Dimineaţa, iunie 1908 (Anul 5, nr. 1539-1569)
1908-06-25 / nr. 1564
I 1 V .rrr #.•% 04» PUBLICITATEA: CONCEDHTA EXCLUSIVII fluențîei de Publicitat« CAROL SCHULDER & Co» BUCUREȘTI •tr, HarageorgevicX IS—Telelőn SU Birourile ziarului: Sír. Sărindar No. 1f APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIrii .ALE NOPfEI 1 Logodna domnișoarei Fallières D. Jean Lanes, secretarul general al prezidenției, s-a logodit cu d-șoara Anne Fallières, fiica președintelui republicei francez« Aplicarea lege! judecătoriilor — Personalul numit. — Muncă și petreceri. — Nevoia unui control serios II: magistratura amovibilă s’au făcut numeroase numiri și mutări cu ocazia aplicărea nouei legi a judecătoriilor de ocoale. Pentru că era nevoe de mulți magistrați alegerea noilor numiți s’a făcut cam în pripă, cu toate că examenul de admitere a avut toate formele de rigurozitate. Au fost numiți și candidații cari fusese respinși la examen, sub motiv că numirile sunt provizorii și cei numiți fără examen vor fi chemați la toamnă să dea un nou examen. Din această cauză se î nțelege că aplicarea nouei legi se face cu multă încurcătură. Sînt tineri magistrați cari nu înțeleg spiritul legei, sunt alții cari îl înțeleg, dar eu căută să-și facă, datoria și foarte puțini sunt. aceia cari pricepînd legea, își dau multă silință să o aplice și astfel să fie de folos populației. După știrile ce le avem pe cale particulară, putem afirma că noua lege a judecătoriilor de ocoale dă rezultate bune, unde e bine aplicată. Dispozițiile legei, în cea mai mare parte, convin populației rurale, care vede că i s’au făcut multe și însemnate înlesniri în afacerile judecătorești. Dar acolo unde legea nu poate fi aplicată din motivele arătate mai sus, țăranii sînt într’o complectă nedumerire. Desființîndu-se judecătoriile comunale și schimbîndu-se procedura în afacerile ce erau plin acum rezolvite de tribunal, țăranii nu știu cui să se adreseze, de la cine să ceară lămuriri, cum trebue să procedeze. Cea mai mare parte dintre judecătorii ambulanți cred că misiunea lor e îndeplinită dacă fac călătorii triumfale prin comune și iau la bătae pe țăranii împricinați. Pentru ei slujba de judecător ambulant e la fel cu aceea a vechilor subprefecțe. Se înțelege că de la aceștia, justiția nu poate avea foloase, populația rurală nu poate fi luminată și îndreptățită în cauzele ce o duc înaintea judecătoriilor. Sunt și magistrați cari, după cum am spus, își fac datoria. Aceia sunt dintre cei vechi. Dar lor li se piare munca ce o depun acum pentru aplicarea legei celei nouă, așa de grea că li se pare cu neputință să reziste timp de un an. După expresia miinoritoi a unuia dintre aceștia, judecătorii ambulanți cari își fac datoria, vor ajunge cadavre ambulante după un an. Legea e prea povărătoare, s’au dat prea multe sarcini judecătoriilor, mai ales că s’au desființat foștii ajutori de judecători, cari au devenit magistrați stagiari și au aproape numai rolul de grefieri ai judecătoriilor de ocoale. Pe de altă parte e de observat că nu se poate face control serios asupra judecătoriilor ambulanți, căci e numai un inspector, care, cu toată bunăvoința, nu poate inspecta mai mult decît odată pe an toate judecătoriile. Din această cauză nici ministerul nu poate fi informat bine de felul cum se aplică legea și deci nu poate cunoaște defectele și nici nu poate aviza la mijloacele de îndreptare. R. P. TELEGRAME Din străinătate Berlin, 33 Iunie. La deschiderea ședinței de azi, președintele a dat ordin să se introducă în sală toți martorii. Primul martor care urmează a fi ascultat este lăptarul Riedel. După dânsul urmează a fi ascultatpescarul Ernst;e probabil însă că ascultarea acestuia nu va putea avea loc azî și va trebui amlnată pe mîine. * Intre martorii care sînt citați pe ziua de azi este și contele Eulenburg, mareșalul suprem al împăratului. Depoziția acestui martor se referă la cele petrecute pe iahtul „Hohenzollern". Iată cîteva amănunte asupra chestiei în care va fi ascultat contele Eulenburg. Un anume Trost servea, acum zece ani, pe bordul vaporului Hohenzollern. Slujba sa consta In a îngriji de curățirea cabinelor. Intr’una din zile, în anul 1898, pe cînd mătura în apropiere de cabinele prințului Eulenburg, acesta se apropie de dînsul și-l lovi prietenește pe umăr. Prințul l’a întrebat dacă capătă concediu de la slujbă și la răspunsul martorului, că merge în oraș în fiecare seară după ora 6, prințul l’a întrebat dacă are vreo amantă. Trost i-a răspuns că e logodit cu o fată din Westfalia. In legătură cu această convorbire, prințul a făcut o oarecare observațiune pe care Trost, care a fost ascultat ca martor, o declară ca fiind ceva „rușinos și murdar“. El s’a mirat mult atunci, văzînd că un Prinț îi vorbește despre asemenea lucruri, îndată după cele petrecute, el a raportat totul Superiorilor săi. întrebat dacă recunoaște în abuzat, pe prințul Eulenburg, Trost a răspuns afirmativ. Prințul Eulenburg, întrebat cu privire la depozițiunea acestui martor, a declarat că nu-l cunoaște. După cîte-și amintește, a declarat el, n’a vorbit în viața sa cu vreun marinar despre lucrurile acestea și nu poate pricepe cum poate spune martorul asemenea lucruri. Și Starea Sănătății prințului Eulenburg cauzează mare îngrijire. El e din ce în ce mai prăpădit și fiecare zi din proces are asupra lui un efect cu desăvîrșire-distrugător. Pe ziua de er, el nu și-a putut face obicinuita primblare cu automobilul în grădina zoologică. Citare de martori în favoarea lui Eulenburg ■München, 23 Iunie.— Toți funcționarii legațiunei prusiene de aci, au fost citați astăzi telegrafic la Berlin, pentru a depune ca martori în procesul Eulenburg. Citarea acestor diplomați s’a făcut în urma cererea apărătorului prințului Eulenburg. In chestia consilierului Pierson Dresda, 23 iunie.—S’a vorbit la timp de calomniile debitate de prințul Eulenburg, pe socoteala decedatului consilier imperial Pierson. Se știe de asemenea că, fiind amenințat cu un proces, prințul Eulenburg i-a cerut scuze, plin de umilință, fapt care nu a putut împiedeca retragerea lui Pierson din funcțiunea sa, din această cauză nefericitul mult puțin după aceia. Ziarul „Dresdener Nachrichten“ publică în numărul de astăzi o scrisoare privitoare la această afacere, scrisoare adresată de prințul de Dohna-Schlopitten, prințului Eulenburg. Scrisoarea e datată din 18 Decembrie 1901. Această scrisoare spune între altele: ......E atît de multă meșteșugire și invențiune in toată afacerea aceasta, încît trebue să mă mustre mult conștiința că am adus o asemenea canalie ca tine în intimitatea iubitului și respectatului nostru domnitor M. La împăratul și regele. Ce părere va avea despre noi înțeleptul, cinstitul și lealul nostrul împărat, în ziua cînd va afla toate acestea?“ . Această scrisoare a prințului Dohna-Schlopitten produce o imensă senzație, pentru că înainte de a se fi întîmplat afacerea Pierson, autorul ei trecea drept cel mai intim prieten al prințului Eulenburg, în urmă însă, stigmatizează în termeni atît de violenți și energici purtarea acestuia din urmă. Declarațiuini grave în sarcina prințului Berlin, 33 iunie.—in ședința de astăzi a procesului, martorul Riedl a repetat declarațiunile făcute în procesul de la München. El (i. «wnțift,«: toate declarațiU: nile făcute la München, declarațiuni care după cum se știe, sînt cu desăvîrșire nefavorabile prințulul Eulenburg. Confruntat cu acesta din urmă Riedl l-a recunoscut. Mareșalul conte Eulenburg a fost ascultat și el. Interogatorul său a durat o jumătate de oră. Acuzatul, prințul Eulenburg, a declarat, fără să-l privească pe Riedl, că depozițiunile acestuia nu sunt adevărate. Situația în Persia O telegrama a șahului Paris, 23 iunie. — Ziarul „Mailin" a trimes o telegramă șahului cerin dn-i să răspundă in persoană asupra situației din Persia. Eri s’a predat la redacția ziarului ,,Matin’ următorul răspuns transmis prin legațiunea persană din Paris: „înălțimea sa șahul a avut în vedere, întotdeauna, număr binele poporului sau. Dizolvarea parlamentului a fost dispusă numai în vederea interesului țării, deoarece cluburile politice, cari nu aveau nici un program bine definit, au adus mari piedici guvernului“. Se arată apoi în telegramă că șahul va ține promisiunea dată că va menține Constituția, și adaugă că va face ca ea să fie respectată de toți cetățenii țării. In ce privește noile alegeri șahul a ordonat ca ele să aibă loc peste trei luni, și, conform legilor fundamentale ale Persiei, Camera și Senatul vor ține ședința în același timp. Telegrama se isprăvește cu asigurarea că nu sunt motive de a fi neliniștitți asupra situației. & Berlin, 23 Iunie.— Telegramele din Persia arată că starea de nesiguranță continuă a domni în Persia. Corpul consular din Tebris a avut o conferință în care s’a decis să se ia măsuri în vederea eventualelor tulburări ce se prevăd. Pentru detronarea șahului Londra, 23 Iunie. — ..Daily Telegraph“ află din Teheran că acolo s’a constituit un comitet numeros al cărui scop este detronarea șahului. Din comitet fac paris numeroase femei, între cari și o principesă curdă. cul cîtva timp, l’au reluat apoi continuîndu-l la lumina slabă a unor luminări. împăratul a mai stat vreun sfert de oră și apoi s'a retras. Directorul teatrului venise imediat în loja împăratului pentru a l conduce pe bătrînul suveran pe scările întunecoase ale teatrului, dar Frantz Iosef a mai stat cîteva minute și apoi a plecat informîndu-se asupra cauzei acestui incident. S-a comunicat împăratului că totul provine de la un accident întîmplat la uzină. Ciocnire de trenuri Viena, 23 iunie. Astă noapte un tren militar, plecat din Bruck, cu soldați din tabăra de acolo, s’a ciocnit, lingă Neusiedl, cu un tren de mărfuri. Patru soldați au fost omorîți, iar 14 au fost răniți. Ziarele engleze despre experiențele lui Zeppelin Londra, 23 iunie — Ziarele engleze publică lungi articole, datorite unor specialiști în aerostatică, prin cari laudă fără rezerve experiențele făcute de contele Zeppelin cu balonul sau, spunînd că experiențele acestea au avut deplin succes. Ziarele spun că invențiunea lui Zeppelin va avea urmări mai mari ca invențiunea submarinelor. împăratul Wilhelm susține pe Zeppelin Berlin, 13 iunie.—In telegrama pe care împăratul Wilhelm a trimis-o contelui Zeppelin și care face atîta vîlvă, era și următoarea frază: „Și acum ca și înainte sunt de partea d-tale“. Fraza, aceasta a produs o mare impresiune și ziarele se trudesc să-l afle senzul. Ziarele atrag atențiunea asupra faptului că ministrul de războiți, von Einem, s'a simțit ofensat de către indm în Zeppelin și din această cauză s'a reîntors la Berlin. „Berliner Morgenpost“ află că ministrul de războia a avut o neînțelegere cu împăratul și din această cauză va demisiona. Un duel monar — Un prinț omorît de un căpitan — Petersburg, 23 iunie. — In apropierea orașului a avut loc un duel între căpitanul de gardă contele Manteufel și prințul Iusupov. Căpitanul de gardă l-a ucis pe tinărul prinț Iusupov. Cauza acestui duel a fost o femeie din înalta aristocrație rusească. Familia princiară Iusupov este una din cele mai bogate și mai cunoscute din Rusia.&• Petersburg, 23 Iunie. ~ Contele Manteufel se căsătorise acum cîteva săptămînî cu o tînără și foarte frumoasă contesă rusă. Chiar în primele zile după căsătorie contele a aflat că soția sa întreținuse relațiuni amoroase cu prințul Iusupov, relațiuni pe care ea le-a continuat chiar în timpul voiagiului lor de nuntă. Din această cauză contele îl provocase pe prințul Iusupov la duelul în care acesta din urmă și-a pierdut viața. Victimele unor serbări americane New York, 23 Iunie. — Eri cu ocazia serbărilor pentru aniversarea independenței Statelor Unite, s’au produs, ca și în anii trecuți, numeroase accidente foarte grave. Numărul victimelor este colosal. Sunt 54 de morți și 1124 răniți. Pagubele produse prin magnificile focuri de artificii se evaluiază la 120 de mii dolari, adică aproape un milion de lei. Catastrofă minieră — 400 cadavre — Petersburg, 23 Iunie. — In catastrofa din minele de la Iusofka, au căzut victime 400 de muncitori cari și-a perdut toți viața. Pînă acum au fost scoase 228 cadavre. Un număr de 19 răniți au fost transportați prin suitare. * Din fundul minei se aud și azi încă țipete și strigăte disperate. Faptul acesta denotă că în mină se mai găsesc încă muncitori în viață, cari însă nu pot fi salvați deoarece nimeni nu se poate apropia de ei. Țipetele lor sunt și îșieioare. Autoritățile sunt însă în absolută imposibilitate de a face ceva pentru dinții. In jurul minelor au loc scene de nedescris. Pagubele se evaluează la mai bine de un milion de ruble. Țarul a trimes 10.000 de ruble pentru a se veni în ajutorul familiilor nenorocitelor victime. Franța Yosef la operetă — Un incident în timpul representației — Ischl, 23 Iunie,—Impăratul Frantz Yosef a venit aseară să asiste la teatrul local unde se jucau două operete: „Die Lüsse Grisette“ și „Vera Violeta“. In mijlocul reprezentației s’au stins deodată toate lămpile electrice și sala a rămas în complectă întunecime. Se isprăvise, tocmai de jucat prima operetă, și urma să se înceapă cea de a doua „Vera Violeta“ cînd s’a întîmplat acest accident. In public s’a produs mare panică, cu atît mai mult cu cît împăratul se afla în sală și nu se știa ce s’a întîmplat. Directorul anunțînd că spectacolul va continua publicul s’a liniștit, împăratul a rămas neclintit în loja sa, dînd prin aceasta un frumos exemplu publicului, grație căruia s’a evitat accidentele ce se produc din cauza îmbulzelii ce se naște în asemenea împrejurări. Actorii cari își întrerupseră jo Senssusnale Mliiilasum Melbi higan din Horia Berlin, 33 Iunie. — „Vossische Zeitung“ a început publicarea, finul memoriu secret Cu privire la organizarea revoluțiunei In Macedonia, memoria datorit unui bărbat de stat bulgar, care a vizitat toamna trecută Macedonia și care își așterne acum impresiile pe hîrtie. Memoriul, din care a și apărut prima parte, conține lucruri foarte interesante. Pare că tratativele pentru constituirea cabinetului bulgar au fost conduse pe temeiul celora cuprinse in memoriu. Se știe că miniștrii actualului cabinet bulgar declaraseră, la intrarea în funcțiunile lor, că politica Bulgariei nu trebue să mai depindă de isprăvile bandelor din Macedonia. Or, comitetul revoluționar a organizat acum de auzind nouă bande, nu cu scopul de a împiedica tulburările din Macedonia, ci din potrivă, pentru a face așa ca bandele din Macedonia să fie în stăpînirea bulgarilor. Autorul memoriului e de părere că organizațiunile revoluționare vor fi susținute și în viitor de către Bulgaria, și anume pentru ca guvernele europene să nu poată spune că in Macedonia e ordine și liniște. Trebue să se întimple tulburări în Macedonia, pentru ca Bulgaria să recapete dominațiunea asupra Macedoniei. Un alt motiv este acela de a se arăta Europei că popoarele Macedoniei continuă a fi nemulțumite. Căci Europa nu se amestecase așa, din pură umanitate, în trebile Macedoniei, ci de teamă, că revoluțiunea să nu se întindă și în părțile europene de apus. Al treilea motiv a fost ca bandele bulgare să fie o contrabalansare a bandelor sârbești și grecești și în fine, al patrulea motiv ar fi acela de a asigura cunoscutele pretențiuni și dorințe ale Bulgariei cu privire la Macedonia. Bandele nu vor fi organizate ca pină acum. Ele nu vor avea să comită jafuri și omoruri, ci vor trebui să se acomodeze cu nouile împrejurări. Nu s'au mai format bande mari ca pînă acum, ci ele se compun numai din cite s persoane, cari ar putea eventual să formeze, bande mari și puternice. In fiecare comună trebue să fie 10—30 persoane cari ar putea să se atașeze la mișcarea revoluționară și eventual să înceapă activitatea lor. Dacă orgnizațiunile acestea vor putea fi realizate, bandele vor ajunge să fie de prisos. Lucrul acesta, ar fi și mai bun, pentru că cu chipul acesta nu s'ar mai putea spune că bandele provin din Bulgaria, ci s'ar părea că bandele s'au format singure în Macedonia. Acestor mici bande nu le-ar mai fi îngăduită trecerea graniței; cel mult, trecerea ar fi permisă capilor de bande, cari ar veni din Bulgaria. Acești capi de bande se vor stabili prin comune, ca bărbieri sau ca orice alți meșteșugari și vor avea privigherea și conducerea bandelor. Agenții comerciali bulgari vor trebui să sprijine acele comisiuni bulgare, lucru care nu se intimpla pînă acum. De cele mai multe ori, bandele nu aveau nici un sprijin bănesc. Actele comitetului revoluționar cari se ascundeau prin peșteri pînă acum, vor fi ascunse în lăzi de fier. Comitetui revoluționar va trebui, să se reformeze el însuși, alegînd din sinul său elemente cari au intrat în mișcare minuți de interese personale și cu scopul de a-și satisface toate poftele lor. In comitetul revoluționar se găsesc actualmente mulți criminali, cari au intrat în mișcarea revoluționară cu scopul de a scăpa de urmăririle justiției. In jurul nanei legi a fanfartrienie O jurisprudență. Interesanta CRAIOVA, 23 Iunie.— înaintea tribunalului de Dolj, secția II-a, compusă din d-nii Titi Calițianu, prezident și Balianu, membru supleant, s’a judecat apelul făcut de căre obștia locuitorilor din comunele Maglavit și Hunia, acest județ, contra încheerei comisiunei regionale de Dolj, care se pronunțase în favoarea arendașilor, oblîgîndu-i pe săteni, contrariu legei tocmelilor agricole, să facă arendașilor toamna anului acesta arături și semănături gratis. Numitele obștii, reprezentate de d. avocat Alexandru Giulea, vechiu apărător al intereselor țărănești, au avut de luptat cu d-nii M. V. Mirică și Sima Naiculescu, mari arendași, litigiul procesului ridicîndu-se la suma de peste 100.000 lei. După o documentată pledoarie a d-lui Ghiulea, care a atras atenția judecătorilor că acesta este primul proces de asemenea natură și importanța lui este cu atît mai mare, cu cît există alta cale de judecată, tribunalul a pronunțat sentința, stabilind jurisprudența că închierile comisiunilor regionale nu sînt definitive și că anul agricol 1908, care este un an de tranziție, reglementat de art 112 din legea tocmelilor agricole, se termină nu în primăvara anului 1909, ci chiar anul acesta, după seceratul griului, și culesul porumbului și că, prin urmare, semănăturile ce au să se facă anul acesta, trebuesc făcute neapărat în conformitate cu noua lege a tocmelilor agricole. Hotărirea tribunalului a fost primită cu strigăte de mulțumire din partea sutelor de săteni, cari asistaseră și urmăriseră soarta acestui proces. Cum sentința aceasta este prima, care s’a dat în această direcțiune, lesne se poate înțelege importanța ei pentru agricultori. Xam. €pilogul incidentelor militare Se știe că „Secolul“ a publicat memoriul d-lui căp. Cătuneanu Iată ce comunicat publică azi numitul ziar liberal, pentru a degaja pe ministrul de războia de răspunderea publicărei acelui memtru. Pentru a pune capăt presupunerilor de tot felul privitoare la puritatea foaiei personale a unui ofițer in ziarul nostru, ținem să declarăm că această publicare s’a făcut fără consimțimîntul și voința vreunei autorități militare. membrii delegați ai fiscului și supleanții în contenție de apă Au fost confirmați membri delegați ai fiscului și supleanți în comisiile de apel, pe un period de trei ani, d-nii: Anton Ionescu, membru și Florea Simionescu, supleant la jud. Argeș; I. Petrescu, membru și D. Caragea ,supleant la jud. Botoșani; G. Ionescu, membru și I. Mîndroviceanu, supleant la jrd. Brăila; Gh. Teișanu, membru și D. Suvei, supleant la jud. Buzău; I. Sîntu, membru și Panait Hulban, supleant la jud. Constanța; V. P. Vasiliu, membru și G. Ioanid, supleant la jud. Covurlui; Aristide B. Dimitriu, membru la jud. Dîmbovița; D. Constantinescu, membru și I. M. Ciocütan, supleant la jud. Dolj; loan Corvi, membru la jud. Dorohoi; V. Velican, membru și Al. Marinescu, membru la jud. Gorj; Anghel Nicolau, membru și Al. Nițescu, supleant la jud. Ialomița; Nae M Pompilian, membru și Ștefan Crosui, supleant la jud. Iași; N. Constantinescu, membru și C. P. Ionescu, supleant la jud. Ilfov; P. Chirițescu, membru și I. Bernescu, supleant la jud. Mehedinți; D. Hogea, membru și Valeriu Zaharia, supleant la jud. Neamț; Toma Popescu, membru la jud. Olt; Lupu G. Lupescu, membru și V. T. Nicolau, supleant la jud. R.Sărat; G. Tăut, supleant la jud. Roman; Const. Nanu, membru și P. Varlam, supleant la jud. Romanațî; Th. Berza, supleant la jud. Tecuci; I. M. Ivănuș, membru și T. Necșulescu, supleant la jud. Teleorman; Mihalache Petrescu, supleant la jud. Tulcea; C. C. Dinu, supleant la jud. Tutova; Cezar Dimorias, membru și I. Constantinescu, supleant la jud. Vasluiu; Marin Popescu, membru și I. I. Popescu, supleant la jud. Vîlcea, fifișcare în învățămintul rural Următoarea mișcare s’a făcut în învățămîntul primar: D. I. I. Antonescu, învățător, a fost transferat de la școala din comuna Dobriceni, la comuna Vinereasa, județul Vîlcea. D-ra Athena Ștefănescu, învățătoare, a fost transferată de la comuna Țigănești-Calomfirești la comuna S Slătioara, județul Vâlcea Locul de învățător din comuna Faraoanele, jud. R.Sărat, se rezervă normalistului cu diplomă Ion Nicolau. D. Grigore Pintea, învățător la postul I din com. Petrești, a fost mutat la postul II de la aceeași școală. Locul de învățător, care se află vacant în comuna Copăcești, jud. Putna, a fost rezervat normalistului Ion Novac. D. Marin Popescu, învățător la școala din comuna Gligani, jud. Argeș, a fost transferat la școala din comuna Intuiești, acelaș județ, în locul d-lui Badea Pavel, decedat. D. Rizea Ionescu, învățător la Dăniceni, același județ, a fost transferat la Gligani. D. Teodor Ștefănescu, învățător la școala din comuna Jigălia, jud. Ialomița, a fost tansferat la Mercuri 25 Iunie 1 DOS DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: Un an ....... . bei 7# «Inni . . . » . . ••%•. . U • Inni ..... . . . STILEFOHs Direcțiunea No. 14199 Capitali „ 1410 Provincie și Străinătate Ro. £ 2[4] INCENDIUL DE LA TURNU-SEVERIN Vederea generală a șantierului naval, care a fost distrus da un ferenSotr. comuna Fetești, din acelaș județ. Au fost rechemați în învățămîntul rural învățătorii: C. Nichita, dela școala No. 3 din Bârlad; G. Lupescu, dela șc. No. 3 din C.Lung și Ion Mihăilescu, dela școala de aplicație de pe lîngă școala normală din Galați. D-ra Alexandrina Micșulescu, din Curtea de Argeș și d. P. Ianculescu, de la școala din Roșioriide-Vede, au fost numiți în posturile de învățători definitivi. D. Constantin Baicu, învățător la școala din com. Țigănești, jud. Tecuci, a fost transferat la școala din com. Poșani, acelaș județ. D. Iancu Pohrib, învățător la comuna Găiceanca, județul Tecuci, a fost transferat la școala din com. Matac, acelaș județ. Accidentul d-nei Elena Ferechide D-na Elena Ferechide, soția d-lui Scarlat Ferechide, prim-președinte—al—Curții—de—casație președinta a o mulțime de instituțiuni de binefacere, a fost aseară victima unui accident nenorocit în gara Ploești. Pe cînd voia să se urce în trenul ce pornea spre București fu lovită de scara vagonului deasupra ochiului drept și trîntită jos. D. Mișu Ferechide, văzînd cele ce se întîmplase, a ridicat de jos pe mama d-sale și urcînd-o într’o trăsură a transportat-o la un medic care i-a dat ajutoarele necesare. D-na Ferechide se află în afară de orice pericol — tis. Urmărirea unuui escroc belgian în Romînia Poliția de siguranță a Capitalei a primit eri o notă din partea d-lui De Vos, judecătorul de instrucție de pe lîngă tribunalul din Bruxelles prin care cere urmărirea vestitului escroc Peellarert Jacques Marie Francois, născut la Borgerhout la 22 Septembrie 1869 cunoscut și sub numele de Chatterton Horace William James, zis Vincent William zis Viviam Morman zis și James Philippe care a comis o serie de escrocherii și falsuri. Numitul escroc se ocupa cu întreprinderi financiare și în ultimul timp înființase un comptoar de bancă și bursă cu sucursale în Bruxelles strada Pu Midi No. 3 și strada Mars No. 45 și la Paris scuarul Petrelle No. 6. Siguranța Capitalei a trimis circulari relativ la urmărirea acestui escroc la toate polițiile din țară.—t. MM pe 40 ani al bat. 2 Be vînătorî Brî, 22 Iunie, împlinindu-se 40 ani de la înființarea batalionului vînătorî „Regina Elisabeta“, ofițerii acelui batalion împreună cu trupa au serbat cu o deosebită solemnitate această aniversare. Cu acest prilej o delegațiune a ofițerilor din batalionul 2 de vînători compusă din d-nii maior Manolescu-Mladian, comandantul batalionului, căpitanul Richard Petrescu, locotenentul Bolintineanu și sublocotenentul Stoicescu, a plecat ori la Sinaia pentru a oferi reginei ca dar din partea ofițerilor batalionului o frumoasă statuetă în bronz reprezentând Pe suverana ca soră de caritate îngrijind pe un rănit.Statueta este, așezată pa un piedestal de onix. Delegațiunea a fost primită la castelul Peleș la, orele 12 și jumătate, de către suverană. Suverana a mulțumit ofițerilor pentru frumosul tor dar și a invitat delegațiunea la dejun. La orele 3 și jum. delegațiunea plecat de la castel. Suverana a oferit tuturor ofițerilor din delegațiune cite o fotografie cu semnătura sa. Bisfarhia a Bom tineri Bis Capitală Poliția Capitalei a fost înștiințată erî că tânărul Max Kazals, în etate de 15 ani fiul d-lui M. Kazals, domiciliat în str. Vițelului No. 4 a dispărut de la domiciliul părinților cu un alt băiat, fiul d-lui Schul domiciliat în aceiașî curte fără a li mai putea da de urmă. Poliția a trimis circulări tuturor polițiilor din țară prin care invită să urmărească pe numiții tineri.—2. Provocatorii de avorturi Crimele de cari sunt învinuiți doctorul R. Pederentz și moașa Elena Oreste Constantinescu Act de acuzare Mercuri 35 Iunie începe să se judece înaintea Curței cu juri din Ilfov, procesul provocatorilor de avorturi. Dăm, aci textul actului de acuzare: Camera de punere sub acuzare a Curtei de apel din București, prin decizia No. 206-908, din 9 iunie a. c. a declarat că este loc de a fi puși sub acuzațiune: 1) R. Peterentz, pentru că acesta în calitatea sa de doctor cu știință a dat doctorii violente sau a întrebuințat alte mijloace spre a provoca avorturi și din cauza acestora a cauzat moartea mai multor femei, că: E. lónescu, Rosalia Lesviodax, Maria P. Stoenescu și Johana Knazel, fapt prevăzut și pedepsit de art. 246 codul penal, combinat cu 40 c. p., 2) Elena Oreste Constantinescu, pentru că a întrebuințat ca să lepede sarcina sa, fapt prevăzut și pedepsit de art. 246 codul penal și a dispus trimiterea acuzaților în judecata Curței cu jurați din județul Ilfov. Expunerea faptelor Noi procurorul general al Curței de apel din București, în executarea sus menționatei deciziuni, și după o nouă examinare și cercetare a actelor, expunem urrmătoarele: Acuzatul R. Petelentz (Antecedentele sale) Acuzatul R. Petelentz e doctor în medicină și chirurgie de la facultatea din Iași, e un om de peste 54 de ani, e străin de neam și de moravurile țărei, căci de felul sau e din Galiția (Austria) și după ce și-a cîștigat cetățenia romînească prin naturalizare, a început a practica medicina în țară. La Iași unde s’a stabilit, la început a deschis o farmacie pe numele sau, apoi a fost numit medic la batalionul 13 infanterie cu gradul de locotenent și în această calitate a fost condamnat pentru delictul de mituire de către consiliul de războiu din Iași la 4 luni închisoare prin decisia No. 33 din 25 Aprilie 1895. La Iași, pe cînd practica medicina, a fost numit și medic comunal și din această funcțiune a fost revocat, căci s-a constatat că specula pe negustori și le lua bani, sub cuvînt că nu’î va da judecățeî pentru abateri dela salubritatea publică și delă regulele ide higiena, și de aci condamnarea sa. Tot la Iași, cît a stat d-rul Peterentz, a fost supus la mai multe cercetări și anchete pe motiv că provoca avorturi și în această privință s’au dresat acte și la parchetul de Iași, și de serviciul sanitar. Cam astfel a stat la Ia,și acuzatul Peterentz, cît a stat și fiind în astfel de condițiuni, Iașul ne mai putînd oferi nimic pentru traiul sau, s’a determinat să’l părăsească. Nenorocul a fost că acuzatul nu și-a luat drumul în alte țări și a venit de s’a stabilit în București, prin 1895 și aci, mutîndu-se într’un mediu mai mare ar fi putut să-și lase la o parte vechile sale urîcioase și reprobabile deprinderi, să se dea la acțiuni frumoase și eficace și pentru el și pentru cei ce aveau trebuință de concursul sau. Din contra, natura sa rea și perversă l’a îndemnat ca și aci in București, din cauză că orașul este mult mai mare, să practice vechile sale apucături rele pe o scară mai întinsă. In București a intrat probabil în combinațiuni cu spițerul Witting, căci multe din rețetele sale se recomanda a fi executate numai la Witting, și rețetele sale erau mai costisitoare decit ar fi trebuit să fie, avîndu-se în vedere și pozițiunea precară a clienților săi. Dacă ar fi făcut numai atît, nu ar fi fost nimic, dar acuzatul pe lîngă aceasta i se întâmpla să fie chemat pe clienți pentru a le dă ajutorul sau științific, el crezînd că este mai rǎu plătit decît i se oferise ca onorar, maltrata n-in vorbe urîte pe clienți și cita odată îi lua și în palme, după cum rezultă din ancheta făcută de d-rul Atanasiu. Acuzatul, om îndărătnic și doritor de bani, s’a dedat și la alte fapte reprobabile. El a început a elibera certificate false și ministrul de instrucțiune publică, prin decizia din 1904, aduce la cunoștința publică, că certificatele d-rului Peterentz, nu vor fi admise la autoritățile școlare, și tot în București în 1904 a fost condamnat de tribunalul Ilfov, la 15 zile, pentru ultragiu. Din ancheta făcută de d-rul Atanasiu, rezultă că acuzatul dr. Petereitz, era cunoscut în lumea medicală din București, ca un doctor fără nici un scrupul în practica meseriei sale și era cunoscut mai mult ca doctor special și specialist în provocare de avorturi, era cunoscut ca doctor avortor. Cîte avorturi o fi provocat acuzatul și la cîte fete sau femei va fi cauzat moartea nu s’a putut constata din cauza vechimei acelor fapte și apoi, și din împrejurarea că asemenea cazuri, prezintă foarte multe dificultăți în a le constata și desigur multe sunt și prescrise. In asemenea categorie intră și faptul ca găsirea unui făt într’o trăsura prin Ianuarie 1898, uitat în trăsura unui birjar de d-rul Peterentz, care cercetat atunci a declarat că în adevăr luase acel făt dela un oarecare Jereme din strada Berzei și că voia a studia cu curiozitate științifică și atunci cei ce faceau cercetările s’au mulțumit cu acest răspuns, admițînd că d-rul Peterentz uitase acest făt înfășurat într’un jurnal în acea trăsură. Afacerea acea. "a fiind prea veche și cercetîndu-e acum, s’a dovedit că fătul uitat de d-rul Peterentz în trăsură nu prezintă nici o curiozitate și că atunci, în 1898, dacă s’ar fi cercetat cazul cu luare aminte s’ar fi descoperit cu totul altceva. Toate cele spuse pînă aci arată, cine este d-rul Petelenz, cine este acuzatul și arătarea acestor antecedente tinde numai a arăta pe.acuzat ce fel este, ce fel de fire are. De acum înainte intrăm în seria neagră a acuzatului, în expunerea fptelor ce a săvîrșit și pentru care trebue să fie judecat. Cazul cu Elena Boresova Acesta se întîmplă în 1901. Iunie. Aceasta era femeea unui funcționar, avea 3 copii, și femeea era robustă și plină de sănătate și cu toate acestea fiindcă ea intrase în cura d-rului Petereitz și mergîndu-i râu, a fost transportată la spitalul Filantropia, și nenenorocita moare în durer, spre dezolarea soțului ei. Femeea Elena, fiind însărcinată că rămăsese în a 3-a lună și fiindcă avea trei copii nu ar fi voit să mai nască și în această dorință a intrat în tratamentul acuzatului ca să avorteze. Din autopsia făcută cadavrului nu rezultă că Elena Sorescu ar fi luat medicamente toxice, dar d-rul Petereitz î-a întrebuințat sistemul sau de provoca avorturi prin mijloace mecanice, care de cele mai multe ori provoacă pierderi de singe puternice și rezultatul autopsiei ",a dovedit aceasta: că Elena Sorescu a sucombat din prea mari pierderi de sînge. Sunt declarațiuni de martori cari atestă că Elena Sorescu voia, să avorteze și apoi arătările soțului vorbesc și de sistemul doctorului Petelentz care o căutase, el care o redlase, și apoi a urmat moartea nenorocitei căci acuzatul Petelentz după ce a tratat-o aplicîndu-i sistemul sau, mijloacele mecanice și văzînd că .Azi BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE 20M“r,iemißiTOL rogotble ^ ® (Povestire senzațională)