Dimineaţa, octombrie 1909 (Anul 6, nr. 2015-2045)
1909-10-27 / nr. 2041
ANUL—VI. No. 2041 PUBLICITATEA, CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. BUCUREȘTI sstr.Karagaorgevici la Meioa. Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR. CONST. MINE Abonamente cu premii: Un, an ... ............................Lei 20 0 Inni.......................................... _ ii 8 Inni......................................... „ c Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON t Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală . n 14/10 „ „ Provincia. „ 14/99 „ „ Străinătatea. „ .12/40 Apare zilnic cu cele din urmă știri ale noptesi Marți 27 Octombrie 1909 Era. sreS ZIUA DE IERI — Un învățămint — Oamenii de bine ai acestei țări se pot simți fericiți. O manifestație cetățenească așa de grandioasă și de curată ca aceea care a fost eri la .,Dada“, curăță atmosfera vieței noastre publice, îmbibată de impuritățile unui politicianism egoist, al unui politicianism fără de nici o preocupare mai înaltă, și mai ideală și deschide orizonturi celor însetați de mai bine. Muncitorii Capitalei, alături cu toți ceilalți cetățeni cari vor ca odată cu munca pe care o jertfesc țarei acesteia, să se bucure în mod neclintit și de drepturile pe cari le dau, legile noastre, toți aceștia au făcut să tresalte de bucurie inimile acelora cari văd în ei mîntuirea și viitorul tăreî, un viitor mai drept, mai luminos și mai curat. 1 . Dar meetingul de eli n'a arătat numai forța acestei noui armate de luptători demni și cinstiți. — el a scos în lumină și cît de conștienți sunt luptătorii aceștia în toate mișcările lor. 1 Zeci de mii de oameni s'au adunat la un loc, s'a unul și o întrunire sub cerul liber, și totuși nici o dezordine, ci dimpotrivă, liniștea cea mai impunătoare. E aceasta o demonstrație categorică de partea cui a fost vina, de partea cui au fost provocările în sîngeroasa ciocnire de Luni, 19 Octombrie. Lăsați în pace să-și arate revendicările cari i-au adus la întrunire, ne mai fiind asaltați cu tesacele și cărămizele, muncitorii au părăsit sala și curtea unde s'au ținut întrunirile, în cea mai perfectă ordine și liniște. Poate numărul imens de cetățeni adunați la un loc a impus această rezervă poliției. Ea însă nu-i poate servi drept ispășire a barbariilor făptuite în trecut. Dar din frumoasa atitudine a muncitorilor să tragă, cel puțin, un învățămint pentru viitor. Guvernele viitoare vor trebui să tragă și ele din aceasta, învățămîntul cum că drepturile cetățenești ale poporului român nu mai pot fi călcate. Avem o opinie publică, conștientă și puternică. Datoria guvernelor este să fie cont de dînsa, și s'o respecte. Iată învățămîntul pe care îl impune grandioasa demonstrație de ole din Capitală. „DIMINEAȚA“ A . XT JL1 Gm .eetiii.eEiii’a de = linis înîniilii hi Dili Mulțime enormă. — Cuvîntările.—Scrisoarea lui Fr. de Pressense. — Moțiunea.—Imprăștierea publicului Marele meeting convocat de uniunea socialistă din Romînia s-a ținut la Dacia în mijlocul unei mulțimi imense. Sala „Dacia“ era neîncăpătoare pentru a cuprinde valurile de lume cari răspunseseră la apelul Uniunei. A spune că sala era literalmente plină. Înseamnă a nu spune nimic, încă dela ora 1 lojile fuseseră complect ocupate. Sala era o mare de capete. Curtea, gangul, coridoarele și chiar strada erau pline de publicul imens care nu mai încăpea în sală. La orele 2 era imposibil ca cineva să mai pătrundă înăuntru. i Se observă un mare număr de persoane marcante în sală, între cari d-nil: N. Lleva, Const. Mille, Const. Rădulescu, fost deputat de Mehedinți, Stroescu, fost ajutor de primar al Craiovei, Lambru, mare propietar, Ghimbășeanu, președintele societăței studențești „Lumina“, Adrian Carabatescu, delegatul studenților în medicină, Eduard Dioghenide,avocat din Craiova, d-ra Bozan, artistă din Paris, Lecachi, mare proprietar, O. Călin, Gh. Bujor, Al. Iornescu, N. D. Curpen, N. D. Coceia, Sărbulescu din T.Severin, Săndulescu din Galați, Danciuș și cu d-șoara din Pașcani, d-ra dr. Bicat, Arbore și alții foarte mulți. .Se remarcă prezența în sală a unui număr mare de doamne și domnișoare din toate categoriile sociale. Sunt de față reprezentanții tuturor ziarelor mari din Europa. Mai axistă și numeroase delegații ale organizațiilor sindicale din provincie. In jurul localului o mare desfășurare de forțe militare și polițienești. In curtea poliției Capitalei era consemnat escadronul de jandarmi călări. In curtea prefecturei de județ, era consemnat un escadron de călărași, pe cheiul Dîmboviței, In fața halei Ghica, un batalion de vânători. A fost de asemenea postat în apropiere postul central de pompieri. In piața Sf. Anton era o companie de jandarmi rurali. In strada Carol o companie de sergenți de oraș. Toate aceste forțe au stat însă ascunse și cum de data asta poliția s’a ferit să provoace scandaluri,intervenția lor n’’a fost necesară. In sală, printre muncitorii sindicaliștii și cetățenii cari veniseră să asiste la întrunire, o mulțime de multe suspecte, erau sergenți de oraș îmbrăcați tvii și agenți secreți. Apariția pe scenă a d-lor N. Fleva și Const. Miile e salutată cu salve de aplauze și urale zgomotoase. Deschiderea întrunire! La orele 2 întrunirea se deschide sub prezidenția d-lui Al. Consantinescu. D-sa spune: ne-am adunat aci să protestăm în contra a două fapte ale guvernului care au indignat toată lumea: se protestează contra expulzării ilegale a d-rului Racovski și al doilea contra barbariilor poliției, făptuite Luni seara. Astăzi chestia d-rului Racovski devine cea mai de seamă din cauza ilegalității care s’a făcut cu acest cetățean român, izbit in cele mai sfinte drepturi ale sale. Guvernul a căutat să ia din mijlocul nostru pe d-rul Racowski orice s’ar întîmpla. De doi ani de cînd d-rul Racowski lipsește din mijlocul nostru, muncitorimea n’a făcut decît să protesteze. Muncitorimea nu cere decît ca legile să fie respectate și atîta tot. Guvernul a căutat să oprească pe dr. Racovski de a apărea în fața justiției și a făcut tot posibilul ca el să fie primit de unguri. Lucrul fiind ilegal, muncitorimea s'a întrunit la cercul ,,Romînia Muncitoare“ ca să protesteze contra ilegalităței făptuite și atunci guvernul cu primul ministru Ia cap au luat muncitorii cu forța și i-au trintit în beciurile poliției, unde au fost oribil schingiuiți; urmele baionetelor se găsesc pe corpul muncitorului Christescu. Vă anunț în același timp că în mijlocul nostru se găsește și studentul Adrian Carabatescu, care a venit să protesteze în numele studenților în medicină contra întrunire! de la Eforie. Cuvîntarea.. d-lui N. Fleva Se dă cuvântul d-lui N. Fleva. Tribunul e primit la tribună cu aplauze entuziaste, cari par a nu mai conteni. — Cel cari odată eraț ca voi — începe neclintitul apărător al drepturilor publice — iar azi sunt contra voastră, se întreabă ce caut cu aoi. Sunt dator deci să dați o explicație, nu pentru cei bătrîni, ci mai mult pentru cei tineri, cari nu-mî cunosc activitatea trecută. Explicația e foarte simplă. Guvernul actual, care n’a făcut decît să meargă din încurcătură în încurcătură, și-a atras pe cap și această încurcătură care e și un act de samavolnicie și de tirania. După ce nepricepuții cari ne guvernează, au căuat să exploateze toate nevoile mașselor1, an în: D. U. Fleva ceput apoi să izbească în toate categoriile de cetățeni. Ați izbit în preoți, provodindu’și prin aceasta o afurisenie. V’ați izbit apoi pe voi, cari sînteți acum aici. Dar nu numai pe voi, ci și prestigiul țărei a fost coborlt de acest guvern de păcătoși. Au fost o chestiune europeană dintr'o chestie care trebuia rezMvită în faft, și prin asta ne-a fi făcut de rușine și pesta graniță. Au făptuit o nelegiuire și eu împotriva nelegiuirel mă ridic. Am venit de la Roma numai pentru ca sa-mi dau și eu tributul pentru apărarea libertăților publice amenințate. Eu trec peste revendicările socialiste, peste chestia Racowski și nu văd de cititina sacrilege care s’a întins asupra drepturilor constituționale pe cari vor să le încalce. Dar guvernul e și laș, căci e laș să îmbrățișezi cauza celor slăbi In opoziție, și să-I snopești ln bătăi la putere. Așa au făcut cu țăranii, așa au făcut și cu voi. Foștii voștri tovarăși au alergat după țărani ca să-și întărească partidul, și cînd au văzut că nu sînt capabili să-i atragă de partea lor, i-au împușcat în 1907. Citează un pasaj dintr’un discurs al d-lui V. G. Morțun, în care actualul ministru proclamă dreptul cetățenilor de a se împotrivi cu forța la arbitrariul autorităților. Cînd am văzut—spune oratorul —că o nedreptate se face, nu m’am întrebat cine e In joc, ci dacă s’a făptuit sau nu o nedreptate. Și cînd am văzut că s’a săvîrșit în adevăr o nedreptate monstruoasă, am venit Și eu să protestez. i Garanțiile constituționale sunt pentru cetățean ceea ce e aerul pentru corpul omului. Ce s’a întîmplat în stradă, nu știui, căci n’am fost acolo, dar îî cunosc foarte bine pe polițiștii noștri și nu pot să cred că cetățenii au fost de vină. Și clare ar fi dovada că cetățenii aj fost tulburătorii liniște! . Dacă procurorul ar fi venit și ar fi făcut legiuitele trei somații și lucrătorii nu s’ar fi retras, atunci aș fi înțeles ca autoritatea să-și facă datoria. Dar somații nu s’au făcut, căci provocatorii n’aveau nevoe pentru scopul ce-l urmareau de așa ceva. Poliția de azi se conduce tot după condica lui Costache Chioru. Ilegalitatea a intrat în joc chiar de la localul de întrunire, și a fost continuată și la poliție, unde cetățenii au fost schingiuiți. Pentru a protesta deci înpotriva acestor barbarii și călcări de legi, am venit eu în mijlocul vostru. Guvernul actual nu e însă numai tiran, e și slab și incapabil. in adevăr, dacă d-rul R’akowski a fost expulzat, cînd s’a înapoiat, trebuia dat în judecată pentru a statua justiția asupra cauzei lui. Guvernul de neputincioși a fugit însă de această soluție și l’a trecut Pe Rakowski peste graniță, zicînd că din „indulgență“ a făcut-o. Dragostea de libertățile constituționale și iubirea pentru cei năpăstuiți m’a călăuzit în toată activitatea mea politică. Acest sentiment mir a îndemnat la luptă cu guvernanții de azi în opozirie, și tot acest sentiment m’a făcut să mă leapăd de el, după trei luni de conlucrare la guvern. De data asta, de la Roma m’a adus tot acest sentiment. Am venit să dau tot concursul meu finui partid care nădăjduesc că va scăpa țara de această atmosferă înăbușitoare. Cînd am văzut că niște pașnici cetățeni, adunați la „Romînia Muncitoare“ pentru a-și vedea de nevoile lor, sunt brutalizați, terorizați și schingiuiți, le-am luat partea, căci era o mare nedreptate care se făptuia. Au arestat pe lucrători din casa lor, din domiciliul lor sacru și inviolabil. Ce mă aduce pe mine aci 7 Mă aduce convingerea că apăr o cauză dreaptă. Cînd am auzit de marea nedreptate făcută muncitorilor socialiști, cari, după ce au fost bătuți și schingiuiți au fost arestați și duși la Văcărești, m’am dus la palatul justiției ca să le iau apărarea. Vorbesc azi massel democrației române,căci democrația sînteți voi, muncitorii și cetățenii din clasele de jos. Lesne le vine să vorbească despre industria națională, cavalerilor de industrie, cari s’au înfundat la Bănci și la Credite, și cari trag toate foloasele din regimul oligarchic sub care trăim. Astăzi garanțiile constituționale sînt călcate în picioare de chiar apărătorii lor de pînă mal eri. Să nu lăsați, d-lor, să vi se încalce drepturile ! In numele legalitate! am venit aici, să protestez împotriva călcărei celor mai sfinte libertăți cetățenești. Eu am văzut pe victimele torturate la poliție și m’am convins că poliția La schingiuit în adevăr. Aceste barbarii s’au săvîrșit cu consimțimîntul primului ministru, care a fost la fața locului In calea Victoriei și a recomandat bătăușilor să-și mai modereze zelul. Sfîrșește îndemnînd la luptă pentru apărarea libertăților cetățenești.Se fac ovațiunî lungi oratorului, C41C6 mulțumește emoționat. Discursul avocațiilui protopopescu Delegatul constanțean începe prin a afirma că în țara romînească nu este justiție, căci ceea ce-I ține locul, e o justiție de clasă. Discută marea nedreptate juridică ce s’a făcut d-rului Rakowski prin răpirea drepturilor Sale cetățenești și arată că tot procesul și însăși sentința Curtei de casație a fost întemeiată pe acte false ticluite de guvern. Citește, în marea atenție a auditorilor, numeroase acte autentice ale d-rului Racowski și ale tatălui sau, din care se constată că, în momentul anexiune, d-rul Racowski și tatăl sau erau locuitori dobrogeni, supuși turci. Analizează considerentele sentinței Curiei de casaței și arată absoluta lor lipsă de temeinicie. In fața acestei sfruntate tăgade de justiție — închee oratorul nu ne rămîne decît un singur lucru de făcut, apel la opinia publică. Discernia muncitorului Sirbulescu Lumea muncitoare e astăzi în mișcare, din cauza persecuțiilor nemaiauzite la care e supusă din partea acestui guvern anarhic. Și aici, ca și la Severin, cit și în toate orașele țârei, cea mai cumplită urgie s’a dezlănțuit asupra noastră. ■Cînd agenții electorali umblă beți pe stradă și provoacă scandaluri, nimeni nu le zice nimic. Cînd însă muncitorii cinstiți și luminați se întrunesc în mod pașnic pentru a-și manifesta solidaritatea față de un tovarăș iubit care a fost nedreptățit, atunci intervine imediat tesacul și vîna de bou. Cel prigonit, cel alungat peste graniță, nu ne-a îndemnat decît la lumină și cultură. De aceea avem datoria sacră să luptăm pentru a-I reda drepturile cari i-au fost răpite. Discursul studentele! A. Carabatescu Cind am văzut că o grupă de studenți se adună să protesteze la Eforie“ împotriva întrunirea muncitorilor prigoniți, am simțit cea mai mare satisfacție cînd societatea studenților în medicină a redactat o moțiune prin care nu se solidarizează cu cel de la „Eforie“. De aceea am venit eu aici să vorbesc în numele studențimei culte și cinstite, și că protestez împotriva celor de la Eforie, pe cari numai spiritul întunericului îl călăuzește. Mă întreb acum, unde sînt medicii, colegii d-rulul Racowski, de ce nu protestează el în contra cumplitei nedreptăți ce s’a făcut colegului lor. Sunt student în medicină, și mă coprinde groaza cînd văd atîta micime de suflet la aceia cari ar trebui să-și asume cu drag rolul de luminători ai neamului. Ei dezertează însă, spre rușinea lor, de la mărețul rol social ce le incumbă. Salvarea neamului nu va putea fi înfăptuită decît atunci cînd muncitorii intelectuali vor fi alături de muncitorii manuali. Cauza voastră e cauza dreptăței. Cetățeanul Racovski e un simbol. Oamenii pot fi răstigniți, ideile însă nu. De aceia, câtă vreme veți continua lupta voastră în mod pașnic, toată lumea cinstită și luminată va fi alături de voi. Discursul d-lui Constante Directorul „Adevărului“ e primit la tribună cu aplauze furtunoase. Timp de cinci minute aplauzele nu mai contenesc. Pălăriile și batistele se agită în aer. Se strigă: „Trăiască Adevĕrul!“ „Trăiască stîlpul democrației !“ — Cetățeni ai Capitalei, începe d. Const. Mille, mari și mici, tineri și bătrînî, salutare vouă, căci voi ațî salvat onoarea țărei. Caci Francisc I pase scria mamei Dați-mi voe și mie să strig: Trăiască poporul ! căci dacă popoporul Va trăi, va trăi și Rakovski. Aplauze entuziaste acoper ultimele cuvinte ale oratorului. Discursul d-lui N. D. Cocea Discursul muncitorului Sandulescu Aduc muncitorime din București salutul muncitorimei gălățene. Am protestat împotriva nelegiuirea guvernului printr’o grevă generală de o zi, dar toți lucrătorii gălățeni sunt gata să-și jertfească și viața pentru cauza strîntă a socializmului. După cum soldații de la 1877, au trecut prin gloanțe și șrapnele ca să pună mîna pe redutele turcești, așa și noi vom trece prin toate primejdiile pentru a respinge pe cei ce dau asalt libertăților noastre cetățenești. Ca delegat al muncitorimei din portul dunărean, vă îmbărbătez la luptă și arunc disprețul nostru în fața studenților întunecați la minte de la Iași ! (Aplauze prelungite). Discursul avocatului M. G. Bujor Ceea ce va adunat pe d-voastră aci, în număr așa de mare, e dorința de 'a protesta într’un mod măreț și demn, contra a două fapte. Răpirea drepturilor cetățenești ale d-rului Rakovski, și apucăturile barbare ale poliției Capitalei. S’a vorbit aici de afacerea Ferrer din Spania. Eî bine, avem și noi un Ferrer al nostru, pe d-rul Care a fost crima d-rului Racovski? . Aceea că s'a ridicat împotriva administrației abuzive din Dobrogea. Dar el n'a făcut numai atît. A luat apărarea muncitorilor de la sate și orașe, s’a ridicat Împotriva regimului de asuprire și de teroare ce ne guvernează—și asta nu i se putea erta. De aci prigonirile la care a fost supus și el și muncitorii pe cari îl chema la o viață nouă. In furia lor oarbă, în contra demascatorului ticăloșiei guvernamentale s’au acuzat că a provocat răscoala țărănească. Or, dacă e vorba de căutat instigatori, aceștia sunt chiar pe banca ministerială. Ed. Spiru Haret, care in toiul răscoalelor publică o broșură incendiară, pe cind Racovski publica un manifest prin care îndemna pe țărani la liniște arătându-le că prin răscoale nu pot obține nimic. L’au acuzat că a criticat țara în străinătate. Acuzația e falsă, Racovski n’a criticat țara, n’a criticat poporul român, ci a veștejit numai clica oligarhică și lacomă, care suge toată vlaga poporului. Racowski a apărat democrația, a apărat poporul, dar a veștejit atitudinea guvernanților. Și împotriva acestui om, acestui martir al cauzei poporului, clasele guvernante s-au năpustit cu furie, i-au răpit drepturile cetățenești, i-au răpit patria, "recurgînd la falșuri pentru a smulge justiției verdictul de condamnare. Și atunci cînd muncitorii s’au adunat pentru a-și manifesta solidaritatea cu d-rul Racovski, am avut scenele sîngeroase de la „Romînia Muncitoare” și maltratării îngrozitoare. Față de această stare de lucrue datoria noastră a tinerimei să protesteze cu energie, să recheme neguvmnanți la realitate și să-I silească să reintre în legalitate. Și dovada cea mai bună că cauza noastră e dreaptă, e numărul imens de cetățeni cari au răspuns la chemarea noastră. Dar nu numai muncitorii sindicaliști trebue să lupte pentru cauza lui Racowski, ci și cetățenii cari nu împărtășesc convingerile socialiste, căci apucăturile anarhice și despotice ale guvernului sunt o primejdie pentru toți cetățenii. Termină făcînd apel la asistenți să se răspînidească în liniște și să nu se preteze la provocările agenților cari vor vor, poate, să facă scandal. SCRISOAREA d-lui Pressense către Racovski D. Al. Constantinescu președintele întrunire! înainte de închidere a spus că unele ziare, din nefericire au adus muncitorilor dela „Romînia Muncitoare” acuzația că ar fi provocat scandal. O dovadă vie că nu poate fi astfel, este faptul că au venit să-și alăture glasul lor de protestare la acel al muncitorime! și d-nil N. Fleva și Const. Mille. Continuind, arată grandiozitatea ce o are o mișcare muncitorească puternică și aceasta se va putea dobindi dacă această muncitorime va urma calea organizărei. Spre a arăta cit de dreaptă este cauza d-ra'ul Racowski, d, Constantinescu a citit următoarea scrisoare a d-lui Fressense, adresată d-rului Racowski, și care a fost primită cu vis aplauze, Domnule. După ce am luat cunoștință de documentele ce mi-ai înaintat și cari sunt relative la măsura de expulzare ce v’a lovit, îmi fac o datorie de a vă asigura de simpatia foarte mare a Ligei drepturilor omului. Am speranța fermă că drepturile dv. vor triumfa în cele din urmă. In tot cazul, sprijinesc cu căldura legitima din revendicare pe lîngă prietenii ce putem avea în țara dv. Cauza dv — sunt convinse dintre acelea ce nu pot să nu găsească, în afară de orice considerație de partid, apărători generoși printre oamenii de bunăvoință pe care nu se poate să-i lase indiferenți principiile de dreptate. De altfel, simpatiile pe care le ați întâmpinat de pe acum în Romînia sunt o dovadă sigură. Distinsul meu coleg, d. Emmanuel Levy, a examinat cazul Uv, din punct de vedere juridic cu toată autoritatea unui savant profesor de drept internațional; concluzia lui e că expulzarea dv. e nelegală. Argumentele sale de text, pe cari nu le vom relua, sînt prea doveditoare ca să nu fie primite; sunt sigur că vor fi și astfel veți datora științei sale și tenacităței dv.dobîndirea revizuirea unui proces, care îmi pare a fi consecința unei greșeli trecătoare. De altminteri, menținerea acestei greșeli s’ar explica greu într’o ară ca a dv. care cu drept cuvînt e mîndră de tradițiile sale romane. Binevoiți a primi, domnule, asigurarea considerațiunei mele celei mai distinse. Președinte, Francis de Presensée deputat de Rhone .Prin urmă președintele întrunire!, d. Al. Constantinescu, dă citire mai multor telegrame sosite din diverse orașe ale țărei. După ce face un călduros apel la public ai să se răspîndească în cea mai desă vârșitâ liniște, ca astfel să n U va da loc la conflicte, d. Constantinescu citește următoarea moțiune care e primită cu unanime aprobări: MOȚIUNE Muncitorii și cetățenii Capitalei adunați în întrunire publică in Sala „Dacia” In ziua de 25 Octombrie, înfierează barbariile eingeroase ale guvernului național-liberal, guvernul represiunilor criminale din 1907, ale persecuțiunilor anti-constituționale îndreptate înpotriva mișcărei legale și pașnice a muncitorimei socialiste, își exprimă tot disprețul său pentru odioasa înscenare din seara de 19 Octombrie, prin care guvernul vroia să lunece in sînge mișcarea muncitorilor de la orașe, după ce a innocat In singe mișcarea provocată de dinsul la sate. Muncitorii și cetățenii Capitalei nu găsesc cuvinte să înfiereze purtarea sălbatecă a guvernului care a reîntronat inchiziția, torturind in beciurile poliției in modul cel mai barbar pe cei mai buni luptători ai cauzei muncitoare. Protestează in contra infamiei și fărădelegei comise împotriva concetățeanului nostru dr. Racovski, descetățenit prin fals și fraude pentru că a luat apărarea muncitorimei obidite și asuprite. Muncitorii și cetățenii Capitalei își dau cuvintul că vor lupta cu cea mai mare energie pentru repatrierea celui mai mare și mai sincer apărător al poporului. Racowski e al poporului și poporul ii va avea. In meeting în curte Muncitorii ia o întrunire și în curtea hotelului „Dacia“ Muncitorii cari au venit un număr covîrșitor să protesteze contra nelegiuirilor guvernului în sala „Dacia", ne mai avînd loc In sală au umplut curtea hotelului și aci, subi prezidenția d-lui C. Popovici, B’a ținut alte discursuri, D. N. D. Cocea avocat, ia cuvîntul arătînd schingiurile suferite de muncitorii arestați la poliție in noaptea de Luni, D-sa înfierează faptele poliției și îndeamnă pe muncitori să protesteze cu indignare. D. C. Popovici, se ridică contra renegaților socialiști cari astăzi patronează schingiuirile poliției; el cari altă dată au strigat contra barbariilor polițienești îndemnînd pe lucrători la muncă. D. G. Vasilescu protestează și d-sa către ilegalitățile făptuite de guvern și spune că ele nu vor lua sfîrșit decît atunci cînd muncitorii se vor organiza solid, formînd o forță impunătoare. D. Marian Cristescu arată că a protesta contra ilegalităței făptuite asupra d-rului Rakowski. Înseamnă a protesta contra celei mai mari înfrîngeri a legei, " D-sa zice mai departe că nu muncitorii au fost provocatorii scandalului de Luni seară ci poliția; justiția e datoare să arate acest lucru. D. L Avramescu arată opera făcută de dr. Racovski și nedreptățile care ce au făcut cu el, cu toate că este cetățeanul acestei țări prin toate actele și funcțiunile ce le-a ocupat. Muncitorii sunt datori să lupte pentru cauza d-rului Racovski. D. G. Pilipescu a descris nedreptățile ce îndură muncitorii din țara românească din partea guvernanților noștri. Pentru a înlătura aceste nedreptăți—eu încheiat d. Filipescu—muncitorii au datoria să formeze un lanț puternic și cu care să poată asigura domnia dreptăței cele mai desăvîrșite. D. M. Gh. Bujor avocat din Iași, a spus că la prigonirea d-rului Racowski e sintetizată prigonirea muncitorilor de la țară și orașe, în d-rul Racowski fără patrie, departe de ai săi și amenințat de toți este sintetizată muncitorimea,obijduită și gonită de toți netrebnicii. De aceea — a încheiat d. Bujor — se duce lupta pentru dr. Racovski și ea nu va înceta pînă ce el nu va fi adus în țară al cărei cetățean este. D-na Natalia Oprescu a spus că dacă nici un stat nu vrea să recunoască pe d-rul Racovski ca cetățean al sau și cum prin toate actele e dovedit că e cetățean al Romîniei, atunci muncitorii țărei românești au datoria să lupte pentru aducerea sa în mijlocul acelora ,pentru binele cărora d-rul Racovski face toat sacrificiile posibile. D. D. Popp a descris ilegalitățile ce guvernanții le întrebuințează față de muncitorime precum și față de d-rul. Racowski. După ce a arătat necesitatea ca toți cetățenii să lupte pentru cauzele drepte, d. Popp a încheiat strigînd: „Trăiască cetățenii cinstiți ai acestei țării” „Trăiască d-rul Racowski!“ D. Adrian Caramarescu delegat al studenților mediciniști, a arătat care trebue să fie adevăratul rol al studențimea Eî trebue să fie apoi soții de luminare a poporului obijduit. „Făcînd aceasta — a spus d. Garamatescu, studenții vor face u adevărat naționalizm“. După ce a făcut apologia grandioasei mișcări în favoarea d-rului Racovski, d. Garamatescu a încheiat SDunînd că, toți oamenii cari iulucitori de speranță, și depe buzele lui am auzit ieșind prima strofă a Internaționalei’. Sculați voi oropsiți al soartei ! Voi osîndiți la foame, susi Cuvmfarea d-lui avocat Curpen sale după lupta dela Pavia, că sarea n’a ținut decît o clipă, căci totul e pierdut afară de onoare, imediat l’am văzut cu ochii străașa și eu pot spune acum, că onoarea țarei a fost salvată ! Ea nici nu putea fi pierdută, căci a fost încredințată în mîinile poporului. Poporul a fost acela care a stat neclintit de strajă la temeliile statului român. Poporul ne-a păstrat limba și ființa națională. Poporul a dat concurs mișcărei de la 1821 care ne-a scăpat de fanarioți: tot poporul a făcut revoluția de la 1848 și dacă avem astăzi un stat independent, tot poporului avem să-I mulțumim, căci el a cucerit libertatea pe cîmpiile Bulgariei. Tot poporul, poporul muncitor, vine azi să salveze libertățile constituționale, luptînd contra infamiei săvîrșită contra d-rului Rakowski. " ..par mă veți întreba: Ce e de făcut ? Nu e de făcut decit un singur lucru : Să fiți taxi ! Cu cît veți fi mai tari, cut atît veți avea mai multă dreptate. Legea e totdeauna de partea celui puternic. Ați văzut cum, cu prilejul tulburărilor din calea Victoriei, cel care avea puterea era un domn procuror, care ceruse d-lui prefect de poliție să-i ’arate în ce cameră să petreacă cu o prostituată. Trebue să știți însă că drepturile se cuceresc !Amiintește de fabula lui Grigore Alexandrescu, în care un dulon vrea în adevăr egalitatea cu leii, dar nu cu cățeii. Povestea aceasta se repetă mereu. Vi se tăgăduesc drepturile, pentru că sînteți încă mici. Cînd veți fi cu adevărat tari, nu vi se va mai contesta nimeni. Cînd am venit aici —continuă oratorul — v’am auzit strigînd : Trăiască Rakowski ! D. Curpen arată cum guvernul liberal a comis acum ca și altă dată atîtea nedreptăți încît a ridicat în picioare toată muncitorimea Capitalei. Guvernul liberal a disimulat muncitorilor cel mai mare patrimoniu. A smuls dreptatea, dreptul de întrunire și cugetare, al muncitorilor. Dacă vom căuta în tot șirul de ani de existență al partidului liberal, vom găsi că acesta întotdeauna au avut fapte pătate de sînge. Se adresează liberalilor, și le spune: Multă vreme vă va urmări amintirea celor 12.000 de oameni pe cari i-ați jertfit la 1907. Multă vreme blestemul văduvelor și orfanilor vor apăsa asupra voastră. Legile noastre respectă libertatea conștiinței. Ei bine, toate prigonirile îndreptate împotriva noastră, au fost prigoniri de conștiințe. Dovada: Racowski care a fost expulzat pentru că a fost socialist. Dovadă: lucrătorii arestaț, ținuți în prevenție, cu toate că nu sînt acuzați decît pentru ultragia, materie în care prevenția nu există. Ei bine, ambele cazuri sînt atentate împotriva libertăței conștiinței. Libertatea presei era discreția guvernului. „Romînia Muncitoare“ poate fi împărțită numai atunci cînd îngăduește guvernul. Depeșile de asemeni sunt confiscate, după bunul plac al miniștrilor. Și acestea sînt cazuri de atentate la libertatea conștiinței. Libertatea individuală e de asemenea ficțiune, înscrisă pe bârtie, fără să existe în fapt. Afirmă dreptul muncitorilor de a lua și el parte la viața publică, deoarece și ei sunt contribuabilii. E o datorie vitală pentru muncitori de a protesta contra încălcărei drepturilor cetățenești, căci această încălcare e începutul unui regim despotic. Să stați de pază, să stați la postul vostru căci liberalii noștri au întins o mînă nelegiuită asupra Constituției. Ca dovadă de aceasta sunt vorbele spuse de fostul prefect de Covurlui, care spunea de Constituție că e o prostituată care se vinde cui dă mai mult. Dacă vă iubiți neamul și patria, stați de pază și apărați Constituția, singurul nostru patrimoniu cetățenesc I D. Cocea, primit cu aplauze la tribună, spune că muncitorii se ridică contra arbitrariului și a nedreptăței. Voi care aveți puterea în mînă, voi ce ați făcut pentru a revendica drepturile voastre ? Guvernanții spun că voi muncitorii n’aveți dreptul de a vă ridica și protesta pentru un străin, pentru doctorul Rakowski. Dar d-rul Rakowski nu e străin, e cetățean român, pe care mișeii cari ne guvernează l’au despuiat de drepturile lui. Povestește, în accente mișcătoare, episoade din viata lui Racovski, arată existența de muncă și de jertfă pentru cauza proletariatului și pe care a dus’o prigonitul de azi. Arată cît de bogată în fapte vrednice e viața acestui martir al ideilor și convingerilor socialiste. „Ei bine, în momentul cînd la Stuttgart, unde mă aflam cu dînsul acum un an, cînd i-a venit vestea expulzărei sale din Romînia, mi-a povestit toată viața lui trecută, mi-a descris prigonirile pe cari le-a îndurat, a trecut în revistă toate amărăciunile vieței Ibidg propagandist, Dax înduio- Racowski, întrunirea din curtea hotelului Dacia D. Const, RSilia