Dimineaţa, septembrie 1908 (Anul 5, nr. 1631-1660)
1908-09-26 / nr. 1656
.NO. 10ÖG PUBLICITATEA» CONCEDITĂ EXCLUSIV Agenție? de Publlcltite CAROL SCHULDER & Coe BUC BEȘTI llr. HarigeorgeTlcI î3—Teletett SJI Birourile ziaruluT: Str. Sărindar No. 11 Vineri 26 Septembrie 190S DIRECTOR CONST. MILLS Abonamente cu premiul Unun »•«••»»* Let II» 6 lanț »«»....» p Ii I tuni ee e ^ TELEFON» Direcțiunea No. 141S9 Capitali „ 14110 Provincie și Străinătate No. 1240 CCCCXCCCCCCCCCCCCXXCXCCCCCC CO APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚEI 5 MM. Sisten 6s».-ffcii Amfilii iîi SUVERANII BULGARIEI Alexandro de Battemberg Primul Principe al Bulgariei Ferdinand I Primul Țar al Bulgarie} mm Bioi Trebue să recunoaștem că vecinii noștri bulgari sunt plini de noroc. La 1878 au putut să-și formeze statul fără să verse o picătură de singe: înțelepciunea [puterilor a crezut că e bine să se «creeze statul bulgar pentru a se reduce din influența pe care o aveau turcii în orientul european. La 1885 bulgarii, din îndemnul puterilor, au anexat la statul lor Rumelia orientală. Puterile au izbit astfel din nou în Turcia, luîndu-i o porțiune nouă. Acum tot grație unora din marile puteri, Bulgaria are îndrăzneala de a se proclama indepenidența, împreună cu Rumelia orientală. if ! Marile puteri cărora pe față nu ile convine noua stare de lucruri din Turcia sînt Germania și jAusstro-Ungaria. Aceste state avea fi o mare influență în Turcia și mai ales în Macedonia atîta timp cît în acel imperiu stăpînea vechiul regim. De îndată ce s’a instalat noul regim al Uniunei pentru unire și progres. Germania și Austro-Ungaria au înțeles că influența lor în Turcia va fi redusă considerabil și au și simțit această lovitură în Macedonia unde n’a mai fost nevoe de intervenția puterilor întrucît tulburările au încetat în mod subit. Spre a impedeca dezvoltarea și împuternicirea noului regim din Turcia, Germania, prin intermediul Austro-Ungariei, a determinat pe Bulgaria să se proclame independentă împreună cu Rumelia orientală. Cele două mari puteri, cnd au pus această lovitură la cale, au socotit că vor face mari neajunsuri Turciei punînd-o în dilema: sau să declare razboiu Bulgariei «și în cazul acesta să-și zdruncine «Și mai rau finanțele și să întîrzie «reorganizarea statului, sau să primească în tăcere actul bulgarilor și în acest caz ea, Turcia, siă fie umilită. Deci Bulgaria se bizue pe sprijinul celor două puteri și toate mișcările ei sunt comandate de peste hotare. Dacă s’ar declara un războiu între acest stat și Turcia și dacă n’ar interveni alte state în favoarea bulgarilor, fără îndoială că aceștia ar fi reduși la tăcere de către turci, cel puțin pentru 50 ani. Căci situația armată a celor două state e incomparabilă. Bulgaria are de opt ori mai putină armată decit Turcia. Mai trebue de ținut seama de faptul că Bulgaria a cheltuit extraordinar de mult pentru armată, —■ în proporție cu puterile ei financiare. — și ar fi în imposibilitate să suporte un razboiü măcar cîteva luni, căci tinerea armatei în stare de mobilizare ar ruina statul într-un timp foarte scurt. In sinceritatea lor, bulgarii — cari își dau seama de situația financiară a statului și de inferioritatea în care se află față de Turcia din punctul de vedere al armatei — desigur că doresc să nu se facă razboiu. Bine ’nteles însă că poporul bulgar se bucură de evenimentele prin care trece, întrucît poate din nou să se constate că e plin de noroc. Și cînd se află în &asemenea fericită dispoziție sufletească, fie oarecum permis să se declare plin de vanitate, că ar fi în stare să suporte cu succes un razboiu cu Turcia. Dar dacă n’ar fi norocul?)..., II. Dem. *■ Conferința europeană — Puterile sunt de acord ?— Ce spune Austria. — Petersburg, 24 Sept.— Guvernul rus a hotărât ca la anexarea Bosniei și Herzegovinei să răspundă prin propunerea de a se convoca un congres al puterilor semnatare ale tratatului de Berlin, în care acest tratat să fie complectamente schimbate. Guvernul rus va propune ca congresul să aibă loc la Petersburg. Invitațiunea va mai fi trimisă încă săptâmîna aceasta. Urmînd intensiunei guvernului rus, la congresul acesta se vor lua in considerare interesele tuturor statelor, și în deosebi interesele Turciei, căreia urmează să i se acorde o compensațiune. Ministrul de Rnterne Iswolsky și-a întrerupt călătoria in străinătate și se întoarce peste cîteva zile la Petersburg. Petersburg, 24 Septembrie. — Imediat după proclamarea oficială a anexărei Bosniei, guvernul rus va face demersuri categorice pentru reviziunea tratatului din Berlin. Paris, 24 Septembrie. *•* La oficiul de externe a sosit știrea că Franța și Rusia au hotărât, pentru regularea chestiunei balcanice convocarea unui congres internațional. Turcia s’a declarat pentru de asemenea și Italia. Bulgaria se ține în rezervă. Germania nu s’a exprimat încă în această chestie. Cine participă la conferință Berlin, 11 Septembrie. — E hotărît că dacă se va convoca o conferință pentru a modifica tratatul de Berlin, numai puterile cari au semnat acest tratat, vor lua parte la dinsa. Aceste puteri sunt: Anglia, Austro-Ungaria, Franța, Germania, Italia, Rusia și Turcia. Statele interesate la acest tratat, nu vor lua parte la dezbateri. Dacă ar avea insă vre-o dorință de exprimat se vor primi delegați din partea lor... Cu ce se va ocupa conferința europeană Paris 24 Septembrie.—Conferin« fele ambasadorului englez cu Clemenceau și Pichon, ca și aceia a lui Pichon cu Iswolsky au avut ca rezultat o înțelegere definitivă în ce privește convocarea unui congres internațional. Planul convocărei acestui congres se datorește Rusiei. Anglia și Franța s-au declarat de acord. Guvernul rus va aduce în discuție chestiunea Dardanelelor. Se crede că dacă Austria va cere aprobarea puterilor pentru anexarea Bosniei și a Herțegovinei, puterile o vor acorda. Iswolsky și-a amînat cu trei zile plecarea la Londra. Ce se crede în Italia asupra situației Roma, 24 Septembrie.— Ziarele din Italia se ocupă toate cu evenimentele din Balcani. „Corriere d’Italia" scrie că conflictul actual e foarte periculos pentru Europa și pentru toată lumea civilizată. Ar fi de dorit ca diplomații europeni să se convingă de seriozitatea primejdiei și să găsească un mod de a se înlătura pericolul războiului. „Italia“scrie că Bulgaria n’a făcut decit să-și întărească o situație care a existat și pînă acum dar pare n’a fost recunoscută pe față L. # Părerile diplomaților — Austria a fost nevoită să proclame anexarea Bosniei — Declarațiile unui ministru austriac Viena, 24. Septembrie. — „Neues Wiener Tageblatt“ publică azi un interview cu un bărbat de stat despre care, zice, a luat o parte activă în desfășurarea evenimentelor din Orient, și care, după cum reiese e unul din miniștrii monarhiei, iată ce a declarat el: „Am avut trei căi de urmat: Prima: -să lăsăm în teritoriile noastre ocupate situația de pînă acum în Bosnia și Herzegovina. Aceasta însă ar fi avut de consecință că am fi trebuit să întărim în mod extraordinar garnizoana din Sandgiac, dar acelaș lucru l-ar fi făcut atunci și Turcia, care conform unui tratat are dreptul a aduce în Sandgiac tot atâtea garnizoane. A doua cale pe care am fi putut-o urma ar fi fost să acordăm o Constituție specială Bosniei și Herzegovinei, și să menținem relațiile de pîn’acum. Dar n’am putut face aceasta pentru că Turcia vroia chiar dînsa să-și validiteze drepturile sale asupra acestor provincii. Nu a rămas decît a treia cale, și anume: să schimbăm relațiile noastre cu Bosnia și Herzegovina, să schimbăm situația internaținală în teritoriul ocupat, și să-l anexăm impunîndu-I o Constituție specială, care să se potrivească acestor două provincii. La întrebarea ziaristului daca Austro-Ungaria a avut vreun amestec în declararea independenței Bulgariei, personagiul a răspuns că monarhia nu are nici un amestec în această. Declarațiile unui ambasador austriac , Paris, 24 Septembrie. — Ambasadorul austriac a declarat unul redactor al ziarului „Figaro“: Nu pot deloc înțelege surprinderea cauzată de hotărîrea guvernului meu. Cine și-ar fi putut închipui oare că după atîta străduințe și sacrificii Austroungaria va renunța la cele două provincii. Noua orînduire este numai o formalitate diplomatică. Prin această dispoziție n’a fost atacată nici o putere, grație procedurei noastre poporul bosniac a putut ajunge la gradul de dezvoltare și civilizație de astăzi. Noi sîntem criticați pentru că n’am adus mai de mult la îndeplinire aceste aspirații. Discursurile ce s’au ținut în ambele delegații au dovedit că oratorii slavi au făcut reproșuri guvernului că nu s’a dat încă o Constituție Bosniei. Ar fi fost însă lucru foarte greu ca monarhul să dea Constituție unei țări supusă Turciei. Actualmente nu mai e de temut că noi vom provoca mișcări politice într’o țară vecină, împlinind dorința celor două provincii ocupate. Pe de altă parte e lucru clar că succesele tinerilor turci nu au dat viata aspirațiilor de libertate din Bosnia. Austria nu putea să opune piedici dorințelor constituționale ale celor două provincii. Noi am judecat îndeajuns pentru a găsi o soluție favorabilă acestei probleme. Am fi păcătuit contra celor 2 provincii dacă am fi dat loc la mistificați. Hotărîrea noastră este tot atit de urgentă pe cît este de inteligentă. Noi nu vrem să atacăm pe nimeni. Vom reda Turciei sandgeacul care era considerat ca punctul de eșire al intențiunilor noastre de cucerire. Anexarea Bosniei — Cum a primit poporul din Bosnia și Rumelia noua situată ___ Sarajevo, 24 Sept.— Azi dimineață la orele 8 s’a citit locutorilor uciși în toate orașele țârei înalta proclamație. Clădirile publice erau frumos împodobite. Primarul a convocat consiliul comunal la o ședință solemnă. Seara vor avea loc iluminații. Liniștea și ordinea nu au fost tulburate. Viena, 24 Sept.— Ajutorul de primar din Sarajevo, d-rul Mandici a declarat unui ziarist: înalta proclamație a fost primită cu entusiazm de ambele provincii și e considerată de toți ca corespunzînd intereselor populației și ale patriei. Noi croații din Bosnia și Herzegovina salutăm acest act de mărinimie al monarhului pentru ca astfel ne vedem mai apropiați de scopul final al străduințelor noastre pentru unirea cu regatul Croației. Londra, 24 Sept. — „Standard“ publică azi un articol de fond ocupîndu-se de chestia Bosniei și Herzegovinei din punct de vedere al sentimentelor ungare. Ziarul scrie că Anglia trebue să înregistreze cu părere de râu, faptul că o asemenea politică găsește aprobarea sau conivența cavalerește națiuni ungare, ale cărei străduinți de libertate au găsit totdeauna ecou de simpatie în Anglia. Ungaria a uitat că Turcia a luat sub scutul ei pe refugiați eroi ai luptei pentru libertate. Ziarul se plînge apoi în mod patetic în contra ingratitudinea Ungariei. Răspunsul regelui Eduard Londra, 24 Septembrie. El i s’a înmînat regelui Eduard manuscrisul împăratului Franz Iosef. In acest manuscris nu se vorbește de anexarea Bosniei și Herzegovinei, dar se spune că monarhia va regula situația provinciilor ocupate. Manuscrisul a fost trimis de rege oficiului de externe. Regele Eduard a răspuns împăratului Franz Iosef că Austro-Ungaria a călcat prin această anexare tratatul de la Berlin și de aceea Anglia nu o poate admite. Compensațiunea Italiei Viena, 24 Septembrie.— „Wiener Allgemeine Zeitung" află că la întrevederea dela Salzburg, ministrul de externe italian, Tittoni, a aflat de la baronul Aerenthal ce se va petrece în Balcani și s-a declarat înțeles cu planul Austriei. Dar Italia nu urmărește o politică idealistă și Tittoni a reușit să capete avantagii însemnate pentru Italia în Tripolis. Urmarea acestei înțelegeri va fi o întărire a triplei alianțe. Anexarea __Cretei — Creta anexată Greciei.—Armata greacă pusă la dispoziția Turciei. — Atena. 24 Septembrie. — Ziarele locale publică ști«» rea ca cretenii au proclamat anexa» rea insulei ia Grecia. Paris, 24 Septembrie. — Agenția Havas anunța că cretanii au proclamat azi anexarea Cretei la Grecia. Atitudinea Greciei Berlin, 24 Septembrie. — Ziarului „Berliner Tageblatt“ i se comunică din Athena cu privire la impresia ce a făcut ultimele evenimente în Grecia. Guvernul păstrează rezerva. Opinia publică este foarte agitată. Atitudinea guvernului e însă aprobată, găsindu-se că este necesar ca Grecia să rămîe în espectativă. Constantinopole, 24 Seni. —Sultanul a chemat ori la dînsul pe Fuad pașa, pentru intîia oară după trecere de mulți ani. Probabil că Fuad-pașa va propune sultanului războiul, ministrul grec a declarat ori marelui vizir că în cazul unui războiu, Grecia va da un ajutor militar Turciei, fără a cere în schimb pentru acest serviciu, vreo recompensă, RS Constantinopole, 24 Septembrie. Situația politică se complică. Cîteva puteri au sfătuit Turcia să declare războiu Bulgariei. Ambasadorul grec din Constantinopole a propus Portei o alianță contra Bulgariei. Presa egipteană apără Turcia Cairo, 24 Sept. — Presa egipteană condamnă în termeni violenți ruperea Bulgariei de Turcia. O parte din ziare cere să se procedeze cu energie, o alta recomandă moderatiune. Austria nu s’a ținut de angajament Londra. 24 Sept.— „Times“ publică următoarele: „Pentru a dovedi că Austria a călcat tratatul de Berlin, publicăm aci un proces-verbal de la 1878 care s'a încheiat între delegatul turc și ministrul de externe austriac după vremuri contele Andrássy: „Împuterniciții Austro - Ungariei și Turciei declară că drepturile de suveranitate ale sultanului asupra Bosniei și Herzegovinei nu vor suferi nici o știrbire prin ocupațiunea efectivă; ocupațiunea e considerată ca provizorie și această înțelegere dintre cele două guverne va intra în vigoare imediat după închiderea congresului“. După „Times“, Turcia făgăduise Austriei să țină în secret acest proces verbal. Pînă acum Turcia a respectat acest angajament. Această catedrală cu turnul ei în stil occidental datează încă din anul 1838 când clădirea ei a fost începută ăub domnia prințului Miloș și terminată la 1844. E închinată arhanghelului Mihail. In această catedrală sunt îngropați principii Miloș și Mihail. Ornamentația e foarte bogată. Aci se va oficia an Te-Deum pentru izbînda trupelor. Anexarea Rumeliei — Țarul Ferdinand I va proclama la Filipopol anexarea Rumeliei. — Sofia, 24 Septembrie. — Cercurile diplomatice și politice ale Bulgariei sînt convinse că recunoașterea situației actuale din Bulgaria, — adică a independendeței și regalităței — se va face în curînd de către puterile europene, așa că situația nu se va mai schimba, ■ > în Vineritarul Ferdinand, împreună cu toți miniștrii și cu suita. Se va duce la Filipopoli, unde va proclama independenta Rumeliei și anexarea ei la Bulgaria. Duminecă va avea loc la Sofia o mare solemnitate. DeSlarea trupelor la Sofia Berlin, 24 Septembrie. Ziarului „Lokal Anzeiger“ i se comunică din Sofia. Astăzi la trecerea trupelor în revistă, inspectorul Kutinschel a ținut un discurs în care și-a exprimat speranța că la nevoe trupele își vor face datoria. La întoarcere trupele au trecut prin grădina palatului unde au aclamat pe țarină și copiii săi apăruți în balcon. Trupele au parcurs apoi străzile. Liniștea nu a fost turburată. in! Flota Austriei pe drum începe Belgrad. 2é Septembrie Este absolut cert că mîine Serbia va declara războiul și trupele vor încerca apoi să intre în Bosnia. S’a început azi recrutarea voluntarilor. »9 * *• SS- 21 A. Viena, 24 Septembrie.— Declararea războiului dintre Serbia și Austro-Ungaria este iminentă. Pînă acum s’au înscris 10.000 voluntari, cari sînt gata de luptă. Se așteaptă imediata reconstituire a cabinetului. Ministerului de războia i s’a pus la dispoziție 5 milioane dinari. Izbucnirea războiului se așteaptă dintr’un moment într’altul. Flota Dunărei a Austriei care se află actualmente la Budapesta, a primit ordin să plece imediat spre graniță, înarmată de războiu. Plecarea flotilei se va face încă azi sau cel mult mîine. (Flota austroungară a Dunărei e compusă din cîteva monitoare și vapoare de patrule). Belgrad, 24 Septembrie. *— Scupcina a fost convocată pentru ziua de 27 curent. Consiliul de miniștri a pus la dispoziția ministrului de războiu 5.000.000 dinari pentru primele trebuințe. UK-înainte de tinerea meetingului însărcinând de afaceri al Austro-Ungariei a conferit cu ministrul de externe Belgrad, 24 Septembrie.—Ora 2 luni. Poporul îmbrăcat în haine de sărbătoare se îndreaptă în grupuri mari către statuia prințului Mihail, unde se înscriu voluntarii. Se petrec scene emoționante. Mulțimea strigă încontinuu: „Jos austriacii! Trăiască Serbia!“ Pînă la orele 2 se înscriseseră 4000 de voluntari. Grupuri numeroase parcurg șirăsile clitînd cîntece patriotice. Regele s’a întors la Belgrad. Mitu Andreescu Belgrad, 24 Septembrie.—Orele 8 îa ora. La orele șapte peste 10.000 de oameni au manifestat în falta palatului regal aclamînd frenetic pe regele Petru. La ministeniele externe, primul ministru Milovanovici mulțumește poporului pentru dovezile sale de patriotism și îndeamnă populația la liniște, asigurînd'o că guvernul și regele vor ști să-și facă datoria. Evreii din Belgrad au oferit guvernului un milion pentru războiți. România contra Serbiei ? Belgrad, 24 Septembrie.—Azi de la orele doua după amiază s’a răspîndit aci un zgomot foarte ciudat și anume că Austria ar fi înțeleasă cu Romînia pentru intervenirea armatei române în eventualul confict siribo austriac. Știrea a fost primită cu surprindere și nu e de nimeni crezută. ar. A. NUVELELE „DIMINEȚEI“ Iubiri neîmplinite —... Stai mută și pari că nu crezi, și totuși tot ce tî-am spus nu-a decit adevărul. Nici nu mai știd de cînd durează, căci s’a născut cu încetul, zi cu zi, oră cu oră, această iubire care mî stăpînește sufletul și mă scoate din minți. — Bietul meu prieten! Mi — Mă plîngî?... — Desigur... Crezi că durerile tale nu mă dorî... Din fiecare cuvînt al tau a găsit un ecou în inima mea, un ecou care m’a îndurerat. — A înțeleg... mă plîngî,—Deci nu mă iubești... Chinui de astăzî îl voiu trăi și mîine, îl voiu purta toată viața. Mi-am spus de la început,dragă prietenă, că n’am dreptul să te iubesc, că nu mi poți iubi... De-aceia sînt anî de cînd stau în preajma ta, palpii la toate gesturile, intonațiunile tale și-mi zic că nu se poate! Și nu ța șî fi spus nici odată, așî fi murit cu taina aceasta în mine... Noaptea aceasta însă, și decorul Sinaiei, tăcerea care vine pai’că din codru și șoaptele Prahovei din vale, mi-au luat voința și ți-am spus cuvintele care-mi frigeau buzele. Spune-mi că nu te-ai mîniat cel puțin,— că ierti unui prieten care nu trebue să-ți rămîe decit prieten. Incîntătoarea Marta Romea privi blind la prietenul care-i vorbea, un om înalt și brun, admirabil în splendoarea unei maturități pe deplin dezvoltate, și luîndu-I mina s-o strînse. — Ascultă, Radule, zise ea, mărturisirea ta n’a putut să mă supere, după cum n’a putut să mă uimească. O femee știe ’ntotdeauna cind un om o iubește,—căci voia bărbații n’aveți puterea să vă ascundem sentimentele,—și de mult, deși nu mi-am spus-o, am văzut dragostea ta de mine... Am privit, pot zice nașterea amorului tau, chiar înainte de-ați fi dat ca seamă... La început am crezut că nu-e nimic, că î o flacără care se va stinge repede, și n’am fost îngrijată. Apoi mi-am dat seama că e ceva mai serios, că dragostea ta e o pasiune care poate merge pînă la tragic, și atunci m’am înfiorat... Am făcut ce mi-a stat în putință ca să te îndepărtez, m’am silit chiar să-ți apar într’o lumină potrivnică mie, dar n’am reușit... — Nu mă iubești!... — Iți port cea mai caldă prietenie, cea mai dulce... — Atît ?... pare că ajunge egoizmului meu prietenia ! Schimbă’ți prietenia în dragoste !... — Nu se poate. — §tiți totuși că nu-ți iubești soțul... — Mai mult, îl disprețuesc, j — Atunci?... — Nu mă'ntreba. — Curios lucru să-i fii credincioasă cînd nu-l iubești...- Cum poți trăi fără de iubire? — Cine-țî spune că vreau să’î fiu credincioasă ? Pentru ce i-aș fi cînd iubirea nu mai mă leagă de el?... De ochii lumea, ca să nu vorbească saloanele? Disprețuesc opinia clevetitoare. De altfel, chiar fiind cinstită tot nu, scapi de gura lumii. De-abia astăzi mi-am spus că mă iubești, și totuși lumea crede că-ți sunt amantă de ani de zile... — De ce mă respingi atunci?... — De ce! Și Marta ridică din umeri. Ea privi cu tristețe în ochii prietenului ei, își mușcă buzele. El crezu că insistența lui a jicnit-o și, foarte palid, — Iartă-mă dacă te-am supărat... Trebuia să-mi înăbuș iubirea și să nu vorbesc niciodată. Dar ea: — O, dragul meu n’aș fi putut să mă supăr... Sunt numai tristă că nu pot răspunde pasiunei tale, sunt mai mult decît tristă... De ce nu te pot iubi ? Aș vroi să te iubesc din tot sufletul, dar este o stavilă între noi, — Care?.... . ». . — Vai, am să te fac să suferi,—» cu care aș vrea să șterg toată lacrima ce ai putea să plîngî..« Dar te voiü face să suferi, pentru că vreau sa mă dezvinovatesc în ochii-ti. Iți voiu face o mărăturisire... dureroasă, foarte dureroasă...! Se opri sufocată de un suspin, și respiră tare. Apoi, încet, cu ei nespusă duioșie și milă. — Crudă-i viața,—și noi, bărbați și femei, suim mereu calvarul tuturor durerilor. Rațiunea ne zicatuna, sentimentele asta, și din ne-norocire sentimentele înving rațiunea.. Vreau să te iubesc, mug, infinit de mult,—căci ești «cel mai bun și superior în ochii mei, omul care mă iubește și care m’ar face fericită.« Și totuși... . — ■ Spune- i — Și totuși... nu pot... nu poft’ căci iubesc «pe un altul. Ea își duse mîna pe Inimă par’că ar fi voit să-î oprească bătăile. El plecă ochii în pămînt, ca atins în creștet de o lovitură neașteptată și inima-i zvîcnea. » Stătură tăcuți multă vreme. 1 — Da, urmă ea într’un tirziu, iubesc fără frig... Și nu sînt iubită... înțelegi, nu sînt iubită... Ca și tine port o dragoste neîmpărtășită. Ce n’am făcut ca s’o alung? La cîte chinuri nu mi-am supus gîndul și sufletul, dar în zadar. Iubirea-i mai tare ca mine... da, e mult mai tare.« Nefa norocita de mine! Izbucni în hohote de plîna, El Îi luă mîinile: — Sărmană prietenă I esclamă el la rîndu-i după cum esclamase ea: „bietul meu prieten“, începu s’o mîngîe, ca un bata față de o soră în nenorocire și cu o blîndețe plină de lacrimi. — Dragă prietenă— înțeleg... E o fatalitate care desparte unele inimi, și crează două nenorociri, acolo unde ar putea crea o singură fericire. Noi oamenii sîntem niște biete frunze risipite în vîntul pasiunilor... Vai, și cum zburăm în voia soartei, azi mai verzi, mîine mai veștezi apoi uscați cu totul... Nu plînge... Dar ea, părînd că nici nu aude.. — Biată-mi inimă cum sufere.... El trece și pare că nu-mi vede pasiunea... M’am umilit, i-am căzut la picioare ca o osîndită... iar dînsul m’a ridicat și mi-a spus că iubește pe o alta.» Și -am văzut om cu inelul de logodnă care’l va duce în brațele unei femei mai fericite. A, nu știi, nu-țî poți închipui ce sfîșietor e..» — Știți, reluă dînsul, știi deoarece o aceeași suferință mî-a fost dată și mie. Ea îl privi mirată, ca și cînd ar fi uitat că și el sufere. Cuvintele lui o adusieră însă la realitate și mai stăpînă pe sine. —Așa-I.... șopti ea, «două iubiri nenorocite... Fugi și uită-mă... Departe de mine, poate aî să-mî îngropi «amintirea El clătină din cap, — șoptind. — Niciodată .1 Se priviră și se îmbrățișară plîngînd, ca doi prieteni în desnădejde și pe marginea groapei numită fericirea. Ea își lăsă capul pe umărul lui și porniră încet, tăcuți, prin aleele pustii și mute. Și într’un tírziu. — Mă ierți, prietene î ■ Iar el ,i ! — Cum aș putea să-țî mingii suferința! Și de atunci în fiecare zi, se întîlnesc ca doi naufragiați ai vieții, se ascultă și ,se mîngîie cu cuvinte de soră și frate... El nu-î face nici o aluzie c’o iubește. Ii vorbește de iubirea lui ca de-o iubire pentru o străină. Și zilele curg, și fug, în zborul lor repede, iar cu zăpada pe care o aștern peste două iubiri neîmplinite, întind și un zăbranic de moarta peste două inimi cari ar fi putut fi fericite. LUDOVIC DAUȘ , Ludovic Dauș