărnicită prin Întrebuințarea de lucrători neorganizatî de către proprietari. Muncitorii agricoli sunt dezolați și sunt ferm hotărîti a continua rezistenta. E probabil că în curind se va proclama in oraș greva generală. Chestia statului Congo Londra, 9 Iunie.—Corespondentul din Bruxelles al ziarului „Daily Chronikle“ afă din partea unui membru al Camerei belgiane că Germania va interveni în chestia statului Congo, de îndată ce Camera va hotărî anexarea statului Congo. Germania va găsi pretext de protestare provocînd astfel necesitatea convocărei unei noul conferințe. Se afirmă că regele Leopold are de mult cunoștința de intențiunile Germaniei. Exludere de lucrători Dortmund, 9 iunie.—Toti lucrătorii organizati au fost excluși de la muncă. 40.000 lucrători au rămas fără pline. Scarlatina la Buzău — Nouă cazuri mortale —■ Buzau, 8 Iunie. — De citeva săptămîni de zile bintie scarlatina printre copii populațiunei din cuartierele mărginașe ale orașului. In decurs de 11 zile, adică de la 26 Mai pînă ora 6 Iunie, au fost 9 cazuri mortale printre copii in virstă Intre 2 și 12 ani. Boala are un caracter grav și la cele mai multe din cazurile mortale ea n’a durat mai mult de cit 24 sau 48 ore.#• Măsurile sanitare Sunt insuficiente, și după cite aflăm azi dintr’o convorbire avută cu medicul orașului, una din cauzele care face ca epidemia să facă atîtea victime, este indolența familiilor care ascund boala nedenunțînd-o serviciului sanitar ca să ia măsurile de rigoare. De asemeni fată de insuficienta mijloacelor de combatere de care dispune serviciul sanitar local, noi credem că este o imperioasă datorie pentru direcțiunea genera a acestui serviciu ca să ia imediat măsuri, mijlocind cizma T urgent combaterea epidemiei prin orice sacrificiu. De asemeni, ne facem datoria de a atrage atențiunea publicului de a denunța imediat fie personal fie printr’o carte poștală, locuința și strada unde se ivește vreun caz de scarlatină ,dat fiindcă de cele mai multe ori familiile bolnavilor, — majoritate oameni din clasa de jos,— ascund cazurile.—Sandu. trecerea prințului Ferdinand prin galați GALAȚI, 9 iunie.Prințul Ferdinand a sosit la ora 12, venind din Dobrogea, de la vînătoare. La debarcader, prințul a fost intimpinat de ambii prefecți și de comandantul pieței. Vagonul princiar a fost atașat trenului de 12.45, cu care prințul a plecat la București.I flam. Procesul cîrciumarilor din Iași (Prin fir telegrafic de la corespondentul nostru) — Dezbaterile înaintea Curtei cu Juri — IAȘI, 12 Iunie.¹ Bătrînul Theodor Sidoli nu și-ar fi închipuit nici odată că sala-circ clădită de dînsul, va servi odată, ca pretoriu solemn al justiției. E un moment de înălțare pentru această sală, care are un trecut atît de furtunos. Să sperăm că furtuna din terent nu va avea nici o influență asupra procesului de azi, și că totul se va petrece în cea mai perfectă liniște. De cu vreme, lumea se îndreaptă spre circul Sidoli. Ai crede că te afli la un matineu artistic, dacă n’aî ști că în joc este soarta a 88 de oameni, cari, prin verdictul juraților, por să-și vadă existența compromisă. Aspectul sălei Sala e plină, cu toată rigurozitatea de la intrare. Se comentează procesul in diferite chipuri. Avocații ambelor părți se consultă. Se spune că d. dr. Sumuleanu și-a retras pretenția de despăgubiri, mulțumindu-se a cere pedepsirea comercianților evrei. Pe banca avocaților din partea civilă d-niî. A. C. Cuza, Abgar Buicliu și Georgel Mîrzescu, din partea apărărei, d-nii: Dim. Alexandrescu, Lascar Antoniu, Neculaide și Ath. Gheorghiu. Cereri de aminare Circulă cu inzistență zvonul că apărarea va cere aminarea procesului. Cererea de amînare va fi motivată între altele, și de dreptul pentru acuzate de a cita martori, aceasta în virtutea unui articol, din procedura penală, care permite aceasta în procesul de presă, cind acel care se crede calomniat, e funcționar public. Se mai spune că apărarea va cere Curtei de a se declara incompetinte de a judeca procesul, deoarece n’ar fi vorba de un delict de presă, deoarece, memoriul de care se plînge d. dr. Șumuleanu, n’a fost pus în vînzare". Avocații păstrează o legitimă discrețiune. Vom vedea îndată. Intrarea Curtei.—Jurații La orele 12, Curtea își face intrarea. Se face tăcere. Curtea e compusă din: d. Cernătescu președinte, asistat de d-nii Dimitrescu și Teodorescu, D. Hamangiu ocupă fotoliul ministerului public. Patru acuzați lipsesc.—Judecarea și condamnarea lor Se face apelul acuzaților. Din 88 lipsesc patru. Făcîndu-se oarecare zgomot în în sală, d-nul președinte atrage atenția publicului că dacă nu va fi liniștit va evacua imediat sala. D. președinte observă apoi că, conform legei, acuzații care lipsesc vor fi judecați numai de către Curte fără jurați. D-sa spune că aceasta se va face imediat, înainte de tragerea la sorți a juraților. D. Lascar Antoniu, unul dintre apărătorii acuzaților, roagă Curtea să admită a judeca la urmă pe acuzații absenți, căci apărarea are să ridice unele incidente privitoare la vicii de formă și de procedură care pot privi și pe acuzații absenți. D.j președinte răspunde că aceasta privește numai Curtea, iar nici decum apărarea.. D. procuror Hamangiu este de părerea d-lui președinte. Se dă citire reclamațiunei d-lui dr. Șumuleanu, după care d. președinte dă cuvinntul părței civile. D. Abgar Buicliu spune că deși chestia e gravă, va fi scurt. D-sa crede că absența celor patru acuzați „este încă un truc pentru a obține aminarea, adică tărîgănirea acestui proces, apoi inzistă că „jidanii vind romînilor numai alimente falșificate“.. Laudă pe d. dr. Șumuleanu ca un funcționar model și spune că confiscarea băuturilor falsificate s’a făcut nu de reclamant, ci de autoritatea comunală in drept. iar Buicliu spune că memoriul în care s’a vorbit de râu de d. Șumuleanu a fost tipărit și răspindit în mii de exemplare, deci delictul de calomnie prin presă există. Cere 150.000 lei daune. D. C. Hamangiu,procuror, face un scurt dar foarte vehement rechizitoriu și cere maximul pedepsei pentru acaestă „ceată de necinstiți“. * Cartea condamnă pe Iosef Canovici, H. Babinschi, Iosef Cahane si S. Climer la cite o lună închisoare și 2000 lei despăgubiri. Cei 88 comercianți Se introduc acuzații. Iată numele celor 88 comercianți evrei, cari sunt citațe pentru a răspunde la un proces de calomnii prin presă, I. Vexler, A. Ificovicî, I, Grunberg, Getzel Iacob, Iosep Fișier, Z. Blum, Copel Abramovici, Ițic Kaufman, Ioseph Konovicí, I. Speier, Luzer Rosenblatt, M. Schvartz, A. Fastlich, M. Eisenberg, M. Blum, Moise Pascal, Abram Polac, Moses Moscovici, Froim Marcusobn, Sale Sneer, Ioseph Fișier, Moise Iacobovicî, Michel Veinștein, A.Koniver, Haim Grinberg, Strul Lezerovicl, N. S.rulovicf, Itic Abromavici, Hava Gold man, Kiva Lezerovicî, I. Velniceriu nu, H. Edelștein, L. Segall, L. Mi.scovici, M. Zaliș, Nuhem Strulovic!, Volf Strulovic!, M. Moscovici. IT. Rabinski, Șoim Aron, Abram Bereu, G. Meier, I. Einisman, M. Zingher, Elias Roner, Zelig Aspler, M. Bercovicî, I. Olivenbaum, M, Herșcovici, Avram M. Leibovicî, Zaharia Feibiș, David Gartenberg, Fișei Vain traub, Marcu Veintraub, Manasse Sternberg, Aron Grinberg, Volf 1 d nie, Lazăr Horovitz, B. Rosenthal, Moise Grunber- Avram sin Moise, Manasse Sandt, I. Weisman, W. Schvartz, Herș Berger, Haim Ianculovici, Marcu Leib, Israel Gratz, Strul Zalman, M. Moscovici, H. Eisenberg, Herman Aronovic!, Aron Grinberg, Keva Leizorovicl, Șulem Herșcu, B. Zimmer, Iosef Kahane, Iosef Gerșin, Zeida Pollac, I. Drubicl, Zeida Daniel, Leizer Leiter, Getzel, Iacob, I. Pollac, S. Klimer, Șaie Aron, Moise Kanner și Avram Simon. , „. , Aminarea La redeschiderea ședinței și mai înainte de a se proceda la tragerea la sorți a juraților, d. Lascar Antoniu, din partea apărărei, ridică un incident. D-sa spune că procedura nu a fost Îndeplinită și că există un viciu de formă deoarece inculpații fuseseră citați să se prezinte la primărie, pe cât timp procesul se face în sala Sidoli. Acuzații ar fi trebuit înștiințați în mod special de locul unde avea să se desfășure procesul. In baza acestui viciu de formă, d. Lascar Antoniu cere amintirea D. Abgar Buicliu, avocatul partei civile, spune că acuzați o treime înștiințați despre instanța care judecă procesul, nu de locul unde se judecă. D.Hamangiu, procuror, vorbește în acelaș sens. D. avocat Dimitrie Alexandrescu răpunde din partea apărărei că sunt dovezi incontestabile asupra existenței viciului de forma și, prin urmare, cere aminarea procesului. Curtea după o scurtă deliberare amină procesul pentru seziunea de toamnă și lumea se împrăștie în liniște. Iri „ „Jn Dan, In chestia muncitorilor din docurî Galati, 0 Iunie.—Am avut astăzi o convorbire cu muncitorul Gh. Săndulescu In afacerea agitației muncitorilor din docurî și cu privire la conflictul ivit intre antreprenorul Rosenbluth și muncitorul Dragoș. Iată ce mi-a declarat Săndulescu: In ziua de 7 Iunie la orele 1 Jumătate s’a declarat greva la toate vapoarele cari încarcă cherestea in portul Galati. Greva s’a declarat în următoarele împrejurări: Muncitorul Paraschiv Dragoș, cerind d-lui Rosenbluth să-i dea de muncă, a fost luat la bătae de acesta. Muncitorul a încercat să pareze loviturile. In acest interval se adunatse mai mulți funcționari de ai d-lui Rosenbluth și loveau în Dragoș, care trintise la pămint pe antreprenor. Acesta ridicîndu-se, se înarmă cu o piatră și începu să lovească pe Dragoș. A intervenit insă muncitorul Petrovici, care a oprit pe antreprenor să mai lovească. In timpul Incăerărei, se înștiințase căpitănia portului și corpul de gardă care se află în incinta docurilor. Dragoș fu arestat. Muncitorii, revoltati, au hotărît încetarea lucrului. Pe lingă incidentul dintre antreprenor și Dragoș, muncitorii mai erau nemulțumiți de faptul că in luna Februarie antrepenorii au călcat contractul care îl aveau cu muncitorii și de faptul că până in prezent nu se știe ce măsuri au luat autoritățile, împreună cu fCamerile de comerț, in chestia muncitorilor. Căpitănia portului a amendat pe nedrept doi muncitori cu câte 25—50 lei și a ridicat altora dreptul de a munci în docuri, unora pe timp nemărginit altora pe 10 pină la 15 zile. Incidentul dintre antreprenor și muncitorul Dragoș a fost o manifestare fatală a nemulțumirei muncitorilor, a stărei lor de enervare. Pentru toate acestea, muncitorii au înaintat căpităniei portului o plîngere, o altă plîngere prefectului de județ, prin care cer să se facă de urgentă o anchetă pentru a se stabili răspunderile și pentru a se stabili cine agită pe muncitorii din docurî. Aceștia sunt hotărîți să nu reînceapă lucrul pină nu se va face ancheta”. Acestea sunt declarațiile pe cari mi le-a făcut muncitorul Săndulescu și afți cîțiva muncitori. Cele relatate mai sus au format obiectul întrunirei de ieri a muncitorilor, la care s'au luat hotărîrile de mai sus. La docurî s'a reluat lucrul azi dimineață, din cauza aglomerației de muncitori. Greva de asaltă erî, in urma căreea au plecat două vapoare, a lăsat foarte multi muncitori în disponibilitate, cari n'au tinde să se angajeze. In urma convorbirei de ieri pe care a avut-o prefectul Atanasiu cu o delegație a muncitorilor, cel dintlin a hotărît să facă în cursul zilei de astăzi o anchetă, pentru a cerceta plîngerea muncitorilor, in cari aceștia arată că antreprenorii calcă invoelile. In ceea ce privește salariul, muncitorii susțin că antreprenorii angajează lucrători străini de docuri cu preț scăzut și în modul acesta muncitorii statornici ai docurilor sunt înlăturat! * Lucrătorul Gheorghe Balacea, care a fost arestat împreună cu Dragoș, va acționa în judecată pe un călăreț de sergenți, care face servicii la despărțirea întîia, pentru că sa bătut. Muncitorul Balacea și-a scos în acest scop un certificat medical de la d-rul Stavrescu, medicul primar al orașului. Am avut o convorbire astăzi cu d. prefect Atanasiu și d-sa mi-a declarat că va face o anchetă atît in ce privește reclamatia muncitorilor cit și in ce privește faptul că muncitorul Balacea a fost bătut de un politist. Acesta își va lua cu siguranță pedeapsa, dacă se va stabili adevărul reclamatiei. Aci stă deocamdată chestia muncitorilor din docurile Galați.—Ram. Delegație militară Austro-Ungara la Sinaia dri dimineață la orele 10.50, a sosit la Sinaia, cu un tren special o delegație de 13 ofițeri ai statului-major austriac. In frunte cu d. general Frantz-Conrad de Hatzendorf, șeful statului major. In delegație se află, între alții d-nii maior Iohan Hrabor, comandantul brigăzei 67 din Temișoara, general Maximilian de Bartuska, comandantul brigăzei 80 de Debrețin, general conte Frantz de Markuzi, comandantul brigăzei 34 de Arad, general Ludvig Arendt, comandantul brigăzei 41» de Lugoj, un colonel de stat major, cinci căpitani și un locotenent. Toți acești ofițeri, cari se aflau în voiagiu de studii în Transilvania, au venit de la Sibiu pentru a saluta pe regele nostru. Ei a fost conduși la castelul Peleș în trăsurile regale. La orele 1 au fost primiți de rege și regină, cari i-au reținut la masă. Ei vor fi oaspeții suveranilor, găzduind la pavilionul cavaleriei. La orele 5 delegații au asistat la exercițiile batalionului de vânători care a defilat înaintea lor. La orele 7 au luat masa la principele Schoenburg- Harstenstein, ministrul Austro-Ungariei. Ei au părăsit Sinaia la orele 9.30 seara cu un tren special. DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premiu Un an .«••••» • Les S3 « lant..............................11 I Inni............................ • • 1 TELEFON* Direcțiunea No. 1499 Capitală * 1410 Provincie și Străinătate No. 1440 Mercur 11 iunie 1908 De la curtea țarului Tipuri de servitori de la Curtea din Țarskoe Selo Dualul maior Sturdzacăpitan Cătuneanu Maiorul Sturdza grav răni! CRAIOVA, 9 iunie—După cum v’am telegrafia!, azi noapte, maiorul Sturdza a sosit în localitate pentru a tranșa diferendul avut cu căpitanul Cătuneanu. Deși afacerea a fost ținută în cel mai mare secret, totuși, mulțumită investigațiilor noastre proprii, am izbutit să aflăm următoarele: Maiorul Sturdza a sosit în localitate cu trenul accelerat de Sîmbătă, la ora 12 noaptea și a descins la hotelul „Minerva“. Duminică, toată ziua, n’a eșit de loc din casă. Martorii d-sale, d-nii locot.colonel Iliescu și maior Petala, prezentîndu-se la închisoarea militară unde se afla arestat de căpitan Cătuneanu, i-au comunicat mandatul ce aveau și i-au cerut să-și constitue martori. Comandantul pieței a pus atunci în libertate provizorie pe căpitanul Cătuneanu, pentru ca acesta să-șî găsească martori. După înlăturarea mai multor greutăți căci mare parte din ofițeri, dându-și seamă de situația delicată, ezitau să se amestece în acest caz, căpitanul Cătuneanu și-a constituit ca martori pe d-nii maior Antonescu și căpitan Piperescu din regimentul 26 Rovine. Parlamentările dintre martori au ținut 3 ore cu oarecare întreruperi și anume de la 4 la 7 seara, cînd, necăzîndu-se de acord, n’a decis eșirea pe teren. . . * Azi dimineață, la ora 6 și jumătate beligeranții au pornit la parcul Bibescu, în dreptul hipodromului, însoțiți de cei 4 martori și de d. dr. August Vasilescu. Duelul s’a făcut cu sabia. La a treia repriză, maiorul Sturdza a fost rănit la față, fiind tăiat adinc in dreptul maxilarului stîng pe o lungime de 25 c.m. Oprinduse lupta, martorii au declarat onoarea satisfăcută, iar maiorul Sturdza, fiind greu rănit, a fost transportat grabnic la spital pentru a i se da cuvenitele îngrijiri medicale. La ora 8 jumătate a sosit d. dr. colonel Condemini și ceilalți ofițeri sanitari ai spitalului și procedându-se din nou la examinarea pacientului s-a constatat că tăetura e foarte adâncă, lungă ca la 25 centimetri, pornind din dreptul urechei stingi pină la bărbie. Tăetura a fost atît de puternică incit dacă ar fi fost cu cițiva milimetri mai jos, maiorul Sturdza s’ar fi ales cu carotida tăiată și nenorocirea ar fi fost ireparabilă. D-rii Potîrcă și ceilalți, după ce au spălat rana, au cusut-o, iar cu trenul accelerat de 10 și 20 minute, maiorul Sturdza a fost pornit la București într’un compartiment special. La ora 9 de dimineața au sosit la spitalul militar foarte mulți ofițeri și d. prefect Vercescu al județului pentru a se interesa de starea rănitului. După declarația medicilor, va fi nevoe de o lună pentru ca rana să se închidă. Căpitanul Cătuneanu, mai avînd 10 zile de Închisoare, va reintra chiar astăzi în garda pieței pentru a-și termina pedeapsa. Autoritățile superioare din București s’au interesat continuu de modul cum s’a petrecut lupta, d # 1 D. D. Sturdza find înștiințat dă rezultatul duelului dela Craiova s'a dus la ministerul de razboiu, unde a avut o lungă convorbire cu d. general Averescu. Primul ministru era foarte ofectat de rezultatul acelui duel.-1 Miniștrii și-au exprimat regretele lor față de d. Sturdza, pentru neplăcerea ce a încercat. Noui amănunte CRAIOVA, 9 Iunie. — D. căpitan Cătuneanu cînd a fost Incu neștiințat de martorii d-lui maior Sturdza, că e provocat la duel* a voit să se adreseze la ofițerii regimi. 26 Rovine, deoarece că* marazii din regimentul 1 Dolj* din care face parte d-sa, lipsescr din oraș fiind plecați la Severin. După cum se știe martorii d-lui căpitan Cătuneanu au fost d-ni maior Antonescu și căp. Piperea*cu din reg. 26 Rovine. Ț Parlamentările Parlamentarea intre martori a durat de la orele 3 pină la 8 sea ra, și au fost reluate la 10 seara pină la orele 12 noaptea. . Martorii d-lui căpitan Cătune** nu au ridicat un incident de tardivitate, pentru motivul că provocarea la duel a venit du pal prea multă vreme. Neputindu-se a cădea de acord asupra acestui punct s’a recurs la arbitragiul d-lui general Gigîrtu, comandantul diviziei, care, cu multă bună* voință și cunoscuta-i complezen* ță in chestiunile de onoare, a formulat concluzia că tardivimatea nu se poate opune în materia de duel la ofițeri. Așa fiind, la orele 10 noaptea re luîndu-se dezbaterile, și după ce martorii maiorului Sturdza au de clarat că clientul lor n’a voit să insulte pe toți ofițerii din infanterie, comandanți de trupă cu schimbul, s’a recunoscut d-lui maior Sturdza dreptul de ofensat, alegîndu-se calea armelor pentru violarea diferendului. Duelul Duelul a avut loc la orele 6 dimineata chiar în fața tribunelor de la hipodrom. •. Condițiile luptei erau: ca să nu se înceteze decit atunci cînd unul dini combatanți va fi in neputință de gl mai putea lupta. D. căp. Cătuneanu ceruse ca combatanții să fie complect desbrăcâți pînă la brîu, și numai cînd martorii au obiectat că ar fi prea barbară această atitudine, d. căpit. Cătuneanu a consimțit ca ele săi ■poarte cămăși. Mai e de adăugat ca duelul a fosit cu sabia, fără restricțiuni, socotindu-se adică de bună orice lovitură. i După o luptă, de 30 secunde, d. maior Sturdza, a fost rănit grav la obraz. După ce a fost pansat pe loc, a fost transportat in grabă la spitalul militar. • Pe cîmpul de luptă afară de mar*tori și combatanti se mai aflau ad-nic : dr. căpitan August Vasilescu, dr. Andrei Iliescu, și colonelul aghiotant Georgescu care era și conducătorul luptei. Rana a fost cusută de d. dr. dr. chirurg Pitorca, de la spitalul militar. Grație măsurilor lu*ate, imediat s’au înlăturat com*plicații ce ar fi putut surveni prin declararea unei hemoragii. D. dr. Potorca a condus pe pacient la gară, îngrijind așezarea lui In compartiment. Plecarea la București . După ce rana a fost cusută d. mă, iar Sturdza a fost pornit spre București. In vagon au luat loc, martorii maiorului d-nic colonel Iliescu, și maior Petala, precum și d. Gr Vasilescu. 4 Si Azi BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE * Marți 10 IunienonRtEn rutîicitime