Dimineaţa, octombrie 1909 (Anul 6, nr. 2015-2045)

1909-10-27 / nr. 2041

ANUL—VI. No. 2041 PUBLICITATEA, CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp­. BUCUREȘTI sstr.Karagaorgevici la­ Meioa. Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR. CONST. MIN­E Abonamente cu premii: Un, an ... ............................Lei 20 0 Inni.......................................... _ ii 8 Inni......................................... „ c Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON t Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală . n 14/10 „ „ Provincia. „ 14/99 „ „ Străinătatea. „ .12/40 A­pare zilnic c­u cele din urmă știri a­l­e noptesi Marți 27 Octombrie 1909 Era. sr­­eS ZIUA DE­ IERI — Un învățămint — Oamenii de bine ai acestei țări se pot simți fericiți. O manifestație cetățenească așa de grandioasă și de curată ca aceea care a fost eri la .,Da­­da“, curăță atmosfera vie­ței noastre publice, îmbibată de impuritățile unui politicia­nism egoist, al unui politi­cianism fără de nici o preocu­pare mai înaltă, și mai ideală și deschide orizonturi celor însetați de mai bine. Muncitorii Capitalei, alături cu to­ți ceilalți cetățeni cari vor ca odată cu munca pe care o jertfesc țarei acesteia, să se bucure în mod neclintit și de drepturile pe cari le dau, legile noastre, toți aceștia au făcut să tresalte de bucurie inimile acelora cari văd în ei mîntui­­rea și viitorul tăreî, un viitor mai drept, mai luminos și mai­­ curat. 1 . Dar meetingul de eli n'a a­­rătat numai forța acestei noui armate de luptători demni și cinstiți. — el a scos în lumină și cît de conștienți sunt lup­tătorii aceștia în toate mișcări­le lor. 1 Zeci de mii de oameni s'au adunat la un loc, s'a­­ unul și o întrunire sub cerul liber, și totuși nici o dezordine, ci dim­potrivă, liniștea cea mai im­punătoare. E aceasta o demonstrație ca­tegorică de partea cui a fost vina, de partea cui au fost pro­vocările în sîngeroasa ciocnire de Luni, 19 Octombrie. Lăsați în pace să-și arate re­vendicările cari i-au adus la întrunire, ne mai fiind asal­tați cu tesacele și cărămizele, muncitorii au­ părăsit sala și curtea unde s'au ținut întru­nirile, în cea mai perfectă or­dine și liniște. Poate numărul imens de ce­tățeni adunați la un loc a im­pus această rezervă poliției. Ea însă nu-i poate servi drept ispășire a barbariilor făptuite în trecut. Dar din frumoasa atitudine a muncitorilor să tragă, cel puțin, un învățămint pentru viitor. Guvernele viitoare vor tre­bui să tragă și ele din aceasta, învățămîntul cum că dreptu­rile cetățenești ale poporului român nu mai pot fi călcate. Avem o opinie publică, con­știentă și puternică. Datoria guvernelor este să fie cont de dînsa, și s'o respecte. Iată învățămîntul pe care îl impune grandioasa demon­strație de ole din Capitală. „DIMINEAȚA“ A . XT JL1 Gm .eetiii.eEiii’a de = linis înîniilii hi Dili Mulțime enormă. — Cuvîntările.—Scri­soarea lui Fr. de Pressense. — Mo­țiunea.—Imprăștierea publicului Marele meeting convocat de u­­niunea socialistă din Romînia s-a ținut la Dacia în mijlocul unei mulțimi imense. Sala „Dacia“ era neîncăpătoare pentru a cuprinde valurile de lu­me cari răspunseseră la apelul U­­niunei. A spune că sala era literalmen­te plină. Înseamnă a nu spune nimic, încă dela ora 1 lojile fuseseră complect ocupate. Sala era o ma­re de capete. Curtea, gangul, cori­doarele și chiar strada erau pli­ne de publicul imens care nu mai încăpea în sală. La orele 2 era imposibil ca ci­neva să mai pătrundă înăuntru. i Se observă un mare număr de persoane marcante în sală, între cari d-nil: N. Lleva, Const. Mille, Const. Rădulescu, fost deputat de Mehedinți, Stroescu, fost ajutor de prim­ar al Craiovei, Lambru, mare propietar, Ghimbășeanu, președintele­­ societăței studențești „L­umina“, Adrian Carabatescu, delegatul studenților în medici­nă, Eduard Dioghenide,­­avocat din Craiova, d-ra Bozan, artistă din Paris, Lecachi, mare proprie­tar, O. Călin, Gh. Bujor, Al. Ior­nescu, N. D. Curpen, N. D. Coceia, Sărbulescu din T.­Severin, Săn­­dulescu din Galați, Danciuș și cu d-șoara din Pașcani, d-ra dr. B­­icat, Arbore și alții foarte mulți. .Se remarcă prezența în sală a unui număr mare de doamne și domnișoare din toate categoriile sociale. Sunt de față reprezentanții tutu­ror ziarelor mari din Europa. Mai axistă și numeroase dele­gații ale organizațiilor sindicale­­ din provincie. In jurul localului o mare desfă­șurare de forțe militare și poli­țienești. In curtea poliției Capita­lei era consemnat escadronul de jandarmi călări. In curtea prefec­turei de județ, era consemnat un escadron de călărași, pe cheiul Dîmboviței, In fața halei Ghica, un batalion de vânători. A fost de asemenea postat în apropiere­ postul central de pompieri. In­ piața Sf. Anton era o companie de jandarmi rurali. In strada Ca­rol o companie de sergenți de o­­raș. Toate aceste forțe au stat însă ascunse și cum de data asta po­liția s’a ferit să provoace scan­daluri,intervenția lor n’’a fost ne­cesară. In sală, printre muncitorii sindicaliștii și cetățenii cari veni­seră să asiste la întrunire, o mul­țime de multe suspecte, erau ser­genți de oraș îmbrăcați t­vii și agenți secreți. Apariția pe scenă a d-lor N. Fleva și Const. Miile e salutată cu salve de aplauze și urale zgo­­motoase­. Deschiderea întrunire! La orele 2 întrunirea se des­chide sub prezidenția d-lui Al. Consantinescu. D-sa spune: ne-am adunat aci să protestăm în contra a două fapte ale guvernului care au in­dignat toată lumea: se protestea­ză contra expulzării ilegale a d-rului Racovski și al doilea contra barbariilor poliției, făptu­ite Luni seara. Astăzi chestia d-rului Racovski devine cea m­ai de seamă din cau­za ilegalității care s’a făcut cu acest cetățean român, izbit in cele mai sfinte drepturi ale sale. Guvernul a căutat să ia din mijlocul nostru pe d-rul Racow­ski orice s’ar întîmpla. De doi ani de cînd d-rul Ra­­cowski lipsește din mijlocul nostru, muncitorimea n’a făcut de­cît să protesteze. Muncitorimea nu cere decît ca legile să fie respectate și atîta tot. Guvernul a căutat să oprească pe dr. Racovski de a apărea în fața justiției și a făcut tot posi­bilul ca el să fie primit de un­guri. Lucrul fiind ilegal, muncitori­mea s'a întrunit la cercul ,,Romî­nia Muncitoare“ ca să protesteze contra ilegalităței făptuite și a­­tunci guvernul cu primul minis­tru Ia cap au luat muncitorii cu forța și i-au trintit în beciurile poliției, unde au fost oribil schin­giuiți; urmele baionetelor se gă­sesc pe corpul muncitorului Christescu. Vă anunț în același timp că în mijlocul nostru se găsește și stu­dentul Adrian Carabatescu, care a venit să protesteze în numele studenților în medicină contra în­trunire! de la Eforie. Cuvîntarea.. d-lui N. Fleva Se dă cuvântul d-lui N. Fleva. Tribunul e primit la tribună cu aplauze entuziaste, cari par a nu mai conteni. — Cel cari odată eraț ca voi — începe neclintitul apărător al drepturilor publice — iar azi sunt contra voastră, se întreabă­ ce caut cu aoi. Sunt dator deci să dați o explicație, nu pentru cei bă­­trîni, ci mai mult pentru cei ti­neri, cari nu-mî cunosc activita­tea­ trecută. Explicația e foarte simplă. Gu­vernul actual, care n’a făcut de­cît să meargă din încurcătură în încurcătură, și-a atras pe cap și această încurcătură care e și un act de samavolnicie și de tirania. După ce nepricepuții cari ne guvernează, au căuat să exploa­teze toate nevoile mașselor1, an în­: D. U. Fleva ceput apoi să izbească în toate categoriile de cetățeni. Ați izbit în preoți, provod­indu’și prin­ a­­ceasta o afurisenie. V’ați izbit apoi pe voi, cari sîn­­teți acum aici. Dar nu numai pe voi, ci și prestigiul țărei a fost coborlt de acest guvern de păcă­toși. Au f­ost o chestiune europeană dintr'o chestie care trebuia rezMvi­tă în fa­ft, și prin asta ne-a fi făcut de rușine și pesta graniță. Au făptuit o nelegiuire și eu împotriva nelegiuirel mă ridic. Am venit de la Roma numai pen­­­tru ca sa-mi dau și eu tributul pentru apărarea libertăților pub­lice amenințate. Eu trec peste revendicările so­cialiste, peste chestia Racowski și nu văd de citi­tina sacrilege care s’a întins asupra drepturilor constituționale pe cari vor să le încalce. Dar guvernul e și laș, căci e laș să îmbrățișezi cauza celor slăbi In opoziție, și să-I snopești ln bătăi l­a putere. Așa au făcut cu țăranii, așa au făcut și cu voi. Foștii voștri­ tovarăși au aler­gat după țărani ca să-și întăreas­că partidul, și cînd au văzut că nu sînt capabili să-i atragă de partea lor, i-au împușcat în 1907. Citează un pasaj dintr’un dis­­curs al d-lui V. G. Morțun, în care actualul ministru proclamă dreptul cetățenilor de a se îm­potrivi cu forța la arbitrariul au­torităților. Cînd­­ am văzut—spune oratorul —că o nedreptate se face, nu m’am întrebat cine e In joc, ci dacă s’a făptuit sau nu o ne­dreptate. Și cînd am văzut că s’a săvîrșit în adevăr o nedreptate monstruoasă, am venit Și eu să protestez. i Garanțiile constituționale sunt pentru cetățean ceea ce e aerul pentru corpul omului. Ce s’a întîmplat în stradă, nu știui, căci n’am fost acolo, dar îî cunosc fo­arte bine pe polițiștii noștri și nu pot să cred că cetă­țenii au fost de vină. Și clare ar fi dovada că cetățenii aj­ fost tulburătorii liniște! . Dacă pro­curorul ar fi venit și ar fi făcut legiuitele trei somații și lucră­torii nu s’ar fi retras, atunci aș fi înțeles ca autoritatea să-și facă datoria. Dar somații nu s’au fă­cut, căci provocatorii n’aveau ne­voe pentru­­ scopul ce-l urmareau de așa ceva. Poliți­a de azi se conduce tot după condica lui Costache Chio­­ru. Ilegalitatea a intrat în joc chiar de la localul de întrunire, și a fost continuată și la poliție, unde cetățenii au fost schingiuiți. Pentru a protesta deci înpotri­va acestor barbarii și călcări de legi, am venit eu în mijlocul vostru. Guvernul actual nu e însă nu­mai tiran, e și slab și incapabil. in adevăr, dacă d-rul R’akowski a fost expulzat, cînd s’a înapoiat, trebuia dat în judecată pentru­­ a statua justiția asupra cauzei lui. Guvernul de neputincioși a fugit însă de­­ această soluție și l’a tre­cut Pe Rakowski peste graniță, zicînd că din „indulgență“ a fă­cut-o. Dragostea de libertățile constitu­ționale și iubirea pentru cei nă­păstuiți m’a călăuzit în toată ac­tivitatea mea politică. Acest sen­timent mir a îndemnat la luptă cu guvernanții de azi în opozir­­ie, și tot acest sentiment m’a fă­cut­ să mă leapăd de el, după trei luni de conlucrare la guvern. De data­­ asta, de la Roma m’a adus tot acest sentiment. Am ve­nit să dau tot concursul meu fi­nui partid care nădăjduesc că va scăpa țara de această atmosferă înăbușitoare. Cînd am văzut că niște pașnici cetățeni, adunați la „Romînia Muncitoare“ pentru a-și vedea de nevoile lor, sunt brutalizați, terorizați și schingiuiți, le-am luat p­artea, căci era o mare ne­dreptate care se făptuia. Au arestat pe lucrători din ca­sa lor, din domiciliul lor sacru și inviolabil. Ce mă aduce pe mine aci 7 Mă­­ aduce convingerea că apăr o cauză dreaptă. Cînd am auzit de marea nedreptate făcută muncitorilor socialiști, cari, du­pă ce au fost bătuți și schingiuiți au fost arestați și duși la Văcă­rești, m’am dus la palatul justi­ției c­a să le iau apărarea. Vorbesc azi m­assel democrației române,­­căci democrația sînteți voi, muncitorii și cetățenii din clasele de jos. Lesne le vine să vorbească des­pre industria națională, cavale­rilor de industrie, cari s’au în­fundat la Bănci și l­a Credite, și cari trag toate foloasele din­­ re­gimul oligarchic sub care trăim. Astăzi garanțiile constituționale sînt călcate în picioare de chiar apărătorii lor de pînă mal eri. Să nu lăsați, d-lor, să vi se încalce drepturile ! In numele legalitate! am venit aici, să pro­testez împotriva călcărei celor mai sfinte libertăți cetățenești. Eu am văzut pe victimele tortu­rate la poliție și m’am convins că poliția La schingiuit în adevăr. Aceste barbarii s’au săvîrșit cu consimțimîntul primului mi­nistru, care a fost la fața locului In calea Victoriei și a recomandat bătăușilor să-și mai modereze ze­lul. Sfîrșește îndemnînd la luptă pentru apărarea libertăților cetă­țenești.­­Se fac ovațiunî lungi oratoru­lui, C41C6 mulțumește emoționat. Discursul avocații­lui protopopescu Delegatul constanțean începe prin­­ a afirma că în țara romî­­nească nu este justiție, căci ceea ce-I ține locul, e o justiție de clasă­. Discută marea nedreptate juri­dică ce s’a făcut d-rului Rakow­­ski prin răpirea drepturilor Sale cetățenești și arată că tot proce­sul și însăși sentința Curtei de casație a fost întemeiată pe acte false ticluite de guvern. Citește, în marea atenție a au­ditorilor, numeroase acte auten­tice ale d-rului Racowski și ale tatălui sau, din care se constată că, în momentul anexiune­, d-rul­ Racowski și tatăl sau erau locui­tori dobrogeni, supuși turci. Analizează considerentele sen­tinței Curiei de­ casaței și arată absoluta lor lipsă de temeinicie. In­ fața acestei sfruntate tăgade de justiție — închee oratorul nu ne rămîne de­cît un singur lucru de făcut, apel la opinia publică. Discernia munci­torului Sirbulescu Lumea muncitoare e astăzi în mișcare, din cauza persecuțiilor ne­mai­auzite la care e supusă din partea acestui guvern­ anar­hic. Și aici, ca și la Severin, cit­ și în toate orașele țârei, cea mai cumplită urgie s’a dezlănțuit a­­supra noastră. ■Cînd­­ agenții el­ectorali­­ umblă beți pe stradă și provoacă scan­daluri, nimeni nu le zice nimic. Cînd însă muncitorii cinstiți și luminați se întrunesc în mod pașnic pentru a-și manifesta so­lidaritatea față de un tovarăș iu­bit care a fost nedreptățit, atunci intervine imediat tesacul și vîna de bou. Cel prigonit, cel alungat peste graniță, nu ne-a îndemnat de­cît la lumină și cultură. De aceea avem datoria sacră să luptăm pentru a-I reda drepturile cari i-au fost răpite. Discursul studen­tele! A. Cara­­batescu Cind am văzut că o grupă de studenți se adună să protesteze la­­ Eforie“ împotriva întrunirea muncitorilor prigoniți, am simțit cea mai mare satisfacție cînd so­cietatea studenților în medicină a redactat o moțiune prin care nu se solidarizează cu­ cel de la „Efo­rie“. De aceea am venit eu aici să vorbesc în numele studenți­­mei culte și cinstite, și că protes­tez împotriva celor de la Eforie, pe cari numai spiritul întuneri­cului îl călăuzește. Mă întreb acum, unde sînt me­dicii, colegii d-rulul Racowski, de ce nu protestează el în contra cumplitei nedreptăți ce s’a făcut colegului lor. Sunt student în me­dicină, și mă coprinde groaza cînd văd atîta micime de suflet la aceia cari ar trebui să-și asu­me cu drag rolul de luminători ai neamului. Ei dezertează însă, spre rușinea lor, de la mărețul rol social ce le incumbă. Salvarea neamului nu va pu­tea fi înfăptuită­ de­cît atunci cînd muncitorii intelectuali vor fi alături de muncitorii manuali. Cauza voastră e cauza dreptăței. Cetățeanul Racovski e un simbol. Oamenii pot fi răstigniți, ideile în­să nu. De aceia, câtă vreme veți continua lupta voastră în mod pașnic, toată lumea cinstită și lu­minată va fi alături de voi. Discursul d-lui Const­an­te Directorul „Adevărului“ e pri­mit la tribună cu aplauze furtu­noase. Timp de cinci minute a­­plauzele nu mai contenesc. Pă­lăriile și batistele se agită în aer. Se strigă: „Trăiască Adevĕrul!“ „Trăiască stîlpul democrației !“ — Cetățeni ai Capitalei, începe d. Const. Mille, mari și mici, ti­­neri și bătrînî, salutare vouă, căci voi ațî salvat onoarea țărei. Ca­ci Francisc I pase scria mamei Dați-mi voe și mie să strig: Trăi­ască poporul ! căci dacă po­­poporul Va trăi, va trăi și Ra­­kovski. Aplauze entuziaste acoper ul­timele cuvinte ale oratorului. Discursul d-lui N. D. Cocea Discursul muncitorului Sandulescu Aduc muncitorime­ din București salutul muncitorimei gălățene. Am protestat împotriva nelegiuirea gu­vernului printr’o grevă generală de o zi, dar toți lucrătorii gălățeni sunt gata să-și jertfească și viața pentru cauza strîntă­ a socializmului. După cum soldații de la 1877, au trecut prin gloanțe și șrapnele ca să pună mîna pe redutele tur­cești, așa și noi vom trece prin toate primejdiile pentru a respin­ge pe cei ce dau asalt libertăți­lor noastre cetățenești. Ca delegat al muncitorimei din portul dunărean, vă îmbărbătez la luptă și arunc disprețul nos­tru în fața studenților întunecați la minte de la Iași ! (Aplauze pre­lungite). Discursul avocatu­lui M. G. Bujor Ceea ce va adunat pe d-voastră aci, în număr așa de mare, e dorința de 'a protesta într’un mod măreț și demn, contra a două fap­te. Răpirea drepturilor cetățe­nești ale d-rului Rakovski, și a­­pucăturile barbare ale poliției Capitalei. S’a vorbit aici de afacerea Fer­rer din Spania. Eî bine, avem­ și noi un Ferrer al nostru, pe d-rul Care a fost crima d-rului Racov­­ski? . Aceea că s'a ridicat împotriva ad­ministrației abuzive din Dobrogea. Dar el n'a făcut numai atît. A luat apărarea muncitorilor de la sate și orașe, s’a ridicat Împotriva regimului de asuprire și de teroare ce ne guvernează—și asta nu i se putea erta. De aci prigonirile la care a fost supus și el și muncitorii pe cari îl chema la o viață nouă. In furia lor oarbă, în contra de­mascatorului ticăloșiei guvernamen­tale s’au acuzat că a provocat răs­coala țărănească. Or, dacă e vorba de căutat insti­gatori, aceștia sunt chiar pe banca ministerială. E­d. Spiru Haret, care in toiul răscoalelor publică o bro­șură incendiară, pe cind Racovski publica un manifest prin care în­demna pe țărani la liniște arătân­­du-le că prin răscoale nu pot ob­ține nimic. L’au acuzat că a criticat țara în străinătate. Acuzația e falsă, Ra­covski n’a criticat țara, n’a criticat poporul român, ci a veștejit numai clica oligarhică și lacomă, care su­ge toată vlaga poporului. Racowski a apărat democrația, a apărat poporul, dar a veștejit ati­tudinea guvernanților. Și împotriva acestui om, acestui martir al cauzei poporului, clasele guvernante s-au năpustit cu furie, i-au răpit drepturile cetățenești, i-au răpit patria, "r­ecurgînd la falșuri pentru a smulge justiției verdictul de condamnare. Și atunci cînd muncitorii s’au adunat pentru a-și manifesta soli­daritatea cu d-rul Racovski, am a­­vut scenele sîngeroase de la „Ro­mînia Muncitoare” și maltratării­­ îngrozitoare. Față de această stare de lucru­­e datoria noastră a tinerimei să pro­testeze cu energie, să recheme ne­guvmnanți la realitate și să-I silească să reintre în legalitate. Și dovada cea mai bună că cauza noastră e d­reaptă, e numărul imens de cetățeni cari au răspuns la che­­­marea noastră. Dar nu numai muncitorii sindica­liști trebue să lupte pentru cauza lui Racowski, ci și cetățenii cari nu împărtășesc convingerile socialiste, căci apucăturile anarhice și despo­tice ale guvernului sunt o primejdie pentru toți cetățenii. Termină făcînd apel la asistenți să se răspînidească în liniște și să nu se preteze la provocările agen­ților cari vor vor, poate, să facă scandal. SCRISOAREA d-lui Pressense către Ra­­covski D. Al. Co­nstantinescu președin­tele întrunire! înainte de închidere a spus că unele ziare, din nefericire au adus muncitorilor dela „Romînia Muncitoare” acuzația că ar fi pro­vocat scandal. O dovadă vie că nu poate fi ast­fel, este faptul că au venit să-și alăture glasul lor de protestare la acel al muncitorime! și d-nil N. Fle­va și Const. Mille. Continuind, arată grandio­zitatea ce o are o mișcare muncitorească puternică și aceasta se va putea do­­bindi dacă această muncitorime va urma calea organizărei. Spre a arăta cit de dreaptă este cauza d-ra'ul Racowski, d, Constan­­tinescu a citit următoarea scrisoare a d-lui Fressense, adresată d-rului Racowski, și care a fost­­ primită cu vis aplauze, Domnule. După ce am luat cunoștință de documentele ce mi-a­i înaintat și cari sunt relative la măsura de expulzare ce v’a lovit, îmi fac o datorie de­ a vă asigura de sim­patia foarte mare a Ligei drep­turilor omului. Am speranța fermă că dreptu­rile dv. vor triumfa în cele din urmă. In tot cazul, sprijinesc cu căldura legitima din revendicare pe lîngă prietenii ce putem avea în țara dv. Cauza d­v — sunt convins­­­e dintre acelea ce nu pot să nu gă­sească, în afară de orice conside­rație de partid, apărători genero­și printre oamenii de bună­voin­ță pe care nu se poate să-i lase indiferenți principiile de dreptate. De altfel, simpatiile pe care le ați întâmpinat de pe acum în Ro­mînia sunt o dovadă sigură. Distinsul meu coleg, d. Emma­nuel Levy, a examinat cazul Uv, din punct de vedere juridic cu toată autoritatea unui savant pro­fesor de drept internațional; con­cluzia lui e că expulzarea dv. e nelegală. Argumentele sale de text, pe cari nu le vom­ relua, sînt prea doveditoare ca să nu fie primite; sunt sigur că vor fi și astfel veți datora științei sale și tenacităței dv.dobîndirea revizuirea unui­ pro­­ces, care îmi pare a fi conse­cința unei greșeli trecătoare. De altminteri, menținerea a­c­e­st­ei greșeli s’ar explica greu într’o ară ca a dv. care cu drept cu­­vînt e mîndră de tradițiile sale romane. Binevoiți a primi, domnule, a­­sigurarea considerațiunei mele celei mai distinse. Președinte, Francis de Presensée deputat de Rhone .Pr­in urmă președintele întrunire!, d. Al. Constantinescu, dă citire mai multor telegrame sosite din diverse orașe ale țărei. După ce face un călduros apel la public ai să se răspîndească în cea mai desă vârșitâ liniște, ca astfel să n­ U va da loc la conflicte, d. Con­stantinescu citește următoarea mo­țiune care e primită cu unanime aprobări: MOȚIUNE Muncitorii și cetățenii Capitalei adunați în întrunire publică in Sala „Dacia” In ziua de 25 Octombrie, în­fierează barbariile eingeroase ale gu­vernului național-liberal, guvernul represiunilor criminale din 1907, ale persecuțiunilor anti-constituționale îndreptate în­potriva mișcărei legale și pașnice a muncitorimei socialiste, își exprimă tot disprețul său pen­tru odioasa înscenare din seara de 19 Octombrie, prin care guvernul vroia să lunece in sînge mișcarea muncitorilor de la orașe, după ce a innocat In singe mișcarea provocată de dinsul la sate. Muncitorii și cetățenii Capitalei nu găsesc cuvinte să înfiereze pur­tarea sălbatecă a guvernului care a reîntronat inchiziția, torturind in beciurile poliției in modul cel mai barbar pe cei mai buni luptători ai cauzei muncitoare. Protestează in contra infamiei și fără­de­legei comise împotriva con­cetățeanului nostru dr. Racovski, descetățenit prin fals și fraude pen­­tru că a luat apărarea muncitorimei obidite și asuprite. Muncitorii și cetățenii Capitalei își dau cuvintul că vor lupta cu cea mai mare energie pentru repatrierea celui mai mare și mai sincer apără­tor al poporului. Racowski e al poporului și po­­porul ii va avea. In­ meeting în curte Muncitorii­­ ia o întru­nire și în curtea ho­telului „Dacia“ Muncitorii cari au venit un nu­măr covîrșitor să protesteze contra­ nelegiuirilor guvernului în sala „Da­cia", ne mai avînd loc In sală au umplut curtea hotelului și aci, subi prezidenția d-lui C. Popovici, B’a ți­nut alte discursuri, D. N. D. Cocea avocat, ia cuvîntul arătînd schingiurile suferite de muncitorii arestați la poliție in noaptea de Luni, D-sa înfierează faptele poliției și îndeamnă pe muncitori să proteste­­ze cu indignare.­­­­ D. C. Popovici, se ridică contra renegaților socialiști cari astăzi pa­tronează schingiuirile poliției; el cari altă dată au strigat contra barba­riilor polițienești îndemnînd pe lu­crători la muncă. D. G. Vasilescu protestează și­ d-sa către ilegalitățile făptuite­­ de guvern și spune că ele nu vor lua sfîrșit de­cît atunci cînd muncitorii se vor organiza solid, formînd o forță impunătoare. D. Marian Cristescu arată că a protesta contra ilegalităței făptuite asupra d-rului Rakowski. Înseamnă a protesta contra celei mai mari în­­frîngeri a legei, " D-sa zice mai departe că nu mun­citorii au fost provocatorii scanda­lului de Luni seară ci poliția; jus­tiția e datoare să arate acest lucru. D. L Avramescu arată opera fă­cută de dr. Racovski și nedreptă­țile care ce au făcut cu el, cu toate că este cetățeanul acestei țări prin toate actele și funcțiunile ce le-a ocupat. Muncitorii sunt datori să lupte pentru cauza d-rului Racovski. D. G. Pilipescu a descris nedrep­tățile ce îndură muncitorii din țara românească din partea guvernanților noștri. Pentru a înlătura aceste nedrep­tăți—eu încheiat d. Fili­pescu—mun­citorii au datoria să formeze un lanț puternic și cu care să poată asigura domnia dreptăței cele mai desă­­vîrșite. D. M. Gh. Bujor avocat din Iași, a spus că la prigonirea d-rului Ra­cowski e sintetizată prigonirea mun­citorilor de la țară și orașe, în d-rul Racowski fără patrie, departe de ai săi și amenințat de toți este sinteti­zată muncitorimea,obijduită și go­nită de toți netrebnicii. De aceea — a încheiat d. Bujor — se duce lupta pentru dr. Racovski și ea nu va înceta pînă ce el nu va fi adus în țară al cărei cetățean es­te. D-na Natalia Oprescu a spus că dacă nici un stat nu vrea să recu­noască pe d-rul Racovski ca cetă­țean al sau și cum prin toate actele e dovedit că e cetățean al Romîniei, atunci muncitorii țărei românești au datoria să lupte pentru aducerea sa în mijlocul acelora ,pentru binele cărora d-rul Racovski face toat sacrificiile posibile. D. D. Popp a descris ilegalitățile ce guvernanții le întrebuințează față de muncitorime precum și față de d-rul. Racowski. După ce a arătat necesitatea ca toți cetățenii să lupte pentru cau­zele drepte, d. Popp a încheiat stri­gînd: „Trăiască cetățenii cinstiți ai acestei țării” „Trăiască d-rul Ra­cowski!“ D. Adrian Caramarescu delegat al studenților mediciniști, a arătat care trebue să fie adevăratul rol al stu­dențimea Eî trebue să fie apoi soții de luminare a­ poporului obijduit. „Făcînd aceasta — a spus d. Garamatescu, studenții vor face u a­­devărat naționalizm“. După ce a făcut apologia grandi­oasei mișcări în favoarea d-rului Racovski, d. Garamatescu a înche­iat SD­unînd că, toți oamenii cari iu­­lucitori de speranță, și depe bu­zele lui am auzit ieșind prima strofă a Internaționalei’. Sculați voi oropsiți­­ al soartei ! Voi osîndiți la foame, susi Cuvmfarea d-lui avocat Curpen­ sale după lupta dela Pavia, că sarea n’a ținut de­cît o clipă, căci totul e pierdut afară de onoare, imedi­at l’am văzut cu ochii stră­așa și eu pot spune acum, că o­noarea țarei a fost salvată ! Ea nici nu putea fi pierdută, căci a fost încredințată în mîinile popo­rului. Poporul a fost acela care a stat neclintit de strajă la temeliile statului român. Poporul ne-a păs­trat limba și ființa națională. Po­porul a dat concurs mișcărei de la 1821 care ne-a scăpat de fana­rioți: tot poporul a făcut revo­luția de la 1848 și dacă avem as­tăzi un stat independent, tot po­porului avem să-I mulțumim, căci el a cucerit libertatea pe cîmpiile Bulgariei. Tot poporul, poporul muncitor, vine azi să salveze libertățile constituționale, luptînd contra infamiei săvîrșită contra d-rului Rakowski. " .­­.par mă veți întreba: Ce e de făcut ? Nu e de făcut de­cit un singur lucru : Să fiți taxi ! Cu cît veți fi mai tari, cut atît veți ave­a mai multă dreptate. Legea e totdeauna de p­artea celui puternic. Ați văzut cum, cu prilejul tul­­burărilor din calea Victoriei, cel care avea puterea era un domn procuror, care ceruse­­ d-lui pre­fect de poliție să-i ’arate în ce cameră să petreacă cu­ o prostitu­ată. Trebue să știți însă că dreptu­rile se cuceresc !­­Am­iintește de fabula l­ui Gri­gore­­ Alexan­drescu, în care un dulon vrea în­­ adevăr egalitatea cu leii, dar nu cu cățeii. Poves­tea aceasta se repetă mereu. Vi se tăgăduesc drepturile, pentru că sînteți încă mici. Cînd veți fi cu adevărat tari, nu vi se va mai contesta nimeni. Cînd am venit aici —continuă oratorul — v’am auzit strigînd : Trăiască Rakowski ! D. Curpen arată cum guvernul liberal a comis acum ca și­­ altă dată atîtea nedreptăți în­cît a ri­dicat în picioare toată muncito­rimea Capitalei. Guvernul liberal a disimulat muncitorilor cel mai mare patri­moniu­.­­ A smuls dreptatea, dreptul de întrunire și cugetare, al muncito­­rilor. Dacă vom căuta în tot șirul de ani de existență­­ al partidului li­beral, vom găsi că acesta în­tot­deauna a­u avut fapte pătate de sînge. Se adresează liberalilor, și le spune: Multă vreme vă va urmă­ri amintirea celor 12.000 de oa­meni pe cari i-­ați jertfit la 1907. Multă vreme blestemul văduvelor și orfanilor vor apăsa asupra voastră. Legile noastre respectă liberta­tea conștiinței. Ei bine, toate pri­gonirile îndreptate împotriva noastră, au fost prigoniri de con­științe. Dovada: Racowski care a fost expulzat pentru că a fost socia­list. Dovadă: lucrătorii arestaț­, ținuți în­ prevenție, cu toate că nu sînt acuzați decît pentru ultragia, materie în care prevenția nu e­­xistă. Ei bine, ambele cazuri sînt atentate împotriva libertăței con­științei. Libertatea presei e­ra discreția guvernului. „Romînia Muncitoa­re“ poate fi împărțită numai a­­tunci cînd îngăduește guvernul. Depeșile de asemeni sunt confis­cate, după bunul plac al miniștri­lor. Și acestea sînt cazuri de a­­tentate la libertatea conștiinței. Libertatea individuală e de ase­menea ficțiune, înscrisă pe bâr­­tie, fără să existe în fapt. Afirmă dreptul muncitorilor de a lua și el parte la viața publică, de­oarece și ei sunt contribuabilii. E o datorie vitală pentru mun­citori de a protesta contra încăl­­cărei drepturilor cetățenești, căci această încălcare e începutul u­­nui regim despotic. Să stați de pază, să stați la postul vostru căci liberalii noștri au întins o mînă nelegiuită asupra Constitu­ției. Ca dovadă de aceasta sunt vorbele spuse de fostul prefect de Covurlui, care spunea de Consti­tuție că e o prostituată care se vinde cui dă mai mult. Dacă vă iubiți neamul și pa­tria, stați de pază și apărați Con­stituția, singurul nostru patrimo­­niu cetățenesc I D. Cocea, primit cu aplauze la tribună, spune că muncitorii­ se ridică contra arbitrariului și a nedreptăței. Voi care aveți pute­rea în mînă, voi ce ați făcut pen­tru­­ a revendica drepturile voas­tre ? Guvernanții spun că voi munci­torii n’aveți dreptul de a vă ri­dica și protesta pentru un străin, pentru doctorul Rakowski. Dar d-rul Rakowski nu e străin, e ce­tățean român, pe care mișeii cari ne guvernează l’au despuiat de drepturile lui. Povestește, în accente mișcă­toare, episoade din viata lui R­a­­covski, arată existența de muncă și de jertfă pentru cauza proletaria­­t­ului și pe care a dus’o prigoni­tul de azi. Arată cît de bogată în fapte vrednice e viața­­ acestui martir al ideilor și convingerilor­ socialiste. „Ei bine, în momentul cînd la Stuttgart, unde mă aflam cu dîn­­sul­­ acum un an, cînd i-a venit vestea expulzărei sale din Romînia,­­ mi-a povestit toată viața lui tre­­­cută, mi-a descris prigonirile pe­ cari le-a îndurat, a trecut în re­vistă toate amărăciunile vieței Ibidg propagandist, Dax înduio- Racowski, întrunirea din curtea hotelului Dacia D. Const, RSilia

Next