Dimineaţa, iunie 1909 (Anul 6, nr. 1897-1923)

1909-06-25 / nr. 1919

No. 1919 Cu un Olipuit ficatuit ;#URLI SITATEA, CONCESATĂ EZCLVM .Agenției ,de Publicitate CAROL SCHULDER & Ca. BUCUREȘTI Alx. Karfig*orsevici U-Tdelon Sfl Bfrocrfile ziarului: Str. Sărindar No. 11 A­­PARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE ZEPPELIN LA POL CONTELE ZEPPELIN Caragiosal aeronaut, care plănuește o expedițiune la Polul Nord, pentru explorarea regiunilor polare nerecunoscute încă. Cronica judiciară SirHria prssgSBi Bl­ânmel msla Gu­m­p Ceia, ce era atît de ușor de pre­văzut s’a întîmplat. Parchetul ge­neral a cerut Curții de casație s strămute judecarea procesului­­ Arighel Rădulescu de la Curtea c juri de Vlașca la o altă Curte, pen­tru văditul motiv că aceleași pi­soane cari au fost actori ai drame adică cari au huiduit și lovit p ofițeri nu pot să fie și judecători î cauză. Eî și-a fi manifestat acum sentimentele și este greu­ de adms că, odată transformați în judecător vor avea atita stăpînire de sine,­­ cit să nu se lase a fi cuprinș î­n sentimente de compătimire pentr­u monitorul lui Foscarina, pentru a­vocatul din Giurgiu pe care un mo­ment dat l’au socotit ca victimî luîndu-i apărarea. Sentimente de altfel foarte ome­nești, dar de cari parchetul s’a te­mut că vor aduce parțialitatea , darea verdictului și de aceia a foi mutat cererea de Strămutare, pe ca­re o motivează prin raportul săi cam în modul următor: După ce face o scurtă povestire faptelor arhicunoscute, conchide ast­fel: Pasiunile ce s’au deslănțuit c’ această nenorocită afacere și cai la un moment dat au părut că va produce o seziune complectă într elementul civil și cel militar, mna durează și azi, astfel că se urmea­ză încă tot felul de discuțiune a­supra vinovăției fiecăreia din părți unii fiind pentru Rădulescu alți pentru, elementul militar, manifes­tîndu-șî fiecare dorințele de a-l ve­dea achitat sau condamnat pe ce di­ntîi­, și ,com­entînd dacă a fos dreaptă și suficientă pedeapsa dis­ciplin­ară,­ dată celorlalți ofițeri , așa, mai departe. Astfel că în loca­li­tate, este , încă departe de a se f format calmul, complect, în car trebue să se găsească cetățenii me­niți a judeca pe acuzatul Radu­lescu. In această­­ situație și în interesu­nnei bune administrații a justiție este absolut necesar a se sustragi judecarea, procesului cetățenilor din Giurgiu și dată juraților unui al județ­­ unde garanția imparțialități va fi mai mare. Dată fiind urgența afacere­­a pentru ca procesul să se mai poate judeca în actuala seziune a­ vrem­e Curți cu­ jurați de prin împrejurimi secția doua a Curții de casație și va pronunța chiar astăzi asupra strămutării. Danielopol-junior, care, pe de o parte a susținut că formalitatea cu “ este substanțială, iar pe de alta că, în tot cazul, neobservarea ei tre­buia relevată chiar înaintea Curții­­ cu jurați, unde apărătorii inculpați­­­i lor ar fi trebuit să ceară consem­­i­narea acestei neobservări în proce­­­­sul verbal de ședință. In acest caz , motivul s’ar fi putut invoca cu suc­ces înaintea Casației. 3 Curtea, după o scurtă deliberare , a respins recursul cîrciumarilor,­­ consacrînd jurisprudența la acest­a din urmă senz. Î, CURȚI ȘI TRIBUNALE 1 — ——­ ■ ■ 3 S’a isprăvit cu afacerea Costă­­­­chescu. — Este vorba de ilustrul­­ Gh. Costăchescu, fostul casier la­­ magazia de mică viteză a Gărci de­­ Nord și care a fost adus cu atâta cheltuială tocmai de la Montreal,­­ America de Nord, pentru a-și ispăși­­ osînda de 5 ani închisoare la care­­ fusese condamnat în­ li­pită de tri­­­bunal, pentru cei 63.000 lei dela­s­pldați. . Odată instalat în închisoarea pa­triei lui, emigrantul se gândi să mai­­ ciupească ceva din pedeapsa care­­ i se părea prea mare și ca atare făcu contestație. Ea însă îi fu as­t­pinsă atît de tribunal cit și de­­ Curtea apelativă.­ Ultima resursă care îî mai răm­­­­­­sese era Curtea de Casație, la care i se adresă cu recurs. Dar acesta Iu respins­erî, astfel că, condamnațiu­­­­nea a rămas definitivă și afacerea I . a fost închisă. . Falimentul Calmanovici,—Curca ’ , de apel secția treia judecind din­­ I nou apelurile inculpaților în ban­cruta­­ frauduloasă Calma­novicî și ■ . Zweker, de­oarece la prima înfăți­șare făcuse divergință, a pronunțat • , era decizia în chipul următor: res­pinge apelul lui Artur­ Calmanovici, condamnat la 2 ani închisoare, a­­­­­semenea pe a lui Sigmund Calma­ni­novicî, condamnat la 3­ luni­­ și a­­ Itaulinei Calmanovici condamnată­­ la 200 lei ameridă, admite apelul procurorului în ce privește pe Max Zweker și I. Schein, mărindu-le pe­­deapsa de la 3 la 6 luni închisoare, admite apelul d-nei Lucia Zweker­­ și o achită.­­ Primăria Ploești in conflict cu­­ proprietarii mai multor străzi. . . Dorind să creeze un­ bulevard mo­­­­dern, care să taie actualele străzi;­­ Lipscani, Pantofari, Cavafî, Unire­­i și Justiției, edilitatea­ comunei Plo­­i­ești a somat pe numeroși proprie­tari situați în acea parte să-și di­m­me locuințele de­oare­ce primăria le-a declarat insalubre. Socotind această decizie ca ar­bitrară și neconformă cu realitatea lucrurilor, d-niî. Ioniță Dinescu, Maior C. Fotescu, Gh. Ionescu, Va­sile Hagi Ștefan, N. I. Moreanu,,H. ]. Moscovici, Căpitan S. Georgescu, Maria G. Ionescu, Iorgu I. Năstă­­sescu și Banca Prahova, au făcut recurs înaintea Contenciosului Ad­ministrativ. , "Atteste recursuri urmau să ,se judece erî, însă din lipsă de pro­cedură s’­a fi amarat, i­ntru ziua de 25 Septembrie. Diverse. — Curtea de Casație ș. a doua a respins erî recursul lui Petre Bălu, condamnat la zece zile închisoare pentru că dorind a o­­­­cupa locul de cîntăreț la biserica din Aniniș, jud. Gorj, a recurs la falsificarea a două petiții către E­­piscopul de Rîmnic, una ca din­­ partea actualului cîntăreț Ștefan Radu, cum că demisionează și alta , ca din partea parohului bisericii ,prin care îl recomandă ne­dlnsul în .. lyakvl Mifi» ' Rscsisii Glmn­ftiâriier isssii! In urma divergenții făcute du Curtea de Casație asupra unuia din motivele recursului cîrciumarilor ca la Iași. acel motiv a fost din noi dezvoltat erî înaintea secțiuni Curții, complectată cu d-nii consi­lieri Gr. Ștefănescu și Pretorian. r El se referea, după cum am ma spus,„la­ violarea articolului 301 din procedura penală, prin acela­și președintele Curții cu jurați di Vaslui, înainte de a declara în­chise dezbaterile procesului, nu a îndeplinit cerința imperioasă a a­celui­ articol de a întreba pe juraț­­ dacă sunt complect luminați sau nu D.­­P­ Poni din partea numeroși­loi recurenți a susținut casarea verdictului pe baza motivului in­vocat, dem­onstrînd că formalitatea articolului 303 este substanțială , prevăzută, sub pedeapsă de nulitate De altfel invocat și jurisprudent* înalt­ed Curți stabilită după 188­­0 acest smr.z. o Jiffl BMUnJiAJ Serviciul Premiilor noastre zis» Cu începere de Duminica viitoare, 28 Iunie 1909, ziarul „DIMINEAȚA“, ascultînd de cererile cititorilor și abonaților sai, cari doresc să capete premii, a organizat un vast serviciu de S"relaîii zilnice. O fericită combinațiune a administrației noastre ne-a pus în neîntrecuta pozițiune de a deveni proprietarii unui colosal stoc de mărfuri de tot soiul, în valoare reală de o jumătate ele milion lei pe care îl punem zilnic și gratuit la dispozițiunea cititorilor noștri cu începere de Duminica viitoare, SS Iunie. Cupoanele acestor premii începem să le eliberăm în fie­care zi. Toate aceste cupoane concurează pentru premiile noastre de DUMINECA VIITOARE de cînd vor deveni zilnice. In acest chip, fie­care cititor va poseda 7 bonuri, ceea ce mărește șansele la cîștig. Pentru Duminică 28 Iunie acordăm cititorilor noștri­ următoarele premii : OOO JSL saedi. i î.n.m,eirai* premiu expus într'un bilet de bancă în vitrina magazinului The Derby din Calea Victoriei 44 I­V TOTAL 1.2oo FT^BIV­lI Unele din premiile ce acordăm sunt expuse în vitrina cunoscutei librării LEON ALCALAY din Calea Victoriei No. 37, editorul Bibliotecei pentru toți. Tom expune în aceeași vitrină, succesiv, și pe cît locul ne­­ va permite și alte serii din numeroasele premii ce acordăm cititorilor ziarului BÎISREATA. 1. Un port țigarete cu ohibritelniță de argint aurit. 2­­50 perechi butoni de manșete fantezie. 3) 10 portmonenre de piele, pentru bărbați. 4) 10 gente de dame. 5) 10 perechi mănuși de ață pentru dame. 6) 24 cravate de domni de la cunoscutul magazin Iacobson strada Lipscani Ho. 78. 7) 50 bucăți săpun fin, calitate superioară, o cutie cu trei bucăți de fiecare cupon cîștigător. 8) O bucată sifon Toile D’Alsace, de 30 de metri, calitate superioară. 9) 4 vase mari artistice. 10) Un compuzler de cristal. 11) 2 oglinzi de mină cu ramă de lemn. 12) 2 porte-carte de piele pentru bărbați. 13) 200 exemplare Letopisiți de Const. Eîille, vol. X (280 pag.) copertă colorată de în. Mania. 14) 200 exemplare Memoriile lui Manolescu, un vol. for­mat mare (922 pag.) copertă colorată. 15) 200 exemplare Fantezii de Dudue de Mimi Pinson. Un vol. de 64 pag , copertă ilustrată în color­. 16) 200 exemplare Povești Hazlii de V. Pop. Un vol. 200 pag. Copertă ilustrată în culori. 17­­235 exemplare In treacăt de Seat. Raicoviceanu Faimen Un vol. de 100 pagini. Sinuciderea din Giurgiu Direcțiunea siguranței generale a fost înștiințată că era la orele 7. 5 m. dimineață, supusul austro­­ungar Iosef Biro s-a așezat îna­intea trenului, pe linia de centu­ră Ram­adan-Giurgiu, în dosul ca­­zărmei regimentului 5 Vlașca. Trenul a retezat capul nenoroci­tului. Sinucigașul era în vrîstă de 50 de ani. Procurorul tribunalului Vlașca a­ nehetind cazul, a stabilit că e la mijloc o sinucidere. * Pe de altă parte, coresponden­tul nostru din Giurgiu ne­­ comu­nică următoarele amănunte: Trenul înaintea căruia s’a a­­runcat nefericitul, mergea cu ma­șina indărît, așa că din ultimul vagon n'a putut vedea nimeni pe sinucigaș, ca să dea semitului de oprire. Un bragagiu și un covrigar au­ văzut pe sinucigaș, dar n’au mai avut timpul să-l oprească. Comisarul portului, d. Rădules­­cu, care întimplăto­r se afla în tren, s’a dat jos și a început ime­diat ancheta.­­ D-sa a ascultat pe martorii sol­datul Moi­se Avram, covrigarul Petre Mihaiu, bragagiul Stano­­vici, cantonierii Nedelcu și Neagu Tudorache. Toți declară că au văzut pe sinucigaș așezîndu-se pe șine, prin urmare este exclusă posibilitatea unui accident. Bragagiul declară că văzuse pe sinucigaș și Duminică învîrtin­­du-se prin preajma locului, dar probabil că din cauza aglomera­ției publicului, el n’a putut să’șî pună planul in executare. Asupra sinucigașului s’a găsit, in afară de un pașaport pe nume­le Josei Biro și un ceasornic. D. procuror Racoviceanu a fost la fața locului și a însărcinat pe­­ Petrescu, cu dresarea actelor. Cadavrul sinucigașului a fost transportat la morgă. Duelul de la Băneasa In urma unui schimb de vorbe între d-nii Fănel Peșacov și Aurel Ștefănescu, din Craiova, ambii stu­denți ai facultatei de drept din Ca­pitală, a avut loc un duel la Bă­neasa. Arma aleasă a fost revolverul. Martorii d-lui Fănel Peșacov­an și Titu Oroveanu, iar al d-luî au­­fost d-niî sublocotenent Vidrighiu vel Ștefănescu, d-niî sublocotenenți Radu Marinescu ș i D-tru Marines­­cu. 1 S’au tras două focuri de revol­ver fără rezultat. Beligeranții s’au împăcat pe teren. ț­ut penal Dela consiliul de higienă Membrii consiliului de higienă s’au întrunit orî dimineață la orele 10, în localul primăriei, sub președinția d-lui dr. Pătrașcu. D. dr. Botescu, ajutor­ de primar a luat parte la această ședință. D-sa a adus la cunoștință consi­liului că anchetele sanitare au fost aprobate în totul de consiliul sa­nitar superior. Deoarece la toamnă, se va veni cu un proect de lege pentru reprima­rea fraudelor alimentare, până atun­­cea, a decis, ca anchetele sanitare să continue regulat, și a­­ schițat un plan asupra modului de inspectare a localurilor și cum trebuesc dena­turate alimentele, D. dr. Botescu a mai hotărît să scoată o broșură, în care să fie publicate, în întregime rezultatele anchetelor, precum și rapoartele medicilor. Au urmat­ apoi, mai multe discu­tiuni asupra rapoartelor mediilor •“r “ '* Mișcare în poliții Următoarele înaintări și numiri s’au făcut pe ziua de erî în poli­țiile din țară. In poliția Bacău. — D. M. Vă­găonescu, actual politaia cl. II-a., înaintat politaia cl. I-a. In poliția P.­Neamț. — D. Vasile Orza, e numit copist clasa I-a. D. Const. Dică e înaintat sergent major de ci. I-a. In poliția Capitalei. — D. C. Dra­­gomirescu, aciual sub-comisar de ci. II-a, e înaintat sub-comisar de ci. I-a. D. C. Scărlătescu,­ sub-comisar de ci. III-a, e înaintat sub-comisar­­ de ci. II-a. D-ni. N. Izescu, sub-comisar de ci. III-a în poliția Brăila­; Dim. Si­­mionescu și Tr. Alexandrescu, foști sub-ofițeri în armată, sînt numiți sub-comisari de cl. IlI-a. D. N. Piovinaru e num­it ofițer de sergențî, în poliția portninî­t Brăila. — D Const. Bălan, e numit sub-comisar cl. IlI-a în locul d-lui I. Manoliu neprezentat la post. Succesorul lui Bü­low Bărbatul de stat german, care are cele mai multe șanse de a lua succesiunea cancelarului Bülow. Contele Wedel Guvernatorul Alsaciei Pelerinagiu la moaștele Sf. Ion cel non­ SUCEAVA,­­3 iunie. — Astăzi a avut loc un mare ffil­rinagiu la moaștele sfântului Ion cel nou­, cari sînt depuse în biserica sf. Gheorghe din localitate. Afluența a­ fost colosală. Au so­sit douăzeci de trenuri din Tran­silvania, România și Galiția, adu­­cînd­ călători. Românii organizează o serbare și teatru cu ocazia pelerinajului. In jurul dramei din Galați GALAȚI, 23 Iunie. — Erî, după cum v’am comunicat, s’a facut din nou reconstituirea crimei din strada Carol. Munteanu a fost pus să execute din nou mișcările săvîrșite în mo­mentul crimei. Deși fără continui­tate, fiorosul tablou a fost întregit totuși, grație tenacității d-lui jude­­instructor Stoianovici. Ca amănunt nou este de relevat că Munteanu a recunoscut ca­­ fiind ale sale cele 6 gloanțe cari s’au gă­sit într’un saltar al biroului vic­tim­ei. Ceea ce pîn­ă acuma nu este încă limpede, cu toate teoriile emise, e limpede, e proveniența­ revolverului și a gloanțelor, întrunirea Ligei contra tuberculozei Era du­pă amiază la orele 3, în localul ligei contra tuberculozei, sifilisului și alcoolismului, a a­­vut loc o mare întrunire generală la care a luat parte pe lângă foarte mult public, și prefectul poliției Capitalei, însoțit de toți inspectorii de culoare, precum și un număr de 150 comisari de cir­cumscripție. D. Grigore Alexandrescu, preșe­dintele ligei, a ținut o frumoasă și interesantă cu­vintare, arătând­­ că liga, de la scurta ei înființare și pînă acum, a căutat ca prin conferințele populare, făcute ele­­­viilor școalelor secundare la se­diul ligei, să le arate pericolul bennelor populare și­­ mai ales al boalelor lumești și mijlocul pen­tru a le preveni. Arată că, în ra­port cu cheltuelile ce face d­ia personal, rezultatele­­ au fost foar­te satisfăcătoare. Mulțumește în numele comite­tului, autorităților și membrilor ligei prezenți de concursul moral ce speră a-i da ligea pentru înde­plinirea idealului său­. D. dr. I. Mitulescu, secretarul general al ligei, a ținut în urmă o scurtă di­sertațiune, arătînd în­tinderea enormă ce au alcooliz­­mul, sifilisul și tuberculoza la noi și cari sunt mijloacele prac­tice pentru combaterea acestor flagele. Tuberculoza este enorm răspîn­­dită la noi în țară, căci pierdem peste 20.000 de oameni anual. Spune că Bucureștii au o mortalitate de 32 la mie; Giurgiu 55 la mie; Călărași 54 la mie; Caracal 44 la mie; Ploești 37 la mie, etc., pe cînd Parisul are 30 la mie; Berlinul 23 la mie; Lon­dra 17 la mie, și socotind pierde­rile bănești ce suferim din cauza acestui flagel, arată că țara pierde anual 22 milioane iar Bucureștii 1.800.000 pe fiecare an. A spus mai departe că deși tu­berculoza este boala cea mai răs­­pîndită dar e și aceea care se combate mai­­ ușor, cînd există după cum a zis Koch, un plan sistematic de luptă, medici ins­truiți și devotați, popor luminat. Trebuesc, două lucruri prin­cipale: locuințe sănătoase, și e­­ducația poporului, pentru a ști cum să se apere, să se caute per­fect la începtul boalei, căci nu­mai astfel se poate vindeca. D. dr. Mitulescu mai arată că la ..Institutul de bine-facere Matei și Maria Alexandrescu" sediul Li­gei, s’au tratat, pînă acum 525 bol­navi de tuberculoză din totalul de 1250, tuberculoși consultați­ gratis. Din acești 525 bolna­vi, au urmat tratamentul pînă la sfîrșit 430 din care 323 s’au vindecat (75 la sută) în gradul I și 20 la sută grad II. D. dr. Mitulescu termină insis­tând asupra faptului, că trebu­ie să pătrundă în populație acest în­­vățămînt capital, că trebuie să se arate de la începutul boalei și să urm­eze regulat tratamentul sis­tematic prin care se întărește cor­pul contra microbilor de tubercu­loză. După conferință­, toate persoa­nele prezente au asistat la trata­mentul­­ consultațiilor gratuite, la injecții cu sericiu­ specific, au vi­zitat muzeul etc. Fie­care domn comisar a primit la­ plecare un carnet cu­ rugămin­tea de a cerceta pe toți bolnavii de tuberculoză din circumscrip­țiile respective spre a-i trimite la consultațiile gratuite de Marți și s­îmbătă ale Ligei.­ ­ Falment AMĂNUNTE asupra crimei și încercăre­i de simietiste­ctia Sinaia SINAIA, 22 Iunie.— După cum am anunțat Intr’o corespondență anterioară, era d. procuror Pău­­nescu, delegatul parchetului de Prahova a procedat la autopsia cadavrului lui Helm Pantelimon, in urma căreia s’a permis Inmor­­m­întarea. Erî la ora 5 s’a făcut o impună­toare înmormântare, nenorcitului Helm, fost timp de 10 ani funcțio­nar devotat al palatului regal. De­oarece în Sinaia nu există dricbTI, s’a improvisat un catafalc împo­dobit cu ramuri de brad și flori naturale. Serviciul religios a­ fost oficiat de 5 preoți călugări de la mînăstirea Sinaia, și de preotul paroh al spitalului. La înmormân­tare, au luat­ parte, urmînd carul mortuar pînă la cimitir, mai­ tot personalul inferiori­ al palatelor Peleș­ și Perișor. Am observat în primele rânduri pe d. Wilko, cas­telanul palatului regal. După cum am mai anunț­at în­mormântarea s’a făcut pe chel­tuiala palatului, după expresa do­rință­ a regelui. S’a fi pus la dis­poziție numeroase trăsuri­ de la palat, și un automobil încăpător pentru­ persoanele ce a condus ră­mășițele mortuare. Din partea a numeroși șefi de atelier s’au de­pus coroane în onoar­ea mortului. Aflu că Curtea regală va acor­da o pensie viageră nefericitei văduve a lui Helm Pantelimon. Sorian.- - DIN CALARAȘI Răniri. — Ion Marin Barbu, din com­. Plevna, luîndu-se la ceartă cu guardul câmpean Ion Ilie­ Mitu, i-a dat mai multe lovituri de cuțit în ambele brațe. — Vasile Dumitrul, diin comuna Gheorghe Lazăr, certindu-se pen­tru un izlaz cu consăteanul sitn­ Ion Andrei, a tras asupră­ î un foc de revolver, rănindu-l nu tocmai grav. Victima a fost internată la spitalul din Țăndărei, iar crimi­nalul e arestat. Rectificare. — Cu privire la sfințirea drapelului societăței ,,Progresul.“ a funcționarilor co­merciali, s’a spus că naș va fi d. Leonida Gussi. In realitate d. Gussi e nașul drapelului corpora­țiilor meseriilor. D. Angh­el Nico­­lau va fi naș al drapelului soc. ..Progresul“, serbare ce va avea loc în ziua de 29 Iunie, cor. D. Nicolau. e președinte de onoare al societăței. — Vuon. Dl­EECTOR. CONST.­MINLE Abonamente cu premii: Cu w LoI 2. « l»nT...................................................... • l­ml.........................................„ 6 Pentru străinătate prețul este îndoi» TELEFON. Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală. . „ 14/10 n „ Provincia­. .. 1­99 „ „ Străinătatea­­ sa NOPȚEI = Joi 25 Iunie 1909 / NUVELELE „DIMINETEI“ ]'■W INIMA M­AME­I (Din La Gla de Jean Richepin) A fost un biet băiat odată T­­ , îndrăgostit nebun de-o fali Dar fata nu'l iubea, și-l zise „ Ca să ’mpunesc a tale vise Inima mamei tale, mane, S'o furt, s’o sfîșie un bine A Și el la mama lui se duse, Și calda inimă'l răpuse ! Dar cum fugea, căzu grămadă, Lăsînd și inima să'l cadă. Atună, în spaima lui nebună, A mamei inimă, tot bună, O auzi tînm­uit­oare : o „ Copile, te-ai rănit, te doare ?* RADU D. ROSETTI O expoziție de desemn originala S’a scris sau mai bine zis nu s’a scris nimic despre expoziția de de­semn a gimnaziului Șincai. E o în­cercare fericită inova­ția d-lui pro­fesor de desemn Petre Ionescu de a căuta să insufle cu­ mai mult tine­rilor gustul frumosului.­­Vechile metoade practicate cu predarea desemnului­­ în școalele se­cundare nu au dat nici un rezultat satisfăcător. D. Ionescu harnicul profesor în urma experiențelor făcute a ajuns să ne­ procure pentru anul acesta o drăguță expoziție originală de de­semn. Originalitatea lucrărilor și executarea lor ne dă speranța ca în­­tr’un viitor cât de apropiat să se introducă în toate școalile secundare metoda întrebuințată de d. P. Io­nescu. Natura și naturalul predomină în lucrările­­ micilor artiști. Numai copiind exact natura spre a ne apropia cu­ mai mult de ade­văr, de frumos, vom ajunge să for­măm suflete dornice de­ a gusta frumusețile naturii în măreția ei ! Pastelurile într’un colorit plăcut­" te impresionează de la prima a­ run .căluți d­e ochi. Cane, oale, sticle de șampanie, așa de bine sînt re­date pe­ hîrtie, nrcipare și diferite alte vase mai toate cu motiv na­țional, iată originalitatea. Lucrările în conte și în creion de­­asemenea bune, și cîteva aquarele drăguțe. Lucrările executate de elevi sînt toate de vînzare și cu modestul preț de 1 leu poți procura un drăguț ta­­blou. Trebuesc încurajate aceste ex­poziții și în special cea de la gim­naziul Șincai care urmărește cel mai frumos scop. Din sumele strîn­­se din vînzarea tablourilor d. P. Io­­fiescu a avut fericita idee de a or­ganiza excursii spre a îmbogăți cu­noștințele elevilor în domeniul fru­mosului, tinzind spre înobilarea ca­racterelor viitorilor cetățeni. Dintre lucrări am remarcat ale elevilor: Dumitriu C. Const., cl. II pasteluri și creion, Petrescu G. Gh. 1. cl. II pasteluri,­­creion, conte și aquarele. Georgescu C. pasteluri, Po­­pescu P. cl. IV un frumos cap de studifir (conte), Al. C. Valeriu conte, Niț­ă ,€. Const, pasteluri, etc. Au fost reținute diferite tablouri așa: D-șoara Elisabeta Petrescu a reți­nut un frumos urcior (pastel), D-na Stoicescu o carte­­ pe care se află un pahar cu vin și o felie de cozonac (pastel). D. I. Mihălcescu a reținut un pei­­saghi (pastel), o carte deasupra o farfurie, cornuri și căpșuni (pastel). D. I. Iliescu diferite pasteluri: o cană foarte bine executa­tă de e­­levul Petrescu G. Gh. I., o oală, o sticlă de șampanie, un­­ peisagiu, o copie după Grigorescu­­ (creion) etc. Moartea lui Gh. I. Sturdza ROMAN, 23 Iunie.—Din Miclău­­șeni se anunță încetarea din viață a lui Gheorghe Al. Sturza, preșe­dinte de onoare al car­piștilor lo­cali. . O scrisoare a d-loi Davila D. Alexandru Davila, fostul di­rector al teatrelor, a trimis urmă­toarea scrisoare: Domnule director,­­ Abia azi mi se comunică o scri­soare a d-lui avocat Pavel Macri, publicată în ,,Viitorul“ d­e­ la 13 iunie, relativă la angajarea da către direcțiunea Teatrului Națio­­­nal a fiicei sale Agipsina. . In această scrisoare d. Mapri, pentru a justifica această anga­jare făcută în violarea art. l1> al ., Regulamentului privitor la organizarea și administrarea tea­trelor“, afirmă că eu, pe cînd eram director am făcut fiicei d-sale propuneri de angajament. Adevărul este cu desăvârșire contrariul: am fost invitat în casa d-lui Macri, unde mi s-a ară­tat, că d-șoara Macri, elevă a­ d-lui Thénard, ar fi dispusă să nesoco­tească prejudecățile legate d­e me­seria de actor și să primească un angajament la Teatrul Național, în anume condițiuni. Am­­ tăiat scurt conversațiunea pusă pe a­­cest teren, lămurind că, deși nu mă îndoiam de talentul d-șoarei Macri, pe care însă nu avusesem ocaziunea să-l apreciez personal, nu puteam să­ o angajez la Tea­­tru­l National de­oa­re­ce d-sa nu era nici „absolventă a confdiCf!'"' torului de declamație din Bucu­rești sau Iași“, nici nu­­,se ară­tase vrednică <țe angajament prin creațiunile sale“. In adevăr, la­ acea epocă, d-șoara Agipsina Ma­cri nu crease încă nici un rol pa nici o scenă din nici o țară. Dacă dar actuala direcțiune, a Teatrului Național a angajat pe d-șoara Macri, — care nu mai mult astăzi de­cît atunci, a absol­vit conservatorul nostru. — este că de atunci pînă în prezent d-sa a făcut creațiuni strălucite mul­țumită cărora a căzut în prevede­rile art. 10 sus zis. Eu unul nu am cunoștință de aceste creațiuni, dar d. Macri ni se va putea probabil enumera și va dovedi astfel că nu prin fa­voare dar cu drept a fost anga­jată fiica sa la Teatrul National din București- ■ ’ Primiți, etc. , "A. Davila Această scrisoare a fost trimi­să ziarului, „Viitorul“ care a re­fuzat s’o publice. UNIVERSITARE Dosarele cu lucrările examenelor de docență la drept roman, drept internațional­­ și drept public, au fost înaintate ministerului pentru a fi confirmați în postul de docenți candidații reușiți la aceste examene. Examenul de drept roman anul II de licență va continua Mercur­ 24 c. la orele 8 jum. a. m., cîn­d, toți candidații cari nu s’au prezen­tat la examen în ședințele anteri­oare vor fi examinați. Examenul­­ de drept civil va fi continuat de dl. I. Micescu în locul d-lui profesor Emanoil Antonescu. D-sa va­­ examina candidații ce au mai rămas neexaminați. ÎNTÂLNIREA REGELUI CAROL CU FRANTZ IOSEF Pârcu­u­l de la Ischi al Impăratului Frantz Josef, unda va avea loc acestei veri, întilnirea dintre reads Carol și Suveranul Austriei* CUISD

Next