Dimineaţa, iunie 1908 (Anul 5, nr. 1539-1569)

1908-06-25 / nr. 1564

I 1 V .rrr #.•% 04» PUBLICITATEA: CONCEDHTA EXCLUSIVII­ fluențîei de Publicitat« CAROL SCHULDER & Co» BUCUREȘTI •tr, HarageorgevicX IS—Telelőn SU Birourile ziarului: Sír. Sărindar No. 1f APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIrii .ALE NOPfEI 1 Logodna domnișoarei Fallières D. Jean Lanes, secretarul general al prezidenției, s-a logodit cu d-șoara Anne Fallières, fiica președintelui republicei francez« Aplicarea lege! judecătoriilor — Personalul numit. — Muncă și petreceri. — Ne­voia unui control serios II: magistratura amovibilă s’au făcut numeroase numiri și mutări cu ocazia aplicărea nouei legi a judecătoriilor de ocoale. Pentru că era nevoe de mulți magistrați ale­gerea noilor numiți s’a făcut cam în pripă, cu toate că examenul de admitere a avut toate formele de rigurozitate. Au fost numiți și can­didații cari fusese respinși la e­­xamen, sub motiv că numirile sunt provizorii și cei numiți fără examen vor fi chemați la toamnă să dea un nou examen. Din această cauză se î nțelege că aplicarea nouei legi se face cu multă încurcătură. Sînt tineri magistrați cari nu înțeleg spiritul legei, sunt alții cari îl înțeleg, dar eu căută să-și facă, datoria și foar­te puțini sunt. aceia cari pricepînd legea, își dau multă silință să o aplice și astfel să fie de folos po­pulației. După știrile ce le avem pe cale particulară, putem afirma că noua lege a judecătoriilor de ocoale dă rezultate bune, unde e bine apli­cată. Dispozițiile legei, în cea mai mare parte, convin populației ru­rale, care vede că­ i s’au făcut mul­te și însemnate înlesniri în afa­cerile judecătorești. Dar acolo unde legea nu poate fi aplicată din motivele arătate mai sus, țăranii sînt într’o com­plectă nedumerire. Desființîndu-se judecătoriile comunale și schim­­bîndu-se procedura în afacerile ce erau plin acum rezolvite de tribu­nal, țăranii nu știu cui să se a­­dreseze, de la cine să ceară lă­muriri, cum trebue să procedeze. Cea mai mare parte dintre ju­decătorii ambulanți cred că misiu­nea lor e îndeplinită dacă fac că­lătorii triumfale prin comune și iau la bătae pe țăranii împrici­nați. Pentru ei slujba de judecă­tor ambulant e la fel cu aceea a vechilor subprefecțe. Se înțelege că de la aceștia, jus­tiția nu poate avea foloase, po­pulația rurală nu poate fi lumi­nată și îndreptățită în cauzele ce o duc înaintea judecătoriilor. Sunt și magistrați cari, după cum am spus, își fac datoria. A­­ceia sunt dintre cei vechi. Dar lor li se piare munca ce o depun acum pentru aplicarea le­gei celei nouă, așa de grea că li se pare cu neputință să reziste tim­p de un an. După expresia mi­­inoritoi a unuia dintre aceștia, ju­decătorii ambulanți cari își fac datoria, vor ajunge cadavre am­bulante după un an. Legea e prea povărătoare, s’au dat prea multe sarcini judecătorii­lor, mai ales că s’au desființat foștii ajutori de judecători, cari au devenit magistrați stagiari și au aproape numai rolul de gre­fieri ai judecătoriilor de ocoale. Pe de altă parte e de observat că nu se poate face control se­rios asupra judecătoriilor ambu­lanți, căci e numai un inspector, care, cu toată bunăvoința, nu poate inspecta mai mult decît odată pe an toate judecătoriile. Din această cauză nici ministerul nu poate fi informat bine de felul cum­­ se aplică legea și deci nu poate cunoaște defectele și nici nu poate aviza la mijloacele de îndreptare. R. P. TELEGRAME Din străinătate Berlin, 33 Iunie.­­ La deschi­derea ședinței de azi, președintele a dat ordin să se introducă în sală toți martorii. Primul martor care urmează a fi ascultat este lăptarul Riedel. După dânsul urmează a fi ascultat­­pescarul Ernst;­e probabil însă­ că ascultarea acestuia nu va pu­tea avea loc azî și va trebui a­­mlnată pe mîine. * Intre martorii care sînt citați pe ziua de azi este și contele Eu­lenburg, mareșalul suprem al îm­păratului. Depoziția acestui mar­tor se referă la cele petrecute pe iah­tul „Hohenzollern". Iată cîteva amănunte asupra chestiei în care va fi ascultat con­tele Eulenburg. Un anume Trost servea, acum zece ani, pe bordul vaporului Hohenzollern. Slujba sa consta­­ In a îngriji de curățirea cabinelor. Intr’una din zile, în anul 1898, pe cînd mătura în apropiere de cabinele prințului Eulenburg, a­­cesta se apropie de­­ dînsul și-l lovi prietenește pe umăr. Prințul l’a întrebat dacă capătă concediu de la slujbă și la răs­punsul martorului, că merge în oraș în fiecare seară după ora 6, prințul l’a întrebat dacă are vreo amantă. Trost i-a răspuns că e logodit cu o fată din Westfalia. In legătură cu această convorbire, prințul a făcut o oarecare obser­­vațiune pe care Trost, care a fost ascultat ca martor, o declară ca fiind ceva „rușinos și murdar“. El s’a mirat mult atunci, văzînd că un Prinț îi vorbește despre a­­semenea lucruri, îndată după cele petrecute, el a raportat totul Superiorilor săi. întrebat dacă recunoaște în a­­b­uzat, pe prințul Eulenburg, Trost a răspuns afirmativ. Prințul Eulenburg, întrebat cu privire la depozițiunea acestui martor, a declarat că nu-l cu­noaște. După cîte-și amintește, a declarat el, n’a vorbit în viața sa cu vreun marinar despre lu­crurile acestea și nu poate pri­cepe cum poate spune martorul asemenea lucruri. Ș­i Starea Sănătății prințului Eu­­lenburg cauzează mare îngrijire. El e din ce în ce mai prăpădit și fiecare zi din proces are asupra lui un efect cu desăvîrșire-dis­trugător. Pe ziua de er, el nu și-a putut face obicinuita primblare cu au­tomobilul în grădina zoologică. Citare de martori în­ fa­voarea lui Eulenburg ■München, 23 Iunie.— Toți func­ționarii legațiunei prusiene de aci, au fost citați astăzi telegra­fic la Berlin, pentru a depune ca martori în procesul Eulenburg. Citarea acestor diplomați s’a fă­cut în urma cererea apărătorului prințului Eulenburg. In chestia consilierului Pierson Dresda, 23 iunie.—S’a vorbit la timp de calomniile debitate de prințul Eulenburg, pe socoteala decedatului consilier imperial Pierson. Se știe de asemenea că, fiind amenințat cu un proces, prințul­ Eulenburg i-a cerut scuze, plin de umilință, fapt care nu a putut împiedeca retragerea lui Pierson din funcțiunea sa, din această cauză nefericitul mult pu­țin după aceia. Ziarul „Dresdener Nachrichten“ publică în numărul de astăzi o scrisoare privitoare la această a­­facere, scrisoare adresată de prin­țul de Dohna-Schlopitten, prințu­lui Eulenburg. Scrisoarea e data­tă din 18 Decembrie 1901. Această scrisoare spune între altele: ......E atît de multă meșteșugire și invențiune in toată afacerea a­­ceasta, în­cît trebue să mă mus­tre mult conștiința că am adus o asemenea canalie ca tine în inti­mitatea iubitului și respectatului nostru domnitor M. La împăratul și regele. Ce părere va avea de­spre noi înțeleptul, cinstitul și lealul nostrul împărat, în ziua cînd va­ afla toate acestea?“ . Această scrisoare a prințului Dohna-Schlopitten produce o i­­mensă senzație, pentru că înainte de a se fi întîmplat afacerea Pier­son, autorul ei trecea drept cel mai intim prieten al prințului E­­ulenburg, în urmă însă, stigmati­zează în termeni atît de violenți și energici purtarea acestuia din urmă. Decl­ar­ați­uini grave în sarcina prințului Berlin, 33 iunie.—in ședința de astăzi a procesului, martorul Riedl a repetat declarațiunile fă­cute în procesul de la München. El (i. «wnțift,«: toate declarațiU: nile făcute la­­ München, declara­­țiuni care după cum se știe, sînt cu desăvîrșire nefavorabile prin­țulul Eulenburg. Confruntat cu acesta din urmă Riedl l-a recunoscut. Mareșalul conte Eulenburg a fost ascultat și el. Interogatorul său a durat o jumătate de oră. Acuzatul, prințul Eulenburg, a declarat, fără să-l privească pe Riedl, că depozițiunile acestuia nu sunt adevărate. Situația în Persia O telegrama a șahului Paris, 23 iunie. — Ziarul „Mai­lin" a trimes o telegramă șahului­ cerin dn-i să răspundă in persoană asupra situației din­­ Persia. Eri s’a predat la redacția ziarului ,,Matin’ următorul răspuns transmis prin le­gațiunea persană din Paris: „înălțimea sa șahul a avut în ve­dere, în­totdeauna, număr binele poporului sau. Dizolvarea parla­mentului a fost dispusă numai în vederea interesului țării, deoarece cluburile politice, cari nu aveau nici un program bine definit, au adus mari piedici guvernului“. Se arată apoi în telegramă că șahul va ține promisiunea dată că va menține Constituția, și adaugă că va face ca ea să fie respec­tată de toți cetățenii țării. In ce privește noile alegeri șahul a or­donat ca ele să aibă loc peste trei luni, și, conform legilor funda­­mentale ale Persiei, Camera și Senatul vor ține ședința în același timp. Telegrama se isprăvește cu asigu­rarea că nu sunt motive de a fi neliniștitți asupra situației. & Berlin, 23 Iunie.— Telegramele din Persia arată că starea de ne­siguranță continuă a domni în Persia. Corpul consular din Tebris a avut o conferință în care s’a de­cis să se ia măsuri în vederea e­­ventualelor tulburări ce se pre­văd. Pentru detronarea șahului Londra, 23 Iunie. — ..Daily­ Te­legraph“ află din Teheran că acolo s’a constituit un comitet numeros al cărui scop este detronarea șa­hului. Din comitet fac paris numeroase femei, între cari și o principesă curdă. cul cîtva timp, l’au­ reluat apoi con­­tinuîndu-l la lumina slabă a unor luminări. împăratul a mai stat vreun sfert de oră și apoi s'a retras. Directorul teatrului venise ime­diat în loja împăratului pentru a l conduce pe bătrînul suveran pe scă­rile întunecoase ale teatrului, dar Frantz Iosef a mai stat cîteva mi­nute și apoi a plecat informîndu-se asupra cauzei acestui incident. S-a comunicat împăratului că totul pro­vine de la un accident întîmplat la uzină. Ciocnire de trenuri Viena, 23 iunie.­ Astă noapte un tren militar, plecat din Bruck, cu soldați din tabăra de acolo, s’a ciocnit, lingă Neusiedl, cu un tren de mărfuri. Patru soldați au fost omorîți, iar 14 au fost răniți. Ziarele engleze despre experi­ențele lui Zeppelin Londra, 23 iunie­ — Ziarele en­gleze publică lungi­ articole, dato­rite unor specialiști în aerostatică, prin cari laudă fără rezerve expe­riențele făcute de contele Zeppelin cu balonul sau, spunînd că expe­riențele acestea au avut deplin suc­ces. Ziarele spun că invențiunea lui Zeppelin va avea urmări mai mari ca invențiunea submarinelor. împăratul Wilhelm sus­ține pe Zeppelin Berlin, 13 iunie.—In telegrama pe care împăratul Wilhelm a tri­­mis-o contelui Zeppelin și care face atîta­ vîlvă, era și următoa­rea frază: „Și acum ca și îna­inte sunt de partea d-tale“. Fraza, aceasta a produs o mare im­presiune și ziarele se trudesc să-l afle senzul. Ziarele atrag a­­tențiunea asupra faptului că mi­nistrul de războiți, von Einem, s'a simțit ofensat de către indm­ în Zeppelin și din această cauză s'a reîntors la Berlin. „Berliner Morgenpost“ află că ministrul de războia a avut o neînțelegere cu împăratul și din această cauză va demisiona. Un duel monar — Un prinț omorît de un căpitan — Petersburg, 23 iunie. — In apro­pierea orașului a avut loc un duel între căpitanul de gardă contele Manteufel și prințul Iusupov. Că­pitanul de gardă l-a ucis pe tinărul prinț Iusupov. Cauza acestui duel a fost o fe­­­meie din înalta aristocrație ru­sească. Familia princiară Iusupov este una din cele mai bogate și mai cu­noscute din Rusia.­­&• Petersburg, 23 Iunie. ~ Contele Manteufel se căsătorise acum cî­teva săptămînî cu o tînără și foarte frumoasă contesă rusă. Chiar în primele zile după căsătorie contele a aflat că soția sa întreținuse re­­lațiuni amoroase cu prințul Iusu­­pov, relațiuni pe care ea le-a con­tinuat chiar în timpul voiagiului lor de nuntă. Din această cauză contele îl pro­vocase pe prințul Iusupov la due­lul în care acesta din urmă și-a pierdut viața. Victimele unor serbări americane New­ York, 23 Iunie. — Eri cu ocazia serbărilor pentru aniversa­rea independenței Statelor­ Unite, s’au produs, ca și în anii trecuți, numeroase accidente foarte grave. Numărul victimelor este colosal. Sunt 54 de morți și 1124 răniți. Pa­gubele produse prin magnificile fo­curi de artificii se evaluiază la 120 de mii dolari, adică aproape un mi­lion de lei. Catastrofă minieră — 400 cadavre — Petersburg, 23 Iunie. — In ca­tastrofa din minele de la Iusofka, au căzut victime 400 de muncitori cari și-a perdut toți viața. Pînă acum au fost scoase 228 cada­vre. Un număr de 19 răniți au fost transportați prin suitare. * Din fundul minei se aud și azi încă țipete și strigăte disperate. Faptul acesta denotă că în mină se mai găsesc încă muncitori în viață, cari însă nu pot fi salvați de­oarece nimeni nu se poate apropia de ei. Țipetele lor sunt și îșieioare. Au­toritățile sunt însă în absolută impo­sibilitate de a face ceva pentru dinții. In jurul minelor au loc scene de nedescris.­­ Pagubele se evaluează la mai bine de un milion de ruble. Țarul a trimes 10.000 de ruble pentru a se veni în ajutorul fami­liilor nenorocitelor victime. Franța Yosef la operetă — Un incident în timpul representației — Ischl, 23 Iunie,—Impăratul Frantz Yosef a venit aseară să asiste la teatrul local unde se jucau două o­­perete: „Die Lüsse Grisette“ și „Ve­ra Violeta“. In mijlocul reprezen­tației s’au stins de­odată toate lăm­pile electrice și­ sala a rămas în complectă întunecime. Se isprăvise, tocmai de jucat pri­ma operetă, și urma să se înceapă cea de a doua „Vera Violeta“ cînd s’a întîmplat acest accident.­ In public s’a produs mare pani­că, cu atît­ mai mult cu cît împă­ratul se afla în sală și nu se știa ce s’a întîmplat. Directorul anun­­țînd că spectacolul va continua pu­blicul s’a liniștit, împăratul a rămas neclintit în loja sa, dînd prin aceasta un fru­mos exemplu publicului, grație că­ruia s’a evitat accidentele ce se produc din cauza îmbulzelii ce se naște în asemenea împrejurări. Actorii cari își întrerupseră jo­ Senssu­snale Mliii­l­asum Melbi higan din Horia Berlin, 33 Iunie. — „Vossische Zeitung“ a început publicarea, fi­nul memoriu secret Cu privire la organizarea revoluțiunei In Macedonia, memoria datorit u­nui bărbat de stat bulgar, care a vizitat toamna trecută Macedo­nia și care își așterne acum im­presiile pe hîrtie. Memoriul, din care a și apărut prima parte, conține lucruri foarte interesante. Pare că trata­tivele pentru constituirea cabine­tului bulgar au fost conduse pe temeiul celora cuprinse in me­moriu. Se știe că miniștrii actualului cabinet bulgar declaraseră, la in­trarea în funcțiunile lor, că poli­tica Bulgariei nu trebue să mai depindă de isprăvile bandelor din Macedonia. Or, comitetul revoluționar a organizat a­cum de auzind nouă bande, nu cu scopul de a împie­dica tulbură­rile din Macedonia, ci din potrivă, pentru a face așa­ ca bandele din Macedonia să fie în stăpînirea bulgarilor. Autorul memoriului e de pă­rere că organizațiunile revoluțio­nare vor fi susținute și în viitor de către Bulgaria, și anume pen­tru ca guvernele europene să nu poată spune că in Macedonia e ordine și liniște. Trebue să se în­­timple tulburări în Macedonia, pentru ca Bulgaria s­ă recapete dominațiunea asupra Macedoniei. Un alt motiv este acela de a se arăta Europei că popoarele Ma­cedoniei continuă a fi nemulțu­mite. Căci Europa nu se ameste­case așa, din pură umanitate, în trebile Macedoniei, ci de teamă, că revoluțiunea să nu se întindă și în părțile europene de apus. Al treilea­­ motiv a fost ca ban­dele bulgare să fie o contraba­lansare a bandelor sârbești și grecești și în fine, al patrulea motiv ar fi acela de a asigura cunoscutele pretențiuni și dorințe ale Bulgariei cu privire la Mace­donia. Bandele nu vor fi organizate ca pină acum. Ele nu vor avea să comită jafuri și omoruri, ci vor trebui să se acomodeze cu nouile împrejurări. Nu s'au mai format bande mari ca pînă acum, ci ele se compun numai din cite s persoane, cari ar putea eventual să formeze, bande mari și puternice. In fiecare comună trebue să fie 10—30 persoane cari ar putea să se atașeze la mișcarea revoluțio­nară și eventual să înceapă acti­vitatea lor. Dacă orgnizațiunile acestea vor putea fi realizate, bandele vor ajunge să fie de pri­sos. Lucrul acesta, ar fi și mai bun, pentru că cu chipul acesta nu s'ar mai putea spune că ban­dele provin din Bulgaria, ci s'ar părea că bandele s'au format sin­gure în Macedonia. Acestor mici bande nu le-a­r mai fi îngăduită trecerea­ graniței; cel mult, trece­rea ar fi permisă capilor de ban­de, cari ar veni din Bulgaria. Acești capi de bande se vor stabili prin comune, ca bărbieri sau ca orice alți meșteșugari și vor avea privigherea și conduce­rea bandelor. Agenții comerciali bulgari vor trebui să sprijine acele com­isiu­ni bulgare, lucru care nu se intim­­pla pînă acum. De cele mai mul­te ori, ban­dele nu aveau nici un sprijin bănesc. Actele comite­tului revoluționar cari se ascun­deau prin peșteri pînă acum, vor fi ascunse în lăzi de fier. Comitetui revoluționar va tre­bui, să se reformeze el însuși, a­­legînd din sinul său elemente cari au intrat în mișcare minuți de interese personale și­ cu sco­pul de a-și satisface toate poftele lor. In comitetul revoluționar se găsesc actualmente mulți crimi­nali, cari au intrat în mișcarea revoluționară cu scopul de a scă­pa de urmăririle justiției. In jurul nanei legi a fanfar­trienie O jurisprudență. Interesanta CRAIOVA, 23 Iunie.— înaintea tribunalului de Dolj, secția II-a, compusă din d-nii Titi Calițianu, prezident și Balianu, membru su­pleant, s’a judecat apelul făcut de că­re obștia locuitorilor din comu­nele Maglavit și Hunia, acest ju­deț, contra încheerei comisiunei regionale de Dolj, care se pronun­țase în favoarea arendașilor, oblî­­gîndu-i pe săteni, contrariu legei tocmelilor agricole, să facă aren­dașilor toamna anului acesta ară­turi și semănături gratis. Numitele obștii, reprezentate de d. avocat Alexandru Giulea, ve­chiu apărător al intereselor țără­­nești, au­ avut de luptat cu d-nii M. V. Mirică și Sima Naiculescu, mari arendași, litigiul procesului ridicîndu-se la suma de peste 100.000 lei. După o documentată pledoarie a d-lui Ghiulea, care a atras a­­tenția judecătorilor că acesta es­te primul proces de asemenea na­tură și importanța lui este cu a­tît mai mare, cu cît există alta cale de judecată, tribunalul a pro­nunțat sentința, stabilind jurispru­­dența că închierile comisiunilor regionale nu sînt definitive ș­i că anul agricol 1908, care este un an de tranziție, reglementat de art 112 din legea tocmelilor agricole, se termină nu în primăvara anu­lui 1909, ci chiar anul acesta, după seceratul griului, și culesul po­rumbului și că, prin urmare, se­mănăturile ce­ au să se facă anul acesta, trebuesc făcute neapărat în conformitate cu noua lege a tocmelilor agricole. Hotărirea tribunalului a f­ost primită cu strigăte de mulțumire din partea sutelor de săteni, cari asistaseră și urmăriseră soarta a­­cestui proces. Cum sentința aceasta este pri­ma, care s’a dat în această direc­țiune, lesne se poate înțelege im­portanța ei pentru agricultori. Xam. €pilogul incidentelor militare Se știe că „Secolul“ a publicat memoriul d-lui căp. Cătuneanu Iată ce comunicat publică azi numitul ziar liberal, pentru a de­gaja pe ministrul de războia de răspunderea publicărei acelui mem­tru­. Pentru a pune capăt presupu­nerilor de tot felul privitoare la pu­­ri­tatea foaiei personale a unui o­­fițer in ziarul nostru, ținem să de­clarăm că această publicare s’a fă­cut fără consimțimîntul și voința vreunei autorități militare. m­embrii delegați ai fiscului și supleanții în contenție de apă Au fost confirmați membri delegați ai fiscului și supleanți în comisiile de apel, pe un pe­riod de trei ani, d-nii: Anton Ionescu, membru și Flo­­rea Simionescu, supleant la jud. Argeș; I. Petrescu, membru și D. Caragea ,supleant la jud. Boto­șani; G. Ionescu, membru și I. Mîndroviceanu, supleant la jrd. Brăila; Gh. Teișanu, membru și D. Suvei, supleant la jud. Bu­­zău­; I. Sîntu, membru și Panait Hulban, supleant la jud. Constan­ța; V. P. Vasiliu, membru și G. Ioanid, supleant la jud. Covurlui; Aristide B. Dimitriu, membru la jud. Dîmbovița; D. Constantines­cu, membru și I. M. Ciocütan, supleant la jud. Dolj; loan Corvi, membru la jud. Dorohoi; V. Ve­­lican, membru și Al. Marinescu, membru la jud. Gorj; Anghel Ni­­colau, membru și Al. Nițescu, su­pleant la jud. Ialomița; Nae M Pompilian, membru și Ștefan Crosui, supleant la jud. Iași; N. Constantinescu, membru și C. P. Ionescu, supleant la jud. Ilfov; P. Chirițescu, membru și I. Ber­­nescu, supleant la jud. Mehedinți; D. Hogea, membru și Valeriu Za­­haria, supleant la jud. Neamț; Toma Popescu, membru la jud. Olt; Lupu G. Lupescu, mem­bru și V. T. Nicolau, supleant la jud. R.­Sărat; G. Tăut, supleant la jud. Roman; Const. Nanu, membru și P. Varlam, supleant la jud. Romanațî; Th. Berza, su­pleant la jud. Tecuci; I. M. Ivă­­nuș, membru și T. Necșulescu, supleant la jud. Teleorman; Miha­­lache Petrescu, supleant la jud. Tulcea; C. C. Dinu, supleant la jud. Tutova; Cezar Dimorias, m­embru și I. Constantinescu, su­pleant la jud. Vasluiu­; Marin Popescu, membru și I. I. Popescu, supleant la jud. Vîlcea, fifișcare în învățămintu­l rural Următoarea mișcare s’a făcut în învățămîntul primar: D. I. I. Antonescu, învățător, a fost transferat de la școala din comuna Dobriceni, la comuna Vinereasa, județul Vîlcea. D-ra Athena Ștefănescu, învă­țătoare, a fost transferată de la comuna Țigănești-Calomfirești la comuna S Slătioara, județul Vâl­cea­ Locul de învățător din comuna Faraoanele, jud. R.­Sărat, se re­zervă normalistului cu diplomă Ion Nicolau. D. Grigore Pintea, învățător la postul I din com. Petrești, a fost mutat la postul II de la aceeași școală. Locul de învățător, care se a­­flă vacant în comuna Copăcești, jud. Putna, a fost rezervat nor­­malistului Ion Novac. D. Marin Popescu, învățător la școala din comuna Gligani, jud. Argeș, a fost transferat la școala din comuna Intuiești, acelaș ju­deț, în locul d-lui Badea Pavel, decedat. D. Rizea Ionescu, învățător la Dăniceni, același județ, a fost transferat la Gligani. D. Teodor Ștefănescu, învăță­tor la școala din comuna Jigălia, jud. Ialomița, a fost tansferat la Mercuri 25 Iunie 1 DOS DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: Un an ....... . bei 7# «Inni­ . . . » . . ••%•. . U • Inni ..... . . . S­TILEFOHs Direcțiunea No. 14199 Capitali „ 1410 Provincie și Străinătate Ro. £ 2[4] INCENDIUL DE LA TURNU-SEVERIN Vederea generală a șantierului naval, care a fost distrus da un ferenSotr. comuna Fetești, din acelaș județ. Au fost rechemați în învăță­­mîntul rural învățătorii: C. Ni­­chita, dela școala No. 3 din Bâr­lad; G. Lupescu, dela șc. No. 3 din C.­Lung și Ion Mihăilescu, dela școala de aplicație de pe lîngă școala normală din Galați. D-ra Alexandrina Micșulescu, din­ Curtea de Argeș și d. P. Ian­­culescu, de la școala din Roșiorii­­de-Vede, au fost numiți în postu­rile de învățători definitivi. D. Constantin Baicu, învățător la școala din com. Țigănești, jud. Tecuci, a fost trans­ferat la școa­la din com. Poșani, acelaș județ. D. Iancu Pohrib, învățător la comuna Găiceanca, județul Te­cuci, a fost transferat la școala din com. Matac, acelaș județ. Accidentul d-nei Elena Ferechide D-na Elena Ferechide, soția d-lui Scarlat Ferechide, prim-pre­­ședinte—al—Cur­ții—de—casație președinta a o mulțime de insti­­tuțiuni de binefacere, a fost a­­seară victima unui accident ne­norocit în gara Ploești. Pe cînd voia să se urce în tre­nul ce pornea spre București fu lovită de scara vagonului deasu­pra ochiului drept și trîntită jos. D. Mișu Ferechide, văzînd cele ce se întîmplase, a ridicat de jos pe mama d-sale și urcînd-o într’o trăsură a transportat-o la un me­dic care i-a dat ajutoarele nece­sare. D-na Ferechide se află în afară de orice pericol­ — tis. Urmărirea unuui escroc belgian în R­omînia Poliția de siguranță a Capitalei a primit eri o notă din partea d-lui De Vos, judecătorul de in­strucție de pe lîngă tribunalul din Bruxelles prin care cere ur­­mărirea vestitului escroc Peellar­ert Jacques Marie Francois, năs­cut la Borgerhout la 22 Septem­brie 1869 cunoscut și sub numele de Chatterton Horace William Ja­mes, zis Vincent William zis Vivi­­am Morman zis și James Phi­lippe care a comis o serie de es­crocherii și falsuri. Numitul escroc se ocupa cu în­treprinderi financiare și în ulti­mul timp înființase un comptoar de bancă și bursă cu sucursale în­ Bruxelles strada Pu Midi No. 3 și strada Mars No. 45 și la Paris scuarul Petrelle No. 6. Siguranța Capitalei a trimis circulari relativ la urmărirea a­­cestui escroc la toate polițiile din țară.—t. MM pe 40 ani al bat. 2 Be vînătorî Brî, 22 Iunie, împlinindu-se 40 ani de la înființarea batalionului vînătorî „Regina Elisabeta“, ofi­țerii acelui batalion împreună cu trupa au serbat cu o deo­sebită solemnitate această aniver­sare. Cu acest prilej o delegațiune a ofițerilor din batalionul 2 de vî­nători compusă din d-nii maior Manolescu-Mladian, comandantul batalionului, căpitanul Richard Petrescu, locotenentul Bolintinea­­nu și sublocotenentul St­oicescu, a plecat ori la Sinaia pentru a o­­feri reginei ca dar din partea o­­fițerilor batalionului o frumoasă statuetă în bronz reprezentând Pe suverana ca soră de caritate în­grijind pe un rănit.­­Statueta este, așezată pa un piedestal de onix. Delegațiunea a fost primită la castelul Peleș la, orele 12­ și ju­mătate, de către suverană. Suverana a mulțumit ofițerilor pentru frumosul tor dar și a in­vitat delegațiunea la dejun. La orele 3 și jum. delegațiunea plecat de la castel. Suverana a oferit tuturor ofițe­rilor din delegațiune cite o foto­grafie cu semnătura sa. Bisfarh­ia a Bom tineri Bis Capitală Poliția Capitalei a fost înștiin­țată erî că tânărul Max Kazal­s, în etate de 15 ani fiul d-lui M. Kazal­s, domiciliat în str. Vițe­lului No. 4 a dispărut de la domi­ciliul părinților cu un alt băiat, fiul d-lui Schul domiciliat în a­­ceiașî curte fără a li mai putea da de urmă. Poliția a trimis ci­rculări tutu­ror polițiilor din țară prin care invită să urmărească pe numiții tineri.—2. Provocatorii de avorturi Crimele de cari sunt învinuiți doctorul R. Pede­­rentz și moașa Elena Oreste Constantinescu A­ct­ de acuzare Mercuri 35 Iunie începe să se judece înaintea Curței cu juri din Ilfov, procesul provocatorilor de avorturi. Dăm, aci textul actului de acuzare: Camera de punere sub acuzare a Curtei de apel din București, prin decizia No. 206-908, din 9 iunie a. c. a declarat că este loc de a fi puși sub acuzațiune: 1) R. Peterentz, pentr­u că acesta în calitatea sa de doctor cu știin­­ță a dat doctorii violente sau a întrebuințat alte mijloace spre a provoca avorturi și din cauza a­­cestora a cauzat moartea mai m­ultor femei, că: E. lónescu, Ro­salia Lesviodax, Maria P. Stoe­­nescu și Johana Knazel, fapt pre­văzut și pedepsit de art. 246 codul penal, combinat cu 40 c. p., 2) Ele­na Oreste Constantinescu, pentru că a întrebuințat ca să lepede sar­cina sa, fapt prevăzut și pedepsit de art. 246 codul penal și a dis­pus trimiterea acuzaților în jude­cata Curței cu jurați din județul Ilfov. Expunerea faptelor Noi procurorul general al Curței de apel din București, în executa­rea sus menționatei deciziuni, și după o nouă examinare și cerce­tare a actelor, expunem urr­mătoa­­rele: Acuzatul R. Petelentz (Antecedentele sale) Acuzatul R. Petelentz e doctor în medicină și chirurgie de la fa­cultatea din Iași, e un om de peste 54 de ani, e străin de neam și de moravurile țărei, căci de fe­lul sau e din Galiția (Austria) și după ce și-a cîștigat cetățenia ro­mînească prin naturalizare, a în­ceput a practica­­ medicina în țară. La Iași unde s’a stabilit, la înce­put a deschis o farmacie pe nu­mele sau, apoi a fost numit me­dic la batalionul 13 infanterie cu gradul de locotenent și în această calitate a fost condamnat pentru delictul de mituire de către consi­liul de războiu din­ Iași la 4 luni închisoare prin decisia No. 33 din 25 Aprilie 1895. La Iași, pe cînd practica medi­cina, a fost numit și medic co­munal și din această funcțiune a fost revocat, căci s-a constatat că specula pe negustori și le lua bani, sub cuvînt că nu’î va da­­ j­udecățeî pentru abateri dela sa­lubritatea publică și delă regulele ide higiena, și de aci condamna­rea sa. Tot la Iași, cît a­­ stat d-rul Pe­terentz, a fost supus la mai mul­te cercetări­­ și anchete pe motiv că provoca avorturi și în această privință s’au dresat acte și la parchetul de Iași, și de serviciul sanitar. Cam astfel a stat la Ia,și acuza­tul Peterentz, cît a stat și fiind în astfel de condițiuni, Iașul ne mai putînd oferi nimic pentru traiul sau, s’a determinat să’l părăsea­scă. Nenorocul a fost că acuzatul nu și-a luat drum­ul în alte țări și a venit de s’a stabilit în București, prin 1895 și aci, mutîndu-se în­­tr’un mediu mai mare ar fi putut­­ să-și lase la o parte vechile sale urîcioase și reprobabile deprin­deri, să se dea la acțiuni frumoa­se și eficace și pentru el și pen­tru cei ce aveau trebuință de con­cursul sau. Din contra, natura sa rea și perversă l’a­ îndemnat ca și aci in București, din cauză că orașul este mult mai mare, să practice vechile sale apucături rele pe o scară mai întinsă. In București a intrat probabil în­­ combinațiuni cu spițerul Wit­ting, căci multe din rețetele sale se recomanda a fi executate nu­mai la Witting, și rețetele sale e­­rau mai costisitoare decit ar fi trebuit să fie, avîndu-se în vede­re și pozițiunea precară a clien­ților săi. Dacă ar fi făcut numai atît, nu ar fi fost nimic, dar acuzatul pe lîngă aceasta i se întâmpla să fie chemat pe clienți pentru a le dă ajutorul sau științific, el crezînd că este mai rǎu plătit de­cît i se oferise ca onorar, maltrata n-in vorbe urîte pe clienți și cita odată îi lua și în palme, după cum rezultă din ancheta făcută de d-rul Atanasiu. Acuzatul, om îndărătnic și dori­tor de bani, s’a dedat și la alte fapte reprobabile. El a început a elibera certificate false și minis­trul de instrucțiune publică, prin decizia din 1904, aduce la cuno­ștința publică, că certificatele d-rului Peterentz, nu vor fi admi­­se la autoritățile școlare, și tot în București în 1904 a fost condam­nat de tribunalul Ilfov, la 15 zile, pentru ultragiu. Din ancheta făcută de d-rul A­­tanasiu, rezultă că acuzatul dr. Petereitz, era cunoscut în lumea medicală din București, ca un doctor fără nici un scrupul în practica meseriei sale și era cu­noscut mai mult ca doctor spe­cial și specialist în provocare de avorturi, era cunoscut ca doctor avortor. Cîte avorturi o fi provocat a­­cuzatul și la cîte fete sau femei va fi cauzat moartea nu s’a pu­tut constata din cauza vechimei acelor fapte și apoi, și din împre­jurarea că asemenea cazuri, pre­zintă foarte multe dificultăți în a le constata și desigur multe sunt și prescrise. In asemenea categorie intră și faptul ca găsirea unui făt într’o­­ trăsura prin Ianuarie 1898, uitat în trăsura unui birjar de d-rul Peterentz, care cercetat atunci a declarat că în adevăr luase acel făt dela un oarecare Jereme din strada Berzei și că voia a­ stu­dia cu curiozitate științifică și a­­tunci cei ce faceau cercetările s’au mulțumit cu acest răspuns, admițînd că d-rul Peterentz uitase acest făt înfășurat într’un jurnal în acea trăsură. Afacerea acea. "a fiind prea veche și cercetîndu-­­e acum, s’a dovedit că fătul uitat de d-rul Peterentz în trăsură nu prezintă nici o curiozitate și că atunci, în 1898, dacă s’­ar fi cer­cetat cazul cu luare aminte s’ar fi descoperit cu totul altceva. Toate cele spuse pînă aci arată, cine este d-rul Petelenz, cine este acuzatul și arătarea acestor ante­cedente tinde numai a arăta pe.a­­­cuzat ce fel este, ce fel de fire are. De acum înainte intrăm în se­ria neagră a acuzatului, în expu­nerea fptelor ce a săvîrșit și pen­tru care trebue să fie judecat. Cazul cu Elena Boresova Acesta se întîmplă în 19­01. Iunie. Aceasta era femeea unui func­ționar, avea 3 copii, și femeea era robustă și plină de sănătate și cu toate acestea fiindcă ea in­trase în cura d-ru­lui Petereitz și mergîndu-i râu, a fost transpor­tată la spitalul Filantropia, și ne­nenorocita moare în durer, spre dezolarea soțului ei. Femeea Elena, fiind însărcinată că rămăsese în a 3-a lună și fiindcă avea trei copii nu ar fi voit să mai nască și în această dorință a intrat în tratamentul acuzatului ca să avorteze. Din autopsia fă­cută cadavrului nu rezultă că E­­lena Sorescu ar fi luat medica­mente toxice, dar d-rul Petereitz î-a întrebuințat sistemul sau de provoca avorturi prin mijloace mecanice, care de cele mai multe ori provoacă pierderi de singe puternice și rezultatul autopsiei ",a dovedit aceasta: că Elena Sores­cu a sucombat din prea mari pierderi de sînge. Sunt declarațiuni de martori cari atestă că Elena Sorescu voia, să avorteze și apoi arătările so­­­­țu­lui vorbesc și de sistemul doc­torului Petelentz care o căutase, el care o redlase, și apoi a ur­mat moartea nenorocitei căci a­­cuzatul Petelentz după ce a tra­­tat-o aplicîndu-i sistemul sau, mijloacele mecanice și văzînd că .Az­i BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE 20M“r,i­emißiTOL rogotble ^ ® (Povestire senzațională)

Next